1,032 matches
-
cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se întâmpl], asemenea tr]s]turi pot s] se dezvolte și s] se r]spândeasc] prin „selecția familiei”, într-o manier] de neconceput în cazul modelului mai vechi, neprelucrat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obligațiile corespunz]toare; semi-retragerea, cuprinzând retagerea treptat] din sfera preocup]rilor și pl]cerilor lumești; și renunțarea, care duce la retragere total] și contemplare. Ultima faz] marcheaz] preg]tirea pentru eliberarea final] și lep]darea de toate tendințele egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de asemenea, ruptură de familie și societate și transformarea într-un individ autonom. Dharma (datorie). Dup] cum am precizat, dharma este un concept atotcuprinz]tor, unic, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot opta pentru aceast] practic] și în cazul unor boli rare sau în faz] terminal]. Totuși, o precizare important] trebuie ad]ugat] celor de mai sus. În timp ce ahimsa sau nev]ț]marea poate p]rea a fi practicat] din motive altruiste, interdicțiile formulate implic] și evitarea autov]ț]m]rii, ce ar putea rezulta din orice tip de acțiune, nu doar din cele care ar conduce la suferință altora. Prin urmare, dac] o persoan] minte, aceast] acțiune iar putea fi d
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem sesiza și o component] altruist], concretizat], cu prec]dere, în cele patru virtuți absolute: bun]tatea, compasiunea, bucuria solidar] și st]pânirea de sine. Buddha subliniaz], de asemenea, și rolul datoriilor și al obligațiilor în contexte relevante. Sig³l½v³da Sutta prezint] datoriile și obligațiile p]rinților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie baza unui tao social, convențional. El a sustinut faptul c] îndrumarea divin] îmbrac] forma unor sentimente sau inclinații înn]scute spre comportament. Acestea nu sunt simple predilecții pentru o conservare de natur] egoist] și nici predilecții generale pentru beneficii altruiste. Înzestrarea divin] este morală deplin instinctiv] aflat] în stadiul de s]mânț]. Fiecare om se naște cu o înclinație ereditar] spre comportament. Pe parcursul maturiz]rii, aceast] înclinație se dezvolt] sub aspectul intensit]ții și al sensibilit]ții în raport cu mediul social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de recompense a fost deja menționat și argumentat (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). 3) În loc s] duc] la împlinirea de sine, etică creștin] are un caracter represiv. Majoritatea analizelor psihologice moderne cu privire la dezvoltarea uman] consider] drept norm] etic] atitudinea altruist], autonom]. Nu se consider] ins] c] religia creștin] poate crea aceast] atitudine, întrucat impune un comportament defensiv și restrictiv și un conformism social inactiv. Acest aspect are leg]tur] cu o alt] critic]. 4) Etică creștin] menține oamenii la un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care cineva își doneaz] un rinichi surorii sale cu care nu mai vorbește de câțiva ani sau simplul gest de a dona sânge unui necunoscut. Adepții egoismului psihologic nu ar trebui s] condamne la prima vedere aceste cazuri de comportament altruist, susținând c] ele ar trebui în mod obligatoriu s] conțin] un substrat egoist. E posibil ca un egoist de acest gen s] inventeze adesea o explicație egoist] plauzibil] pentru comportamentul altruist, la fel cum e posibil ca un egoist ipocrit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] condamne la prima vedere aceste cazuri de comportament altruist, susținând c] ele ar trebui în mod obligatoriu s] conțin] un substrat egoist. E posibil ca un egoist de acest gen s] inventeze adesea o explicație egoist] plauzibil] pentru comportamentul altruist, la fel cum e posibil ca un egoist ipocrit s] aduc] un fals și aparent nobil pretext unui comportament cu adev]rât egoist. Ins] a c]uta cu tot dinadinsul un motiv egoist în orice (și chiar a inventa unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] ce nu se descoper] substratul egoist al acțiunii. Utilizarea acestei explicații „realiste” pentru a susține o afirmație general] duce la formarea unui cerc vicios al argumentației. La acest punct, adepții egoismului psihologic ar putea obiectă c] orice comportament presupus altruist este în realitate unul egoist deoarece, la urma urmei, în exemplele anterioare individul a f]cut exact ceea ce a dorit s] fac] (și-a urmat voința proprie). Aceast] obiecție afecteaz] egoismul psihologic, care, în loc s] constituie o teorie empiric] surprinz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]u ori este în avantajul altora și în detrimentul personal. În general, egoist este cel care dorește cu tot dinadinsul ceva mult mai precis, cum ar fi binele propriu, promovarea intereselor personale și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul c] etică ins]și le condamn]. De aceea egoistul este caracterizat prin importantă exagerat] acordat] eului propriu, în timp ce altruistul manifest] o orientare adecvat] (moderat]) în raport cu ceilalți sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personale și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul c] etică ins]și le condamn]. De aceea egoistul este caracterizat prin importantă exagerat] acordat] eului propriu, în timp ce altruistul manifest] o orientare adecvat] (moderat]) în raport cu ceilalți sub aspectul motivațiilor și dorințelor proprii. Versiunea prezent] a egoismului psihologic este, prin urmare, lipsit] de conținut, din moment ce dorința suprem] a individului ar trebui s] fie, de exemplu, realizarea unei contribuții substanțiale la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], deși are în minte inc]lcarea moralei creștine, ideea are aplicații mai ample în codurile morale și în cazul virtuților recunoscute în plan laic și în alte contexte decât creștinismul. Cand Machiavelli spune: „un om care vrea s] fie altruist oricând va ajunge s]-i ruineze pe altii care nu sunt atât de altruiști că el. De aceea, este necesar pentru un principe care dorește s]-si mențin] poziția s] învețe cum s] nu fie bun și s]-si foloseasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în codurile morale și în cazul virtuților recunoscute în plan laic și în alte contexte decât creștinismul. Cand Machiavelli spune: „un om care vrea s] fie altruist oricând va ajunge s]-i ruineze pe altii care nu sunt atât de altruiști că el. De aceea, este necesar pentru un principe care dorește s]-si mențin] poziția s] învețe cum s] nu fie bun și s]-si foloseasc] sau nu cunoștințele, în funcție de nevoie” (The Prince [Principele], 1513, p. 52) el contest] într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determina o acțiune). Dar dac] ad]ug]m grupului de percepții o atitudine moral], avem un alt grup care ne poate motiva. Astfel, atitudinea moral] trebuie s] fie sau cel puțin s] conțin] în esenț] o dorinț] - probabil, dorința general altruist] pentru bun]starea celorlalți (pe care Hume o numește „simpatie natural]”). Rezult] astfel c] nu pot exista fapte morale. Percepțiile țintesc spre fapte, dar dorințele nu. Dac] judec]țile morale ar exprimă percepții, am putea presupune c] trebuie s] existe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare moral]. El scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al relațiilor personale. Structura individualit]ții, presupus] de conceptul de piaț], este una care cere o judecat] instrumental], direcționat] c]tre scopul abstract al producției și al profitului și c]tre urm]rirea interesului personal. Conceptul de „piaț]” exclude comportamentul altruist sau ideea potrivit c]reia bun]starea altuia este ținta activit]ții personale. Morală care ar putea p]rea cea mai potrivit] pentru piaț] este aceea a utilitarismului, care, în formele sale clasice, a propus o concepție a fericirii ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndep]rta posibilii rivali, care este posibil s] fi fost oameni. Lucrând împreun], oamenii au reușit, iar cei a c]ror munc] era încununat] de succes aveau mai mulți copii decât ceilalți. Astfel, am evoluat de-a lungul timpului că „altruiști” de succes. În acest moment, devenim mai speculativi. Se pune întrebarea cum au avoluat oamenii pan] la a aplica acest „altruism”. Cum se face c] lucr]m atât de bine împreun]? Ipoteza principal] susține c] procesul evolutiv își pune amprenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
furnicile, care trec prin viat] întocmai ca niște roboți. Nici modurile de a gândi nu sunt determinate biologic într-o asemenea m]sur] încât cultură s] nu aib] nici o influent]. Dar este clar c] pentru a coopera, pentru a deveni „altruiști”, natura ne-a alimentat gândurile legate de nevoia de a coopera. Poate c] nu întotdeauna urm]m aceste gânduri, ins] existența lor este clar]. De aceea, oamenii sunt precum computerele programate s] joace șah. Primele computere de acest fel analizau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Care este natura acestor gânduri cu privire la nevoia de a coopera? Poziția final] a biologilor evoluționiști din ziua de azi sugereaz] c] aceste gânduri nu sunt altceva decât credințele legate de obligația de a ajuta. Cu alte cuvinte, pentru a deveni „altruiști” natură ne-a f]cut altruiști. Subliniez un aspect menționat anterior, si anume c] oamenii nu încearc] s] obțin] tot ceea ce se poate unul de la altul, mimând amabilitatea. Mai degrab], în viziunea oric]rui evoluționist, se obțin adesea rezultate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevoia de a coopera? Poziția final] a biologilor evoluționiști din ziua de azi sugereaz] c] aceste gânduri nu sunt altceva decât credințele legate de obligația de a ajuta. Cu alte cuvinte, pentru a deveni „altruiști” natură ne-a f]cut altruiști. Subliniez un aspect menționat anterior, si anume c] oamenii nu încearc] s] obțin] tot ceea ce se poate unul de la altul, mimând amabilitatea. Mai degrab], în viziunea oric]rui evoluționist, se obțin adesea rezultate mai bune dac] suntem înșelați de latura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ce in ce mai multe dovezi în acest sens. De pild], s-au f]cut și se fac studii detaliate asupra rudelor noastre apropiate, gorilele și cimpanzeii (de Wall, 1982; Goodall, 1986). Studiile sugereaz] c] aceste animale se bazeaz] foarte mult pe acte altruiste (sau, dac] preferați, întrucât nu au limbaj articulat, acte protoaltruiste). De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care exist] în ciuda variațiilor culturale și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Tratatul Fetei Simple, În care este explicată yoga sexuală pentru menținerea sănătății și pentru longevitate. Cei doi au explorat secretele Îngrijirii naturale a sănătății prin intermediul Îmbinării reglate a esențelor masculină și feminină În timpul actului sexual. Împăratul Galben a urmat sfatul altruist al Fetei Simple și a ținut la curte peste o mie de concubine tinere, cu care avea contacte sexuale regulate, pentru a absorbi energia lor yin ce stimula și hrănea energia lui yang. Am spus deja că una dintre trăsăturile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate și stagnare. Primul termen are conotații evident altruiste și evocă strădania individului de a se implica în formarea generației tinere, atât prin educația propriilor copii (deveniți deja adolescenți), mentorizarea colegilor mai tineri de la serviciu, cât și prin participarea la o serie de acțiuni utile comunității din care face
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate și stagnare. Primul termen are conotații evident altruiste și evocă strădania individului de a se implica în formarea generației tinere, atât prin educația propriilor copii (deveniți deja adolescenți), mentorizarea colegilor mai tineri de la serviciu, cât și prin participarea la o serie de acțiuni utile comunității din care face
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel, o persoană bogată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]