2,715 matches
-
vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale acestor tipuri de ambiente sociale, este reprezentat de caracterul lor dinamic. În acest sens distingem următoarele tipuri: structuri ambientale închise, tradiționale, aparținând unei populații stabile, aflată în respectivul spațiu social de secole, cu tradiții și un mod de viață specifice, cu o mentalitate și modele de comportament proprii, cu o cultură și o etică specifice; acestea sunt, de regulă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în respectivul spațiu social de secole, cu tradiții și un mod de viață specifice, cu o mentalitate și modele de comportament proprii, cu o cultură și o etică specifice; acestea sunt, de regulă, reprezentate prin spațiul social al satului; structuri ambientale deschise, în expansiune și schimbare, la dispoziția unei populații mai mult sau mai puțin stabile, care fluctuează, absorbind permanent noi membri, cu un caracter net eterogen, ale căror mod de viață, mentalitate și relații interpersonale sunt dictate de instituțiile social-politice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eterogen, ale căror mod de viață, mentalitate și relații interpersonale sunt dictate de instituțiile social-politice, de structurile economice, de profilul activității profesionale, în care marca unui stil de viață și mentalitatea sunt total diferite de cele ale satului; aceste medii ambientale sociale sunt reprezentate prin spațiul social al orașului. Diferența dintre sat și oraș nu este numai de tip social, ci și istoric, economic, politic, cultural și moral. Satul este un ambient social stabil și tradițional. Orașul este un ambient social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de inadaptare și de conflict, de lupta pentru existență, care generează formele aberante ale devianței. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală a comunităților social-umane urbane, iar igiena mintală este chemată să le rezolve. 3. Factorii ambientali de risc pentru sănătatea mintală Mediile umane exercită, în egală măsură, atât o acțiune protectoare, de natură sanogenetică, cât și o influență negativă, de natură morbigenetică, pentru starea de sănătate mintală a comunităților de indivizi. Evaluarea factorilor de sanogeneză, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stau lucrurile în cazul orașului, fapt care ne obligă să-l analizăm în mod deosebit. Adevărata înțelegere a caracteristicilor stării de sănătate mintală și boală psihică a comunității social-umane de indivizi trebuie să țină seama în mod absolut de condițiile ambientale ale acesteia, mai ales când este vorba de oraș și, în special, de marile orașe moderne și viața acestora. Orașul este expresia cea mai concretă și mai complexă a civilizației. El reprezintă un mediu al vieții sociale a comunității umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de risc social. În această privință, igiena mintală are un rol social esențial, și anume acela de combatere și prevenire a acțiunii acestora. 5. Sănătatea mintală și mobilitatea geografică Pe lângă aspectele legate de raportul dintre comunitățile social-umane și mediul social ambiental, un aspect deosebit de important pentru starea de sănătatea mintală și boala psihică îl constituie problema mobilității geografice a persoanelor care imigrează în metropole sau țări străine. Problema a fost studiată de numeroși specialiști care i-au subliniat importanța (J. Alliez
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); - captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionarea, sugestibilitatea, asumarea responsabilității; d) modul de a fi „în sine” și „pentru sine” (in-der-Welt-uber-die-Welt-hinaus-sein
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relației de mai târziu. Toate preparativele unei noi zile de lucru de la cele mai simple, firești și până la cele mai complexe vor purta amprenta personalității asistentei. Din tot ceea ce-l înconjoară la prezentarea la medicul stomatolog, din punct de vedere ambiental (concepția și structura holurilor de așteptare, a cabinetelor, a serviciilor conexe) informațional (postere, broșuri, materiale audio - vizuale de informare și creștere a siguranței în instituție și echipa stomatologică) și, nu în ultimul rând, din punct de vedere a manierei de
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
mai puțin a modului de viață a individului. Această limitare a câmpului de activitate a bolnavului este determinată de „pierderea rolurilor obișnuite, a unor gratificații și ale unor moduri de comportament adaptativ”(I. Iamandescu, 1997, p. 21); Schimbări de ordin ambiental și relațional, cu impact major în sfera afectivă. Schimbările de ordin ambiental se referă la schimbările suferite de bolnavii internați sau reținuți la domiciliu cuprinzând următoarele elemente: restructurare sau o diminuarea a frecvenței contactului cu lumea familiară a bolnavului (cei
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de activitate a bolnavului este determinată de „pierderea rolurilor obișnuite, a unor gratificații și ale unor moduri de comportament adaptativ”(I. Iamandescu, 1997, p. 21); Schimbări de ordin ambiental și relațional, cu impact major în sfera afectivă. Schimbările de ordin ambiental se referă la schimbările suferite de bolnavii internați sau reținuți la domiciliu cuprinzând următoarele elemente: restructurare sau o diminuarea a frecvenței contactului cu lumea familiară a bolnavului (cei apropiați, prieteni, membrii ai familiei) (în special când sunt internați); limitează contactul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de solvenți și condiții de reacție mai sigure: Evitarea utilizării de solvenți, agenți de separare sau alte produse chimice auxiliare. Dacă acestea sunt totuși necesare, utilizați produse chimice inofensive. 9. Creșterea eficienței energetice: Efectuați reacții chimice la temperatura și presiunea ambientală ori de câte ori este posibil. 10. Proiectarea de produse și substanțe chimice care să se degradeze după utilizare: Proiectarea de produse chimice care să se descompună în substanțe inofensive după utilizare astfel încât să nu se acumuleze în mediu. 11. Analiza în timp
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
tot mai mult în ultima vreme în toate domeniile vieții umane, exercitând un puternic impact asupra conștiinței sociale. Conștientizarea opiniei publice asupra existenței unei problematici ecologice a început încă din a doua jumătate a secolului trecut, odată cu accentuarea simptomelor crizei ambientale. Deși s-a încercat să se acorde o mai mare atenție cunoașterii și protecției mediului înconjurător, rezultatele, în prezent,nu sunt pe măsura așteptărilor. În afară de măsurile pur tehnice sau de cele de ordin legislativ care privesc protejarea mediului, se impune
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației ambientale. Dacă ostilitatea distructivă este declanșată În situații de pericol existențial, aceasta este considerată ca un mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
preventivă. Desigur că răspunsul cel mai adecvat la problemele violenței este prevenția, În sensul de stimulare a formării În dezvoltarea personalității a sentimentelor de securitate interioară, Încredere În sine și de stăpânire a mecanismelor compensatorii, precum și de limitare a factorilor ambientali care concură la manifestări violente. În acest sens intră În discuție terapia familială care vizează deșteptarea, menținerea și creșterea motivației În grupul familial, alături de acțiunile preventive inițiate prin sfat genetic, planning familial și consultații prenatale, În cadrul cărora informația și formația
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
înconjurător. Mediul puternic facilitator este acela în care copilul are părinți iubitori și sensibili, care-i oferă experiențe bogate și stimulatoare. S-ar putea spune că majoritatea consecințelor favorabile vor apărea în cazul copiilor plini de viață crescuți în medii ambientale cu caracter puternic facilitator. Cele mai puține consecințe favorabile vor apărea în cazul copiilor vulnerabili, crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și stimulatoare. S-ar putea spune că majoritatea consecințelor favorabile vor apărea în cazul copiilor plini de viață crescuți în medii ambientale cu caracter puternic facilitator. Cele mai puține consecințe favorabile vor apărea în cazul copiilor vulnerabili, crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac. În mod similar, și un copil “vulnerabil” se poate dezvolta tot atât de bine într-un mediu ambiental facilitator. Potrivit modelului
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
crescuți în medii ambientale nefavorabile. Totuși , Horowitz sugerează faptul că un copil “plin de viață” se poate dezvolta din plin și într-un mediu sărac. În mod similar, și un copil “vulnerabil” se poate dezvolta tot atât de bine într-un mediu ambiental facilitator. Potrivit modelului lui Horowitz, reprezentativ sub aspectul prognosticului negativ al dezvoltării este doar copilul vulnerabil dintr-un mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii dintre ei vin cu o serie de remarci precum: “Psihologii încep să-și dea seama că același mediu ambiental poate avea efecte diferite asupra dezvoltării, depinzând și de caracteristicile înnăscute ale copilului”. <footnote Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării, Ed. Științifică și Tehnică, București, p. 15 16 footnote> Ultimul factor al dezvoltării, însă nu cel din urmă ca importanță, este
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este determinată de mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
interpersonale. Pentru L. Binswanger, bolile mintale sunt modificări ale structurii fundamentale ale ființei umane în corelație cu structurile existențiale ale lumii, respectiv spațiul și timpul. H. Tellenbach a completat aceste aspecte aducând o importantă contribuție prin introducerea noțiunii de „atmosferă ambientală”. Acesta consideră că fiecărei persoane îi este specifică o anumită „atmosferă” resimțită de ceilalți prin timbrul vocii, intonația vorbirii, sclipirea ochilor, miros, mișcări. Atmosfericul ni se prezintă ca o emanație care radiază din individ și se recunoaște în personalitatea acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea fizică („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionare, sugestibilitate, asumarea responsabilității. Modul de a fi „în sine” și „pentru sine” (in-der-Welt-über-die-Welt-hinaus-sein
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai o parte a acestora, atașată altor forme de curriculum pe care le parcurge. j) Internal curriculum. „Curriculumul intern” este o sinteză personală a tuturor curricula cărora le este expus cel care învață. Toate experiențele de învățare - școlare, familiale, sociale, ambientale etc. - se organizează mai mult sau mai puțin coerent în structura paideutică internă a fiecăruia. De aceea - crede Leslie Owen Wilson - educatorul postmodern ar trebui să identifice acest curriculum unic și să organizeze toate experiențele ulterioare de învățare pornind de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiind consolidate prin noi exerciții care să îmbunătățească eficiența vederii; - activitatea de educație vizuală se integrează în contextul activității cognitive și practice a elevilor, exercițiile putând face parte din toate activitățile școlare; - activitățile de educație vizuală trebuie desfășurate în condiții ambientale adecvate (iluminat, confort, material didactic, mijloace optice și de compensare adaptate nivelului de dezvoltare fizică și psihică) și într‑un context socioafectiv empatic pentru a stimula interesul și atenția copilului. Orice exercițiu de educație vizuală se desfășoară în etape: a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe de infantilism prelungit; - carențe motivaționale și prezența complexelor de inferioritate; - timiditate excesivă, fobie școlară, diminuarea aptitudinilor pentru școlaritate etc. 3. Cauze ambientale / de mediu: a) cauze care provin din mediul școlar: - organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; - supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elevi și profesor; - schimbarea frecventă a unității școlare sau a profesorilor; - insuficiențe din partea personalului didactic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]