1,142 matches
-
se poate evidenția angiografic !) aflate într-un anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în paralel cu rețeaua vasculară normală din țesuturile vecine sănătoase nu rezistă presiunii sângelui din vasele pedicului arterial normal (care este captat de meningiomul malign și la care se constată leziuni de endarterită proliferativă și tromboze) și se
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
osoase afectate în cazul meningioamelor benigne (coloane fine de os nou perpendiculare pe suprafața osului afectat). Aceste formațiuni au înălțimea, volumul și distribuția variabile. Grosimea spiculilor osoși este mai mare în cazul meningioamelor decât în cazul sarcomului osos ! Spiculii osoși anarhic distribuiți (Fig. 23), inegali, făcând diverse unghiuri cu suprafața osului apar în cazul malignizării meningiomului. 4. Atrofii osoase și eroziuni locale, de contact. 5. Zone de demineralizare și de condensare osoasă, adesea întrepătrunse. 6. Creșteri ale volumului amprentelor venelor diploice
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
să rămână iar singur. Dar dacă zice Gross că s-a interesat de noi generalul, de ce nu ne însoțește și el? Varga aruncă o privire în compartiment și apoi întoarse spatele cu dezgust, zicînd: ― M-a plictisit jidanul cu teoriile anarhice, dragă prietene!... Nu poți vorbi trei minute cu el fără să-și bată joc de tot ce avem noi sfânt, țară, credință, trecut... A început să-mi fie greață și frică, zău, Bologa! adăugă peste o clipă, iarăși înviorat. Dacă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
stadiului inteligenței preoperatorii a lui Piaget, fundamentală pentru abordarea școlarizării implică faptul că la 6 ani copilul să-și poată stabiliza postura și reacțiile motrice ca să-și exercite vigilența perceptivă. Instabilitatea psihomotrică care se traduce printr-o motricitate necontrolată și anarhică, are drept consecință incapacitatea de a efectua efortul de concentrare necesară învățărilor școlare. Acest echilibru tonico-emoțional stăpânit în situații calme corespunzătoare învățării școlare poate apărea în jocurile care cer diversiunea emoțională. Situațiile reprezentate de jocuri cu reguli sunt deci, privilegiate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
o situație care se menține până în prezent (Banks 1985; Hoffman 1987). Doar unele din aceste abordări (neorealismul fiind de departe cea mai importantă a se vedea Capitolul 3 în volumul de față) continuă să privească sistemul internațional ca un domeniu "anarhic" unic care poate fi analizat în mod izolat față de evoluțiile sociale și economice în interiorul societăților și între societăți. Influența celorlalte discipline și domenii înrudite este acum pronunțată în sfera relațiilor internaționale și multe curente din Relațiile Internaționale neagă faptul că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de vedere, războiul era văzut ca un fenomen care putea fi eradicat creând regimuri liberale, în primul caz, și instituind forme de guvernare socialiste, în al doilea. Conform cercetătorilor celui de-al treilea nivel de analiză, războiul era produsul naturii anarhice a politicii internaționale și al competiției nesfârșite pentru putere și securitate. Waltz susținea preeminența celei de-a "treia imagini a politicii internaționale", care sublinia că războiul este inevitabil în contextul anarhiei (susținând în același timp că și celelalte două niveluri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mondiale (a se vedea Buzan și Little 2001). Cu cât analistul vede politica internațională ca o zonă de competiție și conflict, cu atât este mai puternică tendința de a o vedea ca diferită de alte domenii academice. Aici, caracterul său anarhic este văzut adesea ca separând studiul relațiilor internaționale de alte științe sociale, iar relevanța conceptelor și ideilor preluate din alte discipline se presupune că este limitată. Am mai întâlnit această temă în lucrarea lui Wight (1966), Why is there no
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umane. Constructivismul, analizat de Christian Reus-Smit în Capitolul 8, a apărut ca o provocare serioasă pentru perspectivele ortodoxe în domeniu, în special pentru teoriile care presupun că unele din interesele statelor sunt o consecință a plasării acestora într-un context anarhic. Într-o critică renumită a acestor abordări, Alexander Wendt (1992), susținea că "anarhia este ceea ce statele o fac să fie". Ideea era că anarhia este construită social, că este modelată de credințele și atitudinile statelor; nu este o structură imuabilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhie" (1979:61). Unele dintre aceste diferențe vor face obiectul următoarelor subsecțiuni. "Ierarhia implică relații de suprași subordonare între părțile unui sistem, ceea ce duce la diferențierea acestora" (1979:93). Să ne gândim la separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Ordinile anarhice, însă, au prea puțină diferențiere funcțională. Fiecare unitate trebuie "să se pună într-o poziție în care să fie capabilă să aibă grijă de ea însăși din moment ce nu se poate baza pe nimeni altcineva pentru aceasta" (1979:107). Diferențele dintre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de capacitate, nu de funcții (1979:96). "Politica la nivel național constă în unități diferențiate care execută funcții specifice. Politica internațională constă în unități identice care întreprind același tip de activități" (1979:97). Dacă toate tipurile de ordine internațională sunt anarhice, și dacă aceasta implică o diferențiere funcțională minimală, atunci structurile politice internaționale diferă doar în ceea ce privește distribuția capacităților. Ele sunt definite de evoluția schimbătoare a marilor puteri. La modul abstract, ordinile internaționale variază în funcție de numărul marilor puteri. Echilibrarea Concluzia teoretică centrală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caz, conflictul nu survine din cauza vreunui defect specific al actorilor. Ei sunt într-adevăr egoiști, dar nu neapărat rău-intenționați. Departe de a-și dori conflictul, amândoi preferă în fapt cooperarea. Nu sunt nici ignoranți nici prost informați. Într-un mediu anarhic, chiar și cei capabili să-și gestioneze năzuințele de câștig și glorie sunt constrânși de teamă să-i trateze pe toți ceilalți ca inamici. Anarhia poate învinge chiar și cele mai bune intenții ale noastre pe care realiștii oricum le
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
proteja; aceste măsuri sunt ulterior percepute de primul actor ca o confirmare a temerilor sale inițiale că ceilalți sunt periculoși; și așa mai departe într-o spirală a temerilor iluzorii și a capacităților defensive ne-necesare" (Snyder 1997:17). Presiunile anarhice către echilibrare și împotriva cooperării sunt consolidate de relativitatea puterii. Puterea reprezintă controlul asupra rezultatelor, "abilitatea de a face sau de a influența ceva" (Oxford English Dictionary). Este mai puțin o chestiune de capacități absolute cât de multe are unul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atât timp cât adversarii lor ies și mai prost. Polaritatea Cele două subsecțiuni precedente au luat în considerare unele din implicațiile teoretice ale anarhiei, primul element al structurii (principiul ordonator). Dacă, la fel ca Waltz, vedem o diferențiere funcțională minimă în ordinile anarhice, cealaltă contribuție majoră a realismului structural ar trebui să constea în analiza impactului distribuției capacităților. Cum influențează polaritatea, adică numărul de mari puteri dintr-un sistem, relațiile internaționale ? Unipolaritatea a devenit o temă la modă de la sfârșitul Războiului Rece. Logica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de glorie, ce interacționează în anarhie. Eroii homerici în căutarea gloriei prin fapte mărețe, egoiștii hobbesieni conduși de frica unei morți violente, indivizii nietzscheeni conduși de voința de putere și homo economicus se pot comporta foarte diferit în aceeași structură anarhică. După cum o spune Butterfield, "războaiele ar fi foarte improbabile dacă toți oamenii ar fi sfinți creștini și nu ar concura unii cu alții pentru nimic, în afară poate de altruism" (McIntire 179:73). Chiar și Waltz, în ciuda faptului că susține
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit de deschisă, sugerând conversații interesante cu analize non-realiste convergente. De exemplu, Alexander Wendt (1999: Cap. 6) demonstrează că ordinea anarhică funcționează foarte diferit când actorii se percep unii pe alții ca fiind "inamici", gata să se distrugă unii pe ceilalți, "rivali" care concurează dar care nu amenință supraviețuirea celuilalt și "prieteni" care au renunțat la forță în relațiile dintre ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
examinarea aranjamentelor lor interne. De asemenea, ea duce la ipoteza importantă a lui Doyle conform căreia "democrațiile liberale doresc mai mult decât orice să evite utilizarea forței în relațiile dintre ele", o viziune ce respinge propoziția realistă potrivit căreia natura anarhică a sistemului internațional facee ca statele să fie prinse în mod necesar în lupta pentru putere și securitate (Linklater 1993:29). Internaționalismul liberal: o perspectivă "dinspre interior spre exterior" Deși consideră că "ipotezele lui rămân corecte", evenimentele din 11 Septembrie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tendințe către război, din moment ce toate națiunile își vor recunoaște reciproc legitimitatea." (Fukuyama 1992: xx). Această viziune este respinsă de neorealiști, care pretind că aspirațiile morale ale statelor sunt frustrate de absența unei autorități superioare care să le reglementeze comportamentul. Natura anarhică a sistemului internațional tinde să omogenizeze comportamentul de politică externă prin socializarea statelor în sistemul politicii de putere. Cerințele de a avea putere strategică și securitate sunt dominante într-o lume nesigură, și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
După cum argumentează Waltz, "în politica internațională, puterea neechilibrată constituie un pericol, chiar și atunci când e vorba de puterea americană" (Waltz 1991a:670). Prin urmare, extinderea unei zone de pace nu este un antidot pentru calculele puterii brute într-o lume anarhică. Recentele conflicte din Balcani, din Asia Centrală și din Golful Persic toate implicând puteri industriale importante reprezintă un semnal de alarmă că perioada post-Război Rece rămâne instabilă și sugerează că războiul nu și-a pierdut din eficacitate în diplomația internațională. Niciunul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost dezvoltată apoi de autori aparținând Școlii Engleze, precum Wight și Bull ( Vezi capitolul 4 din acest volum). O dezvoltare a acestui argument poate fi găsită în instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și a condiției anarhice a sistemului internațional, deși instituționaliștii liberali argumentează că perspectivele de cooperare, chiar și într-o lume anarhică, sunt mai mari decât ne-ar fi lăsat să credem neorealiștii (Young 1982; Nye 1988; Powell 1994). În viziunea instituționaliștilor liberali, cooperarea dintre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acest volum). O dezvoltare a acestui argument poate fi găsită în instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și a condiției anarhice a sistemului internațional, deși instituționaliștii liberali argumentează că perspectivele de cooperare, chiar și într-o lume anarhică, sunt mai mari decât ne-ar fi lăsat să credem neorealiștii (Young 1982; Nye 1988; Powell 1994). În viziunea instituționaliștilor liberali, cooperarea dintre state poate și trebuie să fie organizată și formalizată în instituții. "Instituțiile", în acest sens, reprezintă seturi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
așteptărilor fiecărei părți printr-un acord, acolo unde există un interes comun. Instituțiile își asumă apoi rolul de a încuraja obiceiurile cooperative, monitorizând conformarea la reguli și sancționând pe defectori. Regimurile intensifică de asemenea încrederea, continuitatea și stabilitatea în lumea anarhică. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt de acord asupra modului în care statele își concep propriile interese. În timp ce neorealiștii, precum Waltz, susțin ideea că statele sunt interesate de "avantajele relative"aceasta însemnând avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai mare potențial de câștig (Rosecrance 1986; Strange 1991). Neorealiștii au două răspunsuri la revendicarea liberală conform căreia interdependența economică asigură pacea în relațiile internaționale (Grieco 1988). Mai întâi, aceștia au argumentat că în orice luptă dintre discipline concurente, mediul anarhic și insecuritatea pe care el o generează vor avea mereu prioritate asupra urmăririi prosperității economice. Interdependența economică nu va avea niciodată prioritate în fața securității strategice, deoarece statele trebuie să fie preocupate în primul rând de supraviețuire. Capacitatea lor de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
schimb valutar, speculanților, băncilor transnaționale și societăților de asigurări grupuri care prin definiție nu pot fi trase la răspundere în mod democratic în nicio jurisdicție națională. În realitate, economia mondială a ajuns să semene cu mediul strategic global. A devenit anarhică în caracter și, în consecință, concurența pentru securitatea economică este la fel de intensă ca și căutarea securității strategice. Nu este de mirare că au apărut preocupări legate de un "deficit democratic" în creștere, în cadrul filosofiei politice liberale. Pledoaria lui David Held
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cele mai importante abordări ale politicii internaționale, deși influența sa este probabil mai mare în Marea Britanie decât în alte comunități de studiu al Relațiilor Internaționale. Teza fundamentală a Școlii Engleze este aceea că statele suverane formează o societate, deși una anarhică, în care ele nu trebuie să se supună voinței unei mari puteri superioare. Faptul că aceste state au reușit să creeze o societate de state suverane egale reprezintă pentru Școala Engleză una dintre cele mai fascinante dimensiuni ale relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o situație de haos, dar totuși nu aceasta este caracteristica centrală a politicii mondiale. Asta nu înseamnă că sugerăm că Școala Engleză ignoră fenomenul violenței în relațiile dintre state. Membrii săi privesc violența ca pe o trăsătură endemică a "societății anarhice" (titlul celei mai faimoase lucrări a lui Hedley Bull, 1977) dar ei subliniază de asemenea faptul că aceasta este controlată în mare măsură de dreptul internațional și de moralitatea internațională. Chiar și așa, confuzia cu privire la scopul central al Școlii poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]