2,520 matches
-
noastre morale. Cititul impune uitarea de sine și virtutea monastică a ascultării celuilalt. N-am putea face cu adevărat un sondaj într-o mină de perplexități fără să ne asumăm riscul destabilizării propriei noastre conștiințe. Firește, participarea livrescă la drama alterității poate fi înșelătoare și nu este niciodată suficientă pentru a dobândi cunoașterea Vieții și accesul la inclasabila geometrie a intersubiectivității. Cine dintre noi va putea spune, alături de Sf. Pavel, „mor în fiecare zi”? Ca orice alt fapt de cultură, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conform căreia orice relectură a realității trebuie să fie neapărat „mai bună” decât cea precedentă. Pentru Martin Heidegger, hermeneutica nu va putea ieși de sub stigmatul inautenticității care configurează, cel mai adesea și cel mai ușor, raporturile dintre oameni. Distanțarea de alteritatea alterată de anonimat (das Man) este, de aceea, un act incomplet de violență, care nu epurează efortul interpretării de multiplele prejudecăți. J. Derrida - care a întreținut cu Gadamer o interesantă polemică pe tema „logocentrismului” - va refuza orice echivalență între caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în limitele neînțelesului care, iată, promite sublimarea cunoașterii. A cunoaște fără a înțelege nu este o situație contradictorie, ci doar paradoxală. Ajunsă în acest plan de imanențe complementare, restituția hermeneutică a „infinitului” celuilalt coincide perfect cu adâncimile apofatice ale „misterului” alterității despre care vorbește teologia patristică. Avem aici de-a face cu mai mult decât o simplă întoarcere la epistemologia „slabă” a adevărului „non-manifest” (K. Popper). Citită în cheia revelației, logica comprehensiunii intersubiective dezvăluie ceva esențial pentru raportul infinit deschis dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a corespuns mereu diversitatea în ipostasuri: de la pildele lui Antonie cel Mare până la scrierile cuviosului Siluan ori de la predicile părintelui Cleopa până la mărturiile arhimandritului Andrei Scrima străbați, într-un anumit fel, aceeași albie. Pentru ortodocșii aflați cu un pas dincolo, alteritatea e o bucurie, iar diferența un permanent mister. În această minunată felurime se cuvin citite și cele mai insolite afirmații ale părintelui, care aduc mărturie despre „înțelepciunea cea de multe feluri” (Efeseni 3, 10) a lui Dumnezeu. Părintele Teofil va
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
legăturilor dintre oameni. Pentru Buber, aceste legături, și nu indivizii izolați, construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Buber, aceste legături, și nu indivizii izolați, construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o acerbă critică a relativismului, divulgându-i efectele pernicioase în plan epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez aici, dar rămân în spiritul acestei diatribe tocquevilliene - într-un fel de „tiranie a minorității”. Dincolo de virulența ieremiadei lui Bloom, semnalez o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cărți, articole de ziar, adrese web). Informațiile vor fi clasate pe teme și apoi incluse într-un dosar. Concluzie: recapitularea noilor informații, răspunsuri la întrebări. Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VIII-a Tema: Alteritate și identitate Tipul lecției: predare-învățare Data: 12.01.2007 Obiectivul general: însușirea conceptelor de identitate și alteritate și înțelegerea relațiilor dintre ele. Obiective operaționale: - la sfârșitul activității, toți elevii să poată formula în scris definiția termenilor „identitate” și „alteritate”; - la
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dosar. Concluzie: recapitularea noilor informații, răspunsuri la întrebări. Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VIII-a Tema: Alteritate și identitate Tipul lecției: predare-învățare Data: 12.01.2007 Obiectivul general: însușirea conceptelor de identitate și alteritate și înțelegerea relațiilor dintre ele. Obiective operaționale: - la sfârșitul activității, toți elevii să poată formula în scris definiția termenilor „identitate” și „alteritate”; - la sfârșitul activității, toți elevii vor putea utiliza corect conceptele de „identitate” și „alteritate”; obiectivul este considerat atins
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Tema: Alteritate și identitate Tipul lecției: predare-învățare Data: 12.01.2007 Obiectivul general: însușirea conceptelor de identitate și alteritate și înțelegerea relațiilor dintre ele. Obiective operaționale: - la sfârșitul activității, toți elevii să poată formula în scris definiția termenilor „identitate” și „alteritate”; - la sfârșitul activității, toți elevii vor putea utiliza corect conceptele de „identitate” și „alteritate”; obiectivul este considerat atins dacă elevii vor putea forma propoziții cu sens în care să apară cele două concepte; - la sfârșitul activității, toți elevii, analizând independent
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conceptelor de identitate și alteritate și înțelegerea relațiilor dintre ele. Obiective operaționale: - la sfârșitul activității, toți elevii să poată formula în scris definiția termenilor „identitate” și „alteritate”; - la sfârșitul activității, toți elevii vor putea utiliza corect conceptele de „identitate” și „alteritate”; obiectivul este considerat atins dacă elevii vor putea forma propoziții cu sens în care să apară cele două concepte; - la sfârșitul activității, toți elevii, analizând independent textul prezentat de profesor vor putea identifica modul în care acesta utilizează binomul identitate-alteritate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prezentat de profesor vor putea identifica modul în care acesta utilizează binomul identitate-alteritate; obiectivul este considerat atins dacă elevii vor reține corect ideile prezentate în text; - la sfârșitul activității, toți elevii vor putea indica verbal comportamentele care implică respectul pentru alteritate. Metode utilizate: analiza de text, problematizarea, abordarea euristică, expunerea. Sursa pentru un model de proiect de lecție: I. Albulescu, M. Albulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iași, 2000. Desfășurarea activității: Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" ***, 1994, „Erasmus/ECTS: European
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
aruncând mecanic pietre colțuroase și lipsite de culoare în lacul ce pare a fi, în diminețile de noiembrie, lingura de argint uitată a zeului (Moartea zeului). De altfel, imaginea pietrei, ce rezumă în structura și răceala sa distanța, indiferența și alteritatea lumii, devine, în viziunea autorului, simbolul poeziei înseși, definită ca formă pură, abstractă și înghețată: „Poezia e o formă de-a fi singur în mijlocul celorlalți și împreună cu ei în singurătate. În același timp o evaziune și o mai profundă cufundare
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
atrăgător pentru ceilalți. În schimb, folosirea unor apărări neadaptative conduce la respingerea utilizatorului, care este perceput ca supărător, insuportabil. Aici se stabilește o relație între eu și ceea ce Vaillant consideră a fi „cel mai mare aliat” al acestei instanțe, adică alteritatea. Pentru a încheia această discuție, vom aminti titlul unui capitol dintr-un studiu aparținându-i lui Benjamin (1995), „O apărare bună înseamnă vecini buni”, pentru care autorul s-a inspirat dintr-un poem al lui Robert Frost, unde acesta descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
criză a limbajului (de aici și asidua interogare a „cuvintelor ca material” pentru inefabil) observată, la vremea ei, de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior și mai mult - paradoxal - un soi de narcisism invers: adorarea și asimilarea alterității de atitudine și expresivitate ca pe propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt cuvintele prea goale
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
seară la Snagov, 243 • Zona-tampon strategică, 243 • Nu există America, există Americi, 244 • Europa cu mai multe viteze, 245 • America e aproape un substantiv comun În România, 246 • Teoria urilor ancestrale, 247 • Mesaje mixte: aberație și mister, 248 • Oroarea de alteritate, 249 Ziua a noua 251 Corupția: boală ajunsă la metastază, 254 • Marile aranjamente de culise, 254 • Prețul europenizării, 256 • Semnale Încurajatoare din afară, 257 • Ezitări și criză, 259-260 • Am căzut la mijloc, 260 • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem”, 261
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
prioritĂȚilor internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona‑tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale • Mesaje mixte \: aberație și mister • Oroarea de alteritate" Mircea Mihăieș: Anul 2002 Începe Într-o stare de confuzie și tensiune la nivel internațional. În același timp, el aduce câteva vești foarte bune pentru români. Circulăm pentru prima dată liber În spațiul Schengen În ultimii cincizeci de ani - de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Tismăneanu: Da, pentru că la un moment dat și bufonul crede. Stilul său grosier, bădărănesc și impertinent puse laolaltă cu profunda ură În raport cu celălalt - fie că acesta este minoritar rrom, evreu, homosexual sau orice altceva - e de fapt o oroare de alteritate la Vadim Tudor, lucru până la urmă stupefiant venind din partea unui om care el Însuși, cel puțin din punct de vedere religios, ar fi trebuit să aibă o oarecare simpatie pentru minorități. După știința mea, nu este ortodox, familia lui face
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
comunicare, depășind judecățile înguste, se apropie de acela al gânditorului modern. Studiile de orientalistică îi deschid perspectivele reformulării conceptelor privitoare la echilibrul societăților umane, îi oferă șansa eliberării din chingile dogmatismului medieval și, deci, a aprecierii juste, obiective a oricărei alterități, fie ea de ordin religios sau lingvistic. „Să vedem drept, însă și să lăudăm fapta bună, chiar și a celui mai mare vrăjmaș al nostru” scria Cantemir în Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, iar despre științele respectate la turci el
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
CONVERGENȚE? IRADIEREA IUDAISMULUI ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE SUD-EST Adevărul istoric se aseamănă el însuși cu căpcăunul din poveste: acolo unde adulmecă natura umană știe că acolo se află și vânatul său MARC BLOCH Evreul reprezintă cea mai de seamă alteritate în sânul civilizației europene. Vorbitor al unei alte limbi, cel mai adesea al mai multor limbi, purtător al altor tradiții și obiceiuri și, în primul rând, având o altă credință, una lipsită de idoli, el va simboliza pentru comunitățile creștine
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
imens pe care îl are o civilizație în diaspora; acolo, ca și în Anglia lui Eduard I sau Spania lui Fernando al VII-lea, ca în multe alte regimuri totalitare din istoria umanității, nu s-a înțeles necesitatea dialogului cu alteritatea. Iudaismul, alături de elenism, era și este cea mai percutantă forță de civilizație a unui popor împrăștiat între alte popoare. Cu acte de excepție ale legislației medievale, precum cel acordat de Bela al IV-lea în anul 1251, nu înflorește o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
erau străine turcilor. Ei înțeleg însă că, dincolo de iatagan, există alte forme, mult mai rafinate, de a stăpâni teritoriile nou cucerite. Îi tenta ideea administrării optime a propriului lor colos. Îi tenta, pur și simplu, legătura cu Europa, cu această alteritate multiplă. Contactul cu o altă lume trebuia mijlocit de cineva. De aici miza pusă pe evrei, pe cultura, pe mobilitatea și dibăcia lor în crearea unui sistem relațional; surprinzător pentru cei neinițiați, plauzibil însă pentru cei ce s-au apropiat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până la expulzări în masă, să recunoaștem că pendularea dinspre o zonă spre alta a Europei, mai apoi, a lumii, a reprezentat un enorm câștig în direcția cunoașterii. Firește, nu orice închidere e urmată de deschidere, după cum și invers. Contactul cu alteritățile, nenumăratele interferențe cu tradițiile (am amintit doar câteva din regiunea centro-răsăriteană a continentului nostru, dar ele pot fi recunoscute pe orice meridian al globului), respectiv cu acele culturi întâlnite în cale, au îmbogățit iudaismul, oferindu-i întotdeauna șansa de a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cunoaștere: în universalismul său, Mendelssohn a văzut singularitatea poporului evreu și semnificația sa universală care ține de această singularitate. A fi cu națiunile lumii moderne înseamnă a fi pentru națiuni, ceea ce este propriu mentalității religioase iudaice. Este tocmai intrarea în alteritate spre a o înțelege și a o recupera pentru sine. Filosoful Levinas pare a fi influențat de un asemenea mod de gândire (vezi Totalité et infini, Hage, 1961). Am descoperit cărțile lui Mendelssohn în original sau în traducere în bibliotecile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spiritele în sensul unui progres autentic în cazul fiecărei comunități în parte și a tuturor la un loc. Este un adevăr facilitând cu deosebire cunoașterea, emanciparea având drept rezultat deschiderea de conștiințe. Să mai spunem o dată că, indiferent de intenții, alteritatea a avut și are un sens stimulator, provocator, luat în cea mai bună accepțiune a cuvântului. Brukenthal și-a selectat riguros scrierile care aveau să devină piatra de temelie a colecției sale (e vorba de fondul Transilvanica), astfel încât lectura lor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]