1,154 matches
-
Moldova și Bucovina. Dintre insecte, cele mai mari colecții sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere și Neuroptere. Coleopterele numără peste 50.000 de exemplare și familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae și Scarabeidae. Colecția de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, numără peste 14.000 de exemplare, conținând aproape toate speciile existente în România și formând astfel una din cele mai bogate colecții din muzeele românești. Un interes deosebit îl prezintă colecțiile de cuiburi și ouă. Colecția
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
este foarte bogată în substanțe nutritive și este imobila. Acești gameți femini sau ovule se formează în ovare iar procesul de formare se numește ovogeneza. În natură există ovule foarte diferite că forma, dimensiuni sau culoare. Cele ale peștilor și amfibienilor sunt gelatinoase și lipsite de coaja dura protectoare. Cele ale reptilelor și cele ale păsărilor au respectiv coaja membranoasa sau calcaroasa și sunt mai bine protejate de factorii mediului. Pentru o protecție mai bună ovulele mamiferilor nu sunt depuse în
Reproducere sexuată () [Corola-website/Science/318330_a_319659]
-
de olandezi cu două medalii pentru calitățile sale medicale și de regele Carol I cu două medalii “Coroana României”ca recunoștință pentru gestul său de mare donator Colecția zoologică cuprindea peste 1000 de exemplare de animale (insecte, moluște, crustacee, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Datorită lipsei de spațiu, piesele au rămas în cea mai mare parte închise în lăzile în care fuseseră expediate, fiind scoase la lumina abia în 1894, când colecțiile i-au fost încredințate lui Grigore Antipa. Această
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
zdrobi oțelul, oase puternice care nu au la bază calciu, un simț olfactiv superior câinilor, o inteligență apropiată de a unei gorile și gheare puternice folosite atât ca arme cât și pentru a sprinta în susul stâncilor. Deși nu este un amfibian adevărat - nu poate respira sub apă - poate sta sub apă folosind o tehnică similară cu snorkelul. Sistemul său cardiovascular și muscular îi furnizează o putere și o energie mult superioară oamenilor, constituind principalul său avantaj evolutiv: un aport suplimentar de
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
Australia "cârtiță-rață", "cioc de rață". Disecarea lor îi surprinde pe savanți; englezul Everard Home descoperă că organele reproducătoare ale femelelor diferă de cele ale mamiferelor, motiv pentru care a creat o clasă aparte care era intermediară între mamifere, păsări și amfibieni. Tot în urma unei disecții, francezul Geoffroy Saint-Hilaire descoperă că animalul depune ouă. ul are o lungime de 65 cm și o masă de aproximativ 2-3 kg, în funcție de sex. Are o blană cafenie (deasă și moale, însă perii sunt mai lânoși
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
păduri de amestec (fag și carpen), lunci aluvionare cu "Alnus glutinosa", tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de conifere (pin). Pădurile ce acoperă o importanță suprafață a măgurii au în componență arbori cu specii de: fag ("Fagus sylvatica") în asociere
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), bureți galbeni ("Cantharellus cibarius") sau piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Lumea animalelor este bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN), astfel: Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări: lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), corbul comun ("Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Parcul National Domogled
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
cultura cerealelor, plantelor tehnice și creșterea animalelor. După modul de distribuire al gospodăriilor este un sat de tip adunat. Se concentrează pe resurse naturale: Biodiversitate de o importanță deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc.
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
după crearea statului socialist român, și-a pierdut postul diplomatic și toate proprietățile și bunurile familiei sale, neacceptând să fie membru de partid. A fost pasionat de studiul faunei încă din tinerețe și din 1947 a început s-a studieze amfibienii și reptilele din România, afirmându-se prin numeroase publicații considerate de referință de către specialiștii din țară și din străinătate. În 1947 este numit șef de sector - științe naturale la Institutul de Studii Româno-Sovietic. În 1954-1957, a lucrat în cadrul Institutului de
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
contractul de muncă pe motiv că studiile universitare finalizate nu au fost în domeniul biologiei, fiind retrogradat la funcția de tehnician. În 1969 a fost reabilitat și numit din nou cercetător principal. A întocmit o numeroasă colecție de exemplare de amfibieni și reptile, care a fost transferată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. s-a ocupat și de sistematica "Araneae" (Păianjenii). A tradus operele lui Charles Darwin și a colaborat cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând mai multe limbi (română, engleză, franceză, germană). Între anii 1950-1987, a publicat peste 80 de lucrări științifice și cărți de specialitate asupra biologiei, zoogeografiei și sistematicii infraspecifice a amfibienilor și reptilelor din România. A fost membru în numeroase organisme zoologice prestigioase naționale și internaționale - membru al Societății de Științe a Naturii și Geografiei din R.S.R., membru al Society for Systematic Zoology, S.U.A., membru al Society of Ichtyologists and Herpetologists
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
și "Vârful Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație forestiera) și protejează mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) caracteristice lanțului carpatic al Occidentalilor. Specii faunistice protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
fost sugerate schimbările climatice și vânătoarea. Australasia a fost separată de celelalte continente pentru multe milioane de ani. În cea mai mare parte a continentului, Australia, 83% din mamifere, 89% din reptile, 90% din pește și insecte și 93% din amfibieni sunt specii endemice. Mamifere sale native sunt în cea mai mare parte marsupiale, precum canguri, bandicoots și quolls. Prin contrast, marsupialele sunt în prezent total absente din Africa și formează o mică parte din fauna de mamifere din America de Sud, precum
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște Biserică de lemn cu hramul „Sfanțul Pantelimon” din orașul Băile Olănești, construcție 1752, monument istoric. Biserică a fost stămutată din satul Albac în anul 1907 Biserică „Sf. Nicolae” din satul Olănești, clădire (monument istoric) construită în anul 1718
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]