1,796 matches
-
Press, Princeton, New Jersey. xe "Parks"Parks, Robert Q., 1982, „Interests and the Politics of Choice”, Political Theory, vol. 10, nr. 4, pp. 547-565. xe "Pasti"Pasti, Vladimir, 2003, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași. Petö, Andrea; Rasky, Béla, 2005, Women, Family & Politics in Central Europe, Central Europe University, Budapesta. xe "Phillips"Phillips, Anne, 1991, Engendering Democracy, Polity Press, Cambridge. xe "Phillips"Phillips, Anne, 1998, „Democracy and Representation: Or, Why Should it Matter Who our Representatives Are
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în politica românească, Editura Polirom, Iași. xe "Thenjiwe"Thenjiwe, Mtintso, 2003, „Representativity: False Sisterhood or Universal Women’s Interests? The South African Experience”, Feminist Studies, vol. 29, nr. 3, pp. 560-579. Toubia, Nahid, 1995, „Female Genital Mutilation”, în Julie Peters, Andrea Wolper (ed.), Women’s Rights, Human Rights. International Feminist Perspectives, Routledge, New York. xe "Young"Young, Iris Marion, 2000, Inclusion and Democracy, Oxford University Press, Oxford. Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum „aleg” femeile performanțe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Marguerite Yourcenar, ghid de cititor (Fairlawn, NJ: 1987). Syme, Ronald, Documente romane: șase volume (Oxford: 1991); vol. 6 retipărește critica lui Syme asupra Memoriilor lui Hadrian. Wachman, Gay, Imperiul lesbian; scrieri radicale în anii '20 (New Brunswick, NJ: 2001). Weiss, Andrea, Parisul a fost o femeie: Portrete de pe Malul Stâng (London: 1995). White, Edmund, The Burning Library: Writings on Art, Politics and Sexuality 1969-1993 (London: 1994), pp. 350-354; inițial a apărut ca o recenzie a biografiei lui Josyanne Savigneau. Marguerite Yourcenar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
O'Connell din iunie 1847 era o laudă la adresa democrației pe care el o voia "botezată", adică creștinată. Irlandezul reprezenta pentru el tipul model de creștin și de cetățean. În 27 noiembrie 1848 el a ținut discursul funebru de la S. Andrea della Valle în memoria morților de la Viena, victime ale reprimării din octombrie: Belgia era prezentată ca fiind modelul de regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
luate primele inițiative, chiar din iunie 1945, în sînul unui Block der Antifaschistischen Parteien. Între 16 și 22 iunie, a fost fondată la Berlin, pe bază interconfesională, Christlich-Demokratische Union Deutschlands. Fondatorii acesteia sînt fostul ministru al Zentrum-ului Republicii de la Weimar, Andrea Hermes, sindicalistul Jakob Kaiser și alții. Orientarea, sub influența lui Kaiser, care vorbea de "socialism creștin", era net spre stînga. Asemenea inițiative au fost luate și în alte părți: la Köln, în zona britanică, la impulsul lui Leo Schwering, fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din ruptura unității sindicale în 1948, ACLI-urile sau Associazioni Cristiane Lavoratori Italiani, structură parasindicală creată în 1944 pentru a oferi o formațiune și o încadrare muncitorilor creștini angajați în sindicatul unitar. Totuși, relațiile cu ierarhia au fost rareori simple. Andrea Riccardi a arătat care erau diferitele curente ale Curiei și neîncrederea pe care o inspira acest partid anumitor prelați, uneori judecat a fi incapabil de a stăvili comunismul. Am menționat deja cazul alegerilor municipale de la Roma din 1952, cînd De
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
relazioni dei Segretari politici della Democrazia Cristiana 1946-1986; Brescia, 1989, 161 p. 15 Charles JOURNET, "Situation chrétienne en politique", in Civitas, 1951, p. 464, citat de Marie-Agnès CABANNE, Introduction à Charles Journet, théologien de la politique, Freibourg, 1987, p.19. 16 Andrea RICCARDI folosește expresia avîndu-l în vedere pe Giuseppe Lazzati: "Lazzati e Gedda. Politica e apostolato: le radici della distinzione", in Il Regno-Attualità, 1988, n. 593, p. 189. 17 Citat de Gianluca SALVATORI, in Fede e politica, op. cit., p. 39. 18
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Die Adenauer Ära. Grundlegung der Bundesrepublik, München, 1991, 250 p. 5 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne, Paris, 1994, p. 852. 6 Alcide DE GASPERI, I tempi e gli uomini che prepararono la "Rerum Novarum", Milano, 1931, reeditată 1984. 7 Andrea RICCARDI, Il "Partito romano" nel secondo dopoguerra (1945-1954), Brescia, 1983, 254 p. 8 Jean-Dominique DURAND, L'Église catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, 1991, pp. 541-562, 641-692. 9 Giorgio LA PIRA, Architettura dello Stato Democratico, Florența, 1947
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
biologiei și biologia credinței, Curtea veche, București, 2007; Porter Michel, Despre concurență, Meteor Press, București, 2008; Ramo Joshua Cooper, The Beijing Consensus, Foreign Policy Centre, London, 2004; Reich R. B., The futur of succes, Alfred A. Knopf, New York, 2001; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Iași, Polirom, 2006; Rodrik Dani, One Economics, many recipes, Princeton University Press, Princeton, 2007; Roberts Paul, Sfîrșitul petrolului. În pragul unui dezastru, Litera, București, 2008; Robertson Robbie, The three waves
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
document a fost publicat de Ion Bălan (În AT, nr. 11-12/1996, pp. 191-220, nr. 15-16/1997, pp. 221-240, nr. 19-20/1998, pp. 245-254, și nr. 28-29/2000, pp. 235-254). Aflat În copie xerox și la Memorialul Sighet (mulțumiri soților Andrea Dobeș și Robert Fürtös pentru bunăvoința cu care ni l-au oferit pentru studiu), remarcăm că este vorba de un exemplar de lucru al Serviciului de Evidență al Securității, care cuprinde doar anii 1945-1958. Nu știm cum arăta forma definitivă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și politica de represiune. ședința Biroului Politic al CC al PMR din 19 noiembrie 1952”, Memoria, nr. 46/2004, pp. 28-42. Dima, Nicholas, Călătorie spre libertate. Întâlnire cu destinul, traducere de Constantin Sfeatcu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, „Decapitarea elitelor. Metode, mijloace, mod de acțiune”, În Memoria Închisorii Sighet (pp. 159-322), Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobeș-Fürtös, Andrea, „Implicarea organelor MAI În procesul de reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, În Experimentul Pitești (pp. 309-317), Fundația Culturală Memoria
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Nicholas, Călătorie spre libertate. Întâlnire cu destinul, traducere de Constantin Sfeatcu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, „Decapitarea elitelor. Metode, mijloace, mod de acțiune”, În Memoria Închisorii Sighet (pp. 159-322), Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobeș-Fürtös, Andrea, „Implicarea organelor MAI În procesul de reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, În Experimentul Pitești (pp. 309-317), Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (editori), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
proiect(2); rapid(2); realiza(2); rutină(2); salariu(2); sapă(2); satisfacție (2); silitor(2); singur(2); a sta(2); străduință(2); stres(2); tata(2); tot(2); trudi(2); a absenta; activa; a activa; acționa; ajută; alb; ambiție; andrele; angajat; angajator; aproape; aranja; ară; asiduu; asupra greșelilor; atenție; avea; a avea activitate; avere; avocat; banii; bărbat; bestios; la birou; bucătărie; bun; bunăstare; capabilitate; capacități; carieră; carte; catolic; cățel; căuta; chinui; a cîștiga; cîștigă existența; la cîmp; concentra; constructor; construi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau Promorari ("În luna lui Răpciuni (Cad copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei, luna Andrea, Indrea, Undrea sau Neios, luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie andrea, indrea, undrea, Neois, luna ninsorii.53 Și la alte popoare, timpul își pune pecetea pe lunile anului 54: LUNILE MOIS MONAT PENSYLVANIA GERMANI SLAVII SUD DUNĂRENI GOCEENI IANUARIE FROIDE WINTER-MANOTH (luna de iarnă) PROSENZ (la lune du millet) FEBRUARIE DE LA
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut strigoi, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarăși/ am uitat să iau picăturile..." (Din reveriile domnului R. (1), din Missa solemnis). Chiar și la celălalt capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă), în nodurile discursive se strecoară, întotdeauna, firele unei ironii stridente, care să reducă patetismul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vocația preluării, ce nu îl va părăsi în anii următori. La Messina Quasimodo a legat amiciții de o viață: i-a cunoscut pe viitorii săi recenzenți Glauco Natoli, Lionello Fiumi, Giuseppe Villaroel, Vann'Anto, Raffaelle Saggio, Enzo Misefari, Lillo d'Andrea, dar mai ales pe Giorgio La Pira care, alături de Salvatore Pugliatti și de poetul însuși, vor fi numiți mai tarziu cei trei din Messina.204 Viitorului ecleziast Giorgio La Pira, Quasimodo i-a dedicat una din primele sale compoziții: Copilul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o ț o (17.04.1924).211 În 1926 s-a întors în sudul Italiei, la Reggio Calabria, ca angajat al Ministerului Lucrărilor Publice și a reînnodat treptat legăturile cu prietenii din tinerețe: Vann'Anto, La Pira, Pugliatti, Natoli, D'Andrea.212 Atenți, aceștia au observat pe chipul prietenului semnele unei îngrijorătoare depresii: avea nervii zdruncinați, iar ochii săi fără strălucire trădau, în toată puterea cuvântului, depresia.213 Starea psihică precară era accentuată de durerea de a fi fost repudiat de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli, Milano, 1927. Pensieri di varia filosofia e bella letteratura, Le Monnier, Firenze, 1900. Poeți greci e latini, a cură di Franco d'Intino, Selerno, Romă, 1999. Poesie e prose, a cură di Mario Andrea Rigoni, con un saggio di Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987. Scritti filologici (1817-1832) di Giacomo Leopardi, a cură di Giuseppe Pacella e Sebastiano Timpanaro, Le Monnier, Firenze, 1969. Storia dell'astronomia, a cură di Franco Piperno, Rende, Centro editoriale e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958. 'Campo di Marte'. Trent'anni dopo, 1938-1968, a cură di Ruggero Jacobbi, Vallecchi, Firenze, 1969. Fra le carte di Quasimodo: poesie, traduzioni, saggi, lettere, a cură di Mauro Bignamini e Andrea De Alberti, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 2008. Giacomo Leopardi: la vită, i luoghi, le opere, catalogo della mostră della Bibliotecă Nazionale di Napoli, Gaetano Macchiaroli, Napoli, 1996. Îl mito nella letteratura italiană, coord. Pietro Ghibellini, vol. 4, Morcelliana
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dai soldați români che vi și lasciarono stazionarii da Traiano. Zibaldone, 656. 422 Nostră amica, madre, nelle scienze ed arti e lettere maestra (...) è giusto che le siamo grati, Canzone sulla Grecia, Giacomo Leopardi, Poesie e prose, îngrijit de Mario Andrea Rigoni, cu un eseu de Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987, p. 629. Le circostanze mi avevan dato allo studio delle lingue, e della filologia antică. Ciò formava tutto îl mio gusto: io disprezzava quindi la poesia. Certo non mancava d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sectorului public, Economica, București, 2001; Rațiu-Suciu Camelia, Managementul sistemelor dinamice, Editura Economică, București, 2000; Rădăuceanu Emil, Metode decizionale în conducerea sistemelor complexe. Editura Militară, București, 1985; Restian Adrian, Unitatea lumii și integrarea științelor, Editura științifică și enciclopedică, București, 1989; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Polirom, Iași, 2006; Robert Terente, Roman Eliza, Virtuțile haosului, All, București, 1998; Sagan Carl, Balaurii raiului. Considerații asupra inteligemței umane, Elit, București, 1999; Scarlat Emil, Chiriță Nora, Sisteme cibernetice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
politic și de partide românesc (lucrările lui William Crowther, Alina Mungiu-Pippidi, Grigore Pop-Elecheș, Steven Roper) sau includerea României într-o perspectivă comparată (vezi Jack Bielasiak, Sarah Birch, Paul Lewis, Frances Millard, Allan Sikk sau volumul editat al lui Kay Lawson, Andrea Rommele și Georgi Karasimeonov) nu existau alte referințe despre partidele românești în literatura de științe politice în limba engleză (doar câteva în limba franceză). În aceste circumstanțe am realizat că, deși, în limba română existau unele analize ale partidelor românești
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]