1,200 matches
-
se insista, mai mult ca de obicei, asupra "Adunării Naționale" de la Alba Iulia 270. Manualul amintea și de adeziunile la unire ale naționalităților minoritare: sașii din Transilvania, șvabii din Banat, germanii din Bucovina și Basarabia, cu o mențiune specială pentru altruismul minorităților germanice "cari au înțeles a rupe definitiv orice legătură cu guvernele tiranice din trecut"271. Observația rezona, fără îndoială, cu bunele relații româno-germane din acel timp, dar era prea puțin compatibilă cu realitatea istorică. Urmărind evenimentele la zi, manualul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin consimțământul lor, ar încălca reguli respectate de toată lumea. Nesocotirea acestora este admisă doar într-un singur caz: când ele ar fi contrare omeniei. Căci, atât în nuvele, cât și în romane, S. se relevă drept un hotărât apărător al altruismului. Amalgam de trăsături bune și rele, personajele sale tind, mai toate, către eliberarea de interesele egoiste, pentru dobândirea armoniei sufletești. Ideea l-a urmărit și în alt roman, Din bătrâni (I, 1902; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române; al doilea volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
instaurare a acestui regat sacru este „familia cerească”. O asemenea familie poate fi constituită, de exemplu, dintr-un soț, cinci soții, 46 de copii și 239 de nepoți. Deși neobișnuit de numeroasă, „familia cerească” se integrează foarte bine în comunitate. Altruismul și devotamentul față de ceilalți sunt valori de bază ale cultului Bisericii FSZU. Copiii sunt crescuți și educați într-un mod singular și special: „fără televizor, mâncare nesănătoasă și presiuni sociale”. Deși relativ izolată social, comunitatea mormonă de modă veche relaționează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că „oprimarea, sărăcia și suferința sunt cauzate de structurile nedrepte și de lăcomia corporatistă a celor bogați”. O altă soluție budistă la problemele sociale cauzate de sistem este meditația. Ea oferă posibilitatea creșterii stăpânirii de sine, a compasiunii și a altruismului. Menține sănătatea și tonusul necesare unei munci sociale solicitante și, deseori, dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
obligați, Într-o formă sau Într-alta pe cei pe care Îi tratați. Cei mai mulți dintre noi au un simț bine dezvoltat al corectitudinii și ne-am putea simți prost dacă am fi mereu puși În situația de a beneficia de altruismul altcuiva. Un alt aspect al acestei probleme este că, În situațiile În care vindecarea e oferită gratuit, unii oameni ar putea profita de cel ce Își oferă serviciile, solicitîndu-l În mod repetat și așteptîndu-se să fie tratați la orice oră
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
mediul școlăresc al zilelor noastre. Prevederile statutare menționează: “Asociația are drept scop de a dezvolta în tinerii din orice clasă socială însușiri individuale ca vigoare, îndemânare fizică, inițiativă, curaj, demnitate și onoare, precum și însușiri speciale și umanitare ca: solidaritate, patriotism, altruism.” În cartea “Drumul cercetașilor României”, autorul Mircea Ștefan descrie și numeroase activități de apărare și înfrumusețare a naturii înconjurătoare. Sunt menționate exemple din partea organizațiilor din toate județele, privind lucrări de împădurire, amenajări de izvoare, igienizarea unor surse de apă din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nevoită să renunțe la originalitatea pe care o urmărise în prima versiune a cărții, în favoarea inserării în text a unor cunoștințe generale aflate în alte manuale, a unor informații de pe diverse site-uri. Nicoleta Marinescu a demonstrat încă o dată că altruismul și nu orgoliul este necesar într-o profesie, mai ales în biblioteconomie, unde obiectul învățării nu este numai organizarea cărților, ci și cultivarea spiritului lor, care nu poate fi decât generos umanist, dedicat „paznicilor” cunoașterii și progresului omenirii în general
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
altruistă) să se excludă reciproc. Mai mult chiar, cele două viziuni coexistă, deja, în majoritatea companiilor. În funcție de diversele valori și culturi, companiile implementează RSC din motive altruiste care sunt diferite de rațiunile care țin de afaceri. Dar rareori vom întâlni altruismul ca singurul factor sau factorul dominant motivator. Abordarea oportunistă intră în funcție atunci când altruismul încetează să mai existe. Nimeni nu se așteaptă ca firmele să doneze bani pentru activitățile de RSC. RSC este mai mult decât activitatea de a da
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
majoritatea companiilor. În funcție de diversele valori și culturi, companiile implementează RSC din motive altruiste care sunt diferite de rațiunile care țin de afaceri. Dar rareori vom întâlni altruismul ca singurul factor sau factorul dominant motivator. Abordarea oportunistă intră în funcție atunci când altruismul încetează să mai existe. Nimeni nu se așteaptă ca firmele să doneze bani pentru activitățile de RSC. RSC este mai mult decât activitatea de a da în scop caritabil. Filantropia nu este echivalentă cu responsabilitatea socială. RSC face parte din
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
J.M., Cialdini R.B., Miller G.F., Kenrick D.T., „Blatant benevolence and conspicuous consumption: When romantic motives elicit strategic costly signals”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 93, 2007, p. 85-102. Kelly S., Dunbar R., „Who dares wins: Heroism versus altruism in women's mate choice”, în Human Nature, nr. 12, 2001, p. 89-105. De ce transpirația bărbaților modifică psihologia feminină? Influența mirosurilor masculine asupra cortizolului din saliva femeilor În 2007, un studiu a pus în evidență că, la fel ca șobolanii
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
iar excesele de bogăție sau de sărăcie nu pot fi tolerate, întrucît ele duc la încălcarea drepturilor și libertăților umane. Opinia publică ar fi trebuit să devină principalul garant al libertăților și drepturilor prin încurajarea principalelor virtuți ale societății: simplitatea, altruismul și fraternitatea. Dincolo de farmecul pe care scrierile sale îl degajă, Rousseau a lăsat o serie de probleme fără răspuns: el a alimentat indirect ideea conform căreia, atunci cînd cauza este dreaptă, binele și libertatea sînt unul și același lucru. Filosoful
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de ajutor și salvarea altora, precum și poziția curajoasă pe care o adoptă pe parcursul luptei. Aceste două elemente sunt puse în evidență în majoritatea amintirilor sale din copilărie, ceea ce demonstrează, pe de o parte, îndrăzneala sa, iar pe de altă parte altruismul. Când i se cere să spună ce fel de copil era, el spune: „Neastâmpărat și săritor”. Cât despre imaginea de sine actuală, în ciuda importantei sale funcții de ofițer superior, nu exprimă o superioritate rece, ci se descrie ca fiind un
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
atitudine blândă și amabilă. Ei speră să dobândească astfel, dragostea și aprecierea celor din jur, cu care să își construiască o iluzie de stabilitate și încredere în forțele proprii. Cuarțul roz ajută astfel de ființe să sublimeze solicitudinea slugarnică în altruismul generos al iubirii detașate, dependența de aprecierile și încurajările altora în aspirația de continuă perfecționare. Astfel, ființa umană își orientează spre interior energia afectivă, activând iubirea de sine caracterizată prin acceptare și prețuire a propriei valori. 4. RODONIT: tratează șocul
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
revoluția și progresul. XXVII. Deosebirea dintre legea evoluțieĭ și aceea a progresului. XXVIII. Legea finalitățiĭ morale XXIX. Caracterul precis al legiĭ finalitățeĭ morale și probele existențeĭ sale. XXX. Scopul suprem al purtăriĭ omenescĭ XXXI. Individualismul și egoismul. XXXII. Egoismul și altruismul XXXIII. Colectivismul și altruismul XXXIV. Adevàratul sistem de morală. XXXV. Principiele morale XXXVI. Statul și morala XXXVII. Consșciința morală individuală și conșciița socială XXXVIII. Despre justiție XXXIX. Despre dreptul positiv și morală XL. Despre libertate.-Justiția contractuală. XLI. Despre egalitate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Deosebirea dintre legea evoluțieĭ și aceea a progresului. XXVIII. Legea finalitățiĭ morale XXIX. Caracterul precis al legiĭ finalitățeĭ morale și probele existențeĭ sale. XXX. Scopul suprem al purtăriĭ omenescĭ XXXI. Individualismul și egoismul. XXXII. Egoismul și altruismul XXXIII. Colectivismul și altruismul XXXIV. Adevàratul sistem de morală. XXXV. Principiele morale XXXVI. Statul și morala XXXVII. Consșciința morală individuală și conșciița socială XXXVIII. Despre justiție XXXIX. Despre dreptul positiv și morală XL. Despre libertate.-Justiția contractuală. XLI. Despre egalitate.-Justiția distributivă. XLII. Despre
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
limba maghiară. A colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Caietele cunoscuților mei (1964) e un roman-„dosar de existențe” remarcabil în special prin observarea cu acuitate a vieții în mediile intelectuale (un cerc de medici), în care se îmbină altruismul, dăruirea de sine în slujba cercetării științifice și calculele meschin-carieriste (tematică ce se regăsește - tratată în alte forme - în cărți ca Risipitorii de Marin Preda și Orgolii de Augustin Buzura). Autorul a utilizat „tehnica relatării faptelor prin două șiruri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
motivele apărărilor, întocmește un inventar al mecanismelor descrise deja și prezintă alte tipuri de apărare (precum refuzul în fantezie sau refuzul în cuvinte și acte). Mai mult decât atât, abordând identificarea cu agresorul și ceea ce ea numește „o formă de altruism”, A. Freud ridică și chestiunea combinării dintre mecanismele de apărare și problema utilizării lor alternative împotriva amenințărilor de ordin intern și extern. Treizeci și șase de ani mai târziu, se produce un eveniment excepțional: Joseph Sandler, președintele catedrei purtând numele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și vorbire. În capitolul 8, ea descrie retracția eului sau inhibiția emoției pulsionale - mecanism inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul și intelectualizarea la pubertate, acest ultim mecanism figurând și în lista finală. Mai recent, în dialogurile sale cu Sandler (1985/1989)7, A. Freud precizează: „În cazul în care mă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Annei Freud. Singurul care nu figurează în lista lui Valenstein este transformarea în contrariu (sau răsturnarea). 2) Alte zece mecanisme - sau mai degrabă cincisprezece, dacă ținem cont și de variante - se regăsesc, în ciuda câtorva diferențe de terminologie, în alte liste: Altruismul Ascetismul Deplasarea Identificarea - cu obiectul iubit - cu obiectul pierdut - cu agresorul - autopunitivă 3) Alte douăzeci de mecanisme de apărare sunt mai degrabă specifice listei lui Valenstein. În rândul acestora, distingem un prim grup reunind treisprezece mecanisme desemnate prin substantive, și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare sau stiluri de coping”. Celor optsprezece mecanisme din glosarul DSM IV-R li se adaugă sublimarea (numărul mecanismelor preluate din lista Annei Freud crește acum la șase) și cele treisprezece care urmează: Afirmarea de sine (numită autoafirmare în glosarul DSM-IV) Altruismul Anticiparea Autoobservarea Capacitatea de a recurge la celălalt 17 Distorsiunea psihotică Identificarea proiectivă Omnipotența Plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului Proiecția delirantă Refuzul psihotic Retragerea apatică Umorul. Aceste completări vizează mai cu seamă mecanismele de nivel adaptativ ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
plus, că un mecanism din lista dată în DSM III-R, respectiv somatizarea, nu mai figurează deloc în lista din DSM-IV. Abordând chestiunea numărului mecanismelor de apărare, Vaillant (1993) oferă propria sa listă, alcătuită din următoarele optsprezece mecanisme: Activismul Agresiunea pasivă Altruismul Anticiparea Deplasarea Disocierea (sau refuzul nevrotic) Distorsiunea psihotică Formațiunea reacțională Ipohondria Izolarea Proiecția Proiecția delirantă Refularea Reveria autistă Sublimarea Suprimarea Umorul. Examinând această listă, constatăm că două dintre mecanismele menționate de A. Freud - regresiunea și transformarea în contrariu - nu apar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și care sunt desemnate prin termeni aflați în legătură cu teoria relațiilor obiectuale. 3) În a treia categorie, cea a apărărilor nevrotice sau intermediare, Vaillant clasează deplasarea, izolarea afectului, refularea și formațiunea reacțională. 4) A patra categorie, aceea a apărărilor mature, cuprinde altruismul, sublimarea, reprimarea (sau înlăturarea), anticiparea și umorul. O altă clasificare ce se apropie în mod evident de aceea propusă de Vaillant apare în DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), unde sunt descrise următoarele șapte niveluri ale funcționării defensive: 1) Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evident de aceea propusă de Vaillant apare în DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), unde sunt descrise următoarele șapte niveluri ale funcționării defensive: 1) Nivelul adaptativ ridicat. Opt apărări date ca exemplu - anticiparea, capacitatea de a recurge la celălalt (afiliere), altruismul, umorul, autoafirmarea, autoobservarea, sublimarea și reprimarea - permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o percepție conștientă a sentimentelor, a ideilor și a consecințelor lor și asigură cel mai bun echilibru posibil între diferitele motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Vaillant (1977) merită o atenție deosebită. Folosind un material obținut în cadrul unor interviuri clinice, acest autor constată că, dacă apărările ipohondrice, activismul, formațiunea reacțională, refuzul în fantezie și întoarcerea către propria persoană scad în perioada adolescenței târzii până la vârsta adultă, altruismul, sublimarea, reprimarea și anticiparea cresc. Alți autori au încercat să pună în relație apariția și utilizarea diverselor mecanisme de apărare cu stadiile descrise de mai multe cercetări de psihologia dezvoltării: stadiile dezvoltării eului, așa cum au fost ele determinate de Loevinger
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]