995 matches
-
acestora. Acțiunea informativă se exercita, în primul rând, printr-o colaborare cu celelalte organe militare și civile, iar în al doilea rând prin munca depusă de agenții proprii. Ordinul nr. 26.258 a prevăzut și o anexă (Dispoziții Speciale) privind anchetarea membrilor de bande, respectiv pentru recrutarea și utilizarea agenților dintre localnici și întrebuințarea acestora în scopuri contrainformative. O altă directivă în domeniu a fost elaborată de Secția a II-a a Armatei 3 la 28 octombrie 1942, iar de data
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o permanentă luptă cu „valul de criminalitate”, consecință a instabilității politice și distrugerilor provocate de război. Pentru o acțiune cât mai eficientă, în cadrul Direcției Poliției Judiciare a fost înființată o brigadă mobilă, care a acționat cu succes în descoperirea și anchetarea unor falsuri de bani și timbre fiscale, trafic de devize și sabotaj economic. La nivelul întregii țări, pe teritoriul urban, în timpul primelor două guverne conduse de dr. Petru Groza, au fost săvârșite 1243 crime (782 descoperite și autorii trimiși în fața
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mult” în reprimarea legionarilor. Un alt șef al Grupei I-a, Ion Taflaru, a fost și el acuzat de aceleași vini, plus „jefuirea” caselor celor anchetați. Comisarul Ion Prunescu, adjunctul lui Taflaru, s-a făcut vinovat de supravegherea activităților de anchetare (torturi, anchete, controlul pe teren), iar după 23 august 1944 a distrus arhiva Grupei I-a împreună cu toate obiectele și materialele compromițătoare găsite la percheziții. Constantin Sterian, comisar, simpatizant legionar, „a cercetat, înjurat și dat și palme la mulți comuniști
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lui Ov. Densusianu (care a pus un deosebit accent pe metoda monografică în studiul graiurilor), cercetătorul realizează una dintre cele mai complete monografii folclorice, zona Vrancei fiind investigată dintr-o perspectivă largă, interdisciplinară. Particularitatea culegerilor sale începe de la modul de anchetare , care implică respingerea culegerilor făcute de-a valma. Folcloristul se delimitează de metodele diletanților epocii, în sensul că pune accent nu numai pe rigoarea culegerii, ci și pe cercetarea aprofundată, ceea ce îl ferește de aproximațiile folcloriștilor de cabinet. Culegerile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
importanță nu constă doar în comunicarea acestui impresionant depozit de texte, ci și în minuția cu care au fost consemnate și editate, cele două tomuri impun, totodată, prin pregătirea științifică a anchetatorului, prin numărul mare de subiecți, prin metoda de anchetare, prin bogata adnotare a textelor. Se precizează, la fiecare text, dacă avem a face cu o plăsmuire autentică ori cu una contaminată, asupra căreia și-a pus pecetea, într-o măsură mai mică sau mai mare, tipul literar al baladei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
de pe teritoriul S.U.A. Poluarea radioactivă a atras atenția pentru prima oara în mod deosebit în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite ale Americii, când noua adolescenți au fost internați în spital datorită unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea că acești copii, cu 15 ani în urmă (1950), au suferit consecințele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri conținând izotopul I131. Studii recente au arătat că, datorită tuturor cauzelor de
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
unele confruntări violente, curmate prin intervenția organelor statului. Torturarea țăranilor ce nu vor să își lase pământurile smulse de Tănase Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
pe când, sub guvernare țărănistă (1928-1933), ele se diminuau. În răstimpuri, partidul maghiar încerca câte o evadare din ghetoul politic, de pildă prin așa-zisul "pact de la Ciucea (1923)" care promitea o atitudine loială generalului Averescu, gata să preia guvernarea în schimbul anchetării unor încălcări ale legalității, având ca scop autoorganizarea minoritară. Până la urmă nu s-a realizat acest deziderat. În 1926, la alegerile locale împreună cu liberalii, iar un an mai târziu, la alegerile legislative, împreună cu Partidul G,erman, coalizați într-un bloc
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ecologică la toate gradele de învățământ. - evidența noxelor determinate de obiective de exploatare și producție, cunoașterea stării de sănătate în colectivități de muncă și grupuri sociale, accesul liber la datele obținute. - formarea specialiștilor în probleme ecologice, cu competență în investigarea, anchetarea și formularea de soluții având o coordonare guvernamentală și interrelații cu formațiuni ecologiste din alte țări. - antrenarea tineretului într-o mișcare largă a verzilor, la acțiuni de apărare și ameliorare a ecosistemelor, ca ideal al generației în formare, care să
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, în scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior”2. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
proporții, în urma căreia au fost arestate câteva mii de persoane în toată țara. Cum închisoarea din Suceava era cea mai mare din Moldova, ea a fost aleasă drept centru regional de detenție, numeroasele loturi din zonă fiind trimise aici pentru anchetare. Din cauza numărului masiv de arestați, anchetele nu se puteau desfășura în sediile Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Din cauza numărului masiv de arestați, anchetele nu se puteau desfășura în sediile Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în celulă era doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 3. Pe 22 iunie, Dumitrescu, ajutat de câțiva gardieni, a efectuat o percheziție la camera 1-corecție, găsind niște mărțișoare făcute de Onișor, fapt care a constituit pretextul pentru anchetarea în ziua următoare a lui Aristotel Popescu, Gheorghe Soroiu, Traian Blaga, Pafnutie Pătrășcanu și Aurel Tacu. Pătrășcanu, de exemplu, a fost întrebat cum s-au discutat în cameră cărțile marxiste și care este „organizarea legionară” din jurul lui Popescu, văzut ca
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
instrumentat de către Securitate. 4. Brașov 4tc "4. Brașov4" Contactele cu administrațiatc "Contactele cu administrația" Primul penitenciar în care s-a exportat acțiunea de la Pitești a fost cel din Brașov. Construită în 1902, clădirea închisorii a fost folosită de Securitate pentru anchetarea celor care opuneau rezistență comunismului 5. Încă de la sfârșitul lunii februarie 1950, adică la nici trei luni după începerea torturilor, decizia inițierii acțiunii la Brașov fusese luată de Securitate. Maximilan Sobolevschi și Adrian Prisăcaru au fost convinși de inspectorul Nemeș
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
repetându-i mereu să nu zică nimănui că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea 1. De altfel, Popa „Țanu” nu avea încredere în Bărbosu, pe care îl suspecta că favorizează deținuții. Mai mult decât atât, el a susținut în timpul anchetării sale că a încercat să oprească torturile, dar a fost „sfătuit” de ofițerii politici să nu se amestece. Rolul acestui proces este greu de intuit. Întrucât nu a fost un proces public, iar acuzații au avut mai degrabă roluri periferice
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sfârșitul lui aprilie 1951), Nistru (mai 1951 - septembrie 1952) și din nou Aiud (septembrie 1952 - 1 iunie 1953). Din iunie 1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nicolae Borza. De asemenea, i-ar fi favorizat și promovat în posturi organizatorice pe cei care l-au aprobat. În ceea ce privește motivele pentru care a acționat în acest fel, susține că urmărea condiții mai bune în închisoare și eliberarea înainte de termen. Anchetarea lui Juberian este una dintre cele mai tragice. La un moment dat, a afirmat că Țurcanu a dat ordin unor acoliți de-ai săi (Mărtinuș, Gheorghieș, Stănescu, Leonida, Juberian și Mătase) să obțină informații compromițătoare de la victime despre organele de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat, și această încercare am făcut-o pentru a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta și apoi să faci acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să anunțe organele de stat și ONU că la Gherla se torturează, descriind inclusiv cazul lui. După trei luni, în închisoare a sosit o comisie, care l-a întrebat ce s-a întâmplat cu el la camera 103. Realizând că anchetarea sa are drept cauză bilețelele aruncate și observând că Gheorghiu și Avădanei s-au albit la față, a prins curaj și a povestit tot ce s-a întâmplat, fiind asigurat că nu va mai pătimi deloc. În 1952 a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
imaginate de comuniști erau deseori eterogene, singurul criteriu care unea acuzații fiind, de regulă, zona de acțiune. A fost închis în mai multe camere la Suceava, începând cu data de 3 iulie 1948, deși nu există mărturii cu privire la o eventuală anchetare a sa. Din mărturiile foștilor colegi de detenție din Suceava reiese că Țurcanu era marcat la început de arestarea sa, fiind mai degrabă solitar și taciturn. De altfel, el și-a exprimat în mai multe rânduri părerea că acțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Acesta pretinde că Țurcanu a fost anchetat la Ministerul de Interne în primele luni ale lui 1952, însă documentele rămase sunt datate în perioada martie - august 1954. Este greu de reconstituit parcursul lui Eugen Țurcanu din 1952 până la proces, dar anchetarea sa dezvăluie faptul că a refuzat inițial orice fel de colaborare, negând categoric că acțiunea sa ar fi avut scopuri legionare. Mai mult decât atât, referindu-se la victime, a indicat scopul real: „neutralizarea lor din punct de vedere politic
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
liniștească atmosfera generală; vânătoarea de spioni și trădători nu va Înceta, dar ea va căpăta o importanță mai scăzută. Puterea comunistă din România avea să schimbe tactica. În locul unui proces al „trădării evreiești” se preferă punerea pe primul plan a anchetării și judecării procesului lui Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu. Șeful regimului de la xe "București"București a apreciat - foarte corect, de altfel, din punctul lui de vedere - că, În noile condiții poststaliniste, pentru poziția sa, românul xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu putea fi un
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Ioșca șe vorba de Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi - L.R.ț”3. Firește, memoriul nu putea schimba cursul politicii regimului de la xe "București"București, politica antisionistă va continua, și chiar se va Înăspri. La 20 iunie 1950, va Începe arestarea și anchetarea unui număr foarte mare de lideri și activiști sioniști. Printre ei avea să se afle și semnatarul memoriului către Dej, A.L. xe "Zissu"Zissu. Din documentația Congresului Mondial Evreiesc reiese că peste 150 de sioniști au fost arestați În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dușman de căpetenie al Puterii. Și totuși, se pare că xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej a simțit nevoia să excludă „condamnarea pentru o ideologie”, preferând pedepsirea unor spioni, acțiune ce intră În normalitatea oricărui stat. Întârzierea proceselor - nu și a arestării și anchetării - face ca Biroul Politic să ia o a doua decizie, la 18 martie 1954. Interesant că decizia pentru Începerea procesului sioniștilor se ia În aceeași ședință cu decizia pentru judecarea grupului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu. De altfel, Între cele două grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]