2,199 matches
-
În numărul 9 din 3 martie 1891 debuta Cincinat Pavelescu, sub iscălitura P. C. de la Milcov, cu poezia Visuri triste. În afară de versuri și proză, V. Alecsandrescu publică articole și cronici teatrale, știri din teatru și din viața culturală, aforisme și anecdote. R.Z.
BIBLIOTECA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285728_a_287057]
-
Nemărginire și Epigonilor de Ibsen, reflecții de Paul Valéry, eseul Omul autentic de André Gide). Mai mult, au existat chiar câteva rubrici cu o anume continuitate: „Cronica dramatică” (ținută în 1930 de Isaiia Răcăciuni), „Moment muzical” (F. Aderca), „Gura lumii” (anecdote), „Pagini vechi” (unde se reiau scrieri de Ion Ghica și A. I. Odobescu). Toate acestea întregesc imaginea unei publicații care, de excelent nivel literar în prima ei serie, plină de nerv polemic în a doua și vădind o fermă atitudine antifascistă
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
Pumnul. Lui B. îi aparține și o gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
b. nuvelistic (Novelette/Romantic Tales), b. despre uriașul (dracul) cel prost (Tales of the Stupid Ogre), toate grupate sub denumirea generică ordinary folk-tales, acoperind tipurile 300-1199 din Catalogul Aarne-Thompson, în timp ce b. despre animale (Animal Tales) ocupă pozițiile 1-299, glumele și anecdotele (Jokes and Anecdotes) - 1200-1999, poveștile cu formule (Formula Tales) - 2000-2399, un ultim capitol cuprinzând povești neclasificabile (Unclassified Tales), tipurile 2400-2499. Înainte ca finlandezul Antti Aarne să pună în Verzeichnis der Märchentypen (1910) bazele catalogului internațional de povești, tradus în engleză
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, si se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributara faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, ceartă dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea valului de sobrietate, misticism și teama reverențioasa care de regulă îi înconjura pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
interminabilelor profesiuni de credință care se etalau în mai toate gazetele și în care se discuta, cu fraze sforăitoare, despre menirea presei moderne, despre îndatoririle morale și sociale ale gazetarului. Viața parlamentară constituie subiectul unor cronici corosive. Într-una din anecdotele adunate sub titlul „Gogoși”, cele două personaje, băcanul Ghiță Calup și Ilie, tejghetarul său, prefigurează două dintre personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
înarmat cu o ironie mușcătoare și cu un excepțional spirit de observație. „Gogoșile” și schițele din C. îl anunță pe marele umorist și satiric, atent la aspectele rizibile ale vieții de fiecare zi și gata să le surprindă semnificațiile sociale. Anecdota ascunde o cunoaștere excelentă a slăbiciunilor umane, aparențele sunt date la o parte pentru a se releva fondul cu mijloacele umorului simplu, accesibil. Meschinăria, parvenitismul, patriotismul afișat cu ostentație și cu gândul la viitoarele recompense, găunoșenia discursurilor parlamentare nesfârșite, corupția
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
, revistă literară săptămânală apărută la Piatra Neamț între 2 ianuarie și 20 februarie și între 22 mai și 5 iunie 1877. Din acest periodic, care își propunea să publice romane, nuvele, varietăți și anecdote, s-au scos zece numere, redactate și tipărite cu deosebită îngrijire. Administrator și redactor era N. Miculescu, publicist informat, cum dovedește literatura pe care o traduce. La revistă au colaborat Calistrat Hogaș, Gr. Melidon, S. Miculescu și N. V. Scurtescu, fiecare
COLECTORUL LITERAR PENTRU AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286328_a_287657]
-
ofițer chipeș din Marea Armată, bărbatul care strecurase în palma Charlottei ciobul colțuros „Verdun”. Descoperirea aceea ne tulbura. Ne-am simțit legați de bunica printr-un secret la care nimeni altcineva din familie nu avea, poate, acces. Dincolo de datele și anecdotele legendei noastre familiale, vedeam ivindu-se viața în deplina ei frumusețe dureroasă. Seara, ne-am alăturat bunicii în balconașul apartamentului ei. Împodobit cu flori, balconul părea atârnat deasupra aburului cald din stepă. Un soare de aramă încinsă a atins linia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la Bretonne, Sade sau Gide, în ansamblu, scăpaseră de cenzură. Tinerețea mea și lipsa mea de experiență mă făceau fetișist: mai mult colecționam decât sesizam fizionomia epocii istorice. Căutam mai ales anecdote asemănătoare cu cele pe care le povestesc ghizii turiștilor în fața monumentelor dintr-un loc istoric. Se aflau în colecția mea vesta roșie a lui Théophile Gautier, purtată la premiera piesei Hernani, bastoanele lui Balzac, narghileaua lui George Sand și scena
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care nu știa nimic despre Franța, care nu citise niciodată nici măcar un autor francez, cineva care, eram sigur de asta, nu putea să localizeze țara aceasta pe hartă, da, m-a ajutat involuntar să mă desprind de colecția mea de anecdote, orientându-mi căutările într-o direcție cu totul nouă. Era chiulangiul care îmi spusese odată că dacă Lenin nu avea copii era pentru că nu știa să facă dragoste... Mini-societatea clasei noastre nutrea față de el același dispreț ca și pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine. Eram fericit să găsesc în colecția mea franțuzească o luptă înspăimântătoare dintre un marinar și o enormă caracatiță. Iar cum erudiția mea se hrănea mai presus de orice cu anecdote, îi povesteam una strâns legată de pasiunea lui și de escala noastră în carcasa unei bărci vechi. Pe o mare de pe vremuri, plină de primejdii, un vas de război englezesc se încrucișează cu o navă franțuzească și, înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stoarcă lacrimi unui tânăr sălbatic și să-l împingă, gol, în zăpadă. În taină, mă mândream că făcusem să sclipească o scânteie din strălucirea pe care o iradia patria Charlottei. Iar pe urmă, în seara aceea, am înțeles că nu anecdote trebuia să caut în lecturile mele. Nici cuvinte aranjate frumos pe o pagină. Ci un lucru mult mai profund și, totodată, mult mai spontan: o pătrunzătoare armonie a celor văzute, care, o dată dezvăluită de către poet, devenea eternă. Fără să știu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Prezența mea intermediară era apreciată de toată lumea. La un moment dat m-am crezut chiar de neînlocuit. Datorită... Franței! Căci, vindecat de ea, povesteam despre ea. Eram fericit să pot încredința celor care mă acceptaseră printre ei tot stocul de anecdote acumulate de ani de zile. Poveștile mele plăceau. Lupte prin catacombe, pulpe de broască scumpe ca ochii din cap, străzi întregi lăsate pradă amorului venal la Paris - subiectele acelea mi-au adus reputația de povestitor patentat. Vorbeam și simțeam că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
seama din când în când de ciudățenia acestui act. Descoperirea mea, oricât ar fi fost de năucitoare, mi-a adus o intuiție pătrunzătoare a stilului. Acea limbă-unealtă, mânuită, șlefuită, perfecționată, îmi spuneam eu, nu era altceva decât scrisul literar. În anecdotele franțuzești cu care în tot anul îmi distrasem colegii, simțisem deja prima schiță a acelei limbi romanești: nu o mânuisem oare pentru a plăcea fie „proletarilor”, fie „esteților”? Literatura se dovedea a fi o permanentă uluire în fața șuvoiului verbal în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ramificațiunilor gramaticei comparative. Climescu, Curpăn și Petrov: Din obiceiele juridice ale poporului român în districtul Bacău. Dr. D. Brîndză: Limba botanică a țăranului român. B. P. Hăsdeu: Manuscriptul românesc din 1574 aflător la London în British Museum. E. Băican: Din anecdotele poporului român. Mai mult decât interesant este studiul d-lui N. Densușeanu. Zicem mai mult decât interesant pentru că documentele publicate rezolvă în mare parte cestiunea dreptului public al românilor de sub Coroana Habsburgilor. Pe când opinia maghiarilor era că poporul românesc n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să faceți. [12 septembrie 1882] ["FRIGURI DE REFORME... Friguri de reforme au cuprins capetele, pîn' acum destul de pozitive, ale oamenilor noștri de stat, cari pregătesc viitorul în coloanele gazetelor. În unele foi din străinătate apare pe pagina a treia, după anecdote și diverse, cîte-un "sfat pe zi", care cuprinde când rețete pentru a obține o mai bună recoltă de sparanghel, când un leac în contra boalelor de ochi, când prepararea unui nou fel de șoriceasă. Foaia de căpetenie a partidului dominant ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spiritul de analiză ca nouă normă a rațiunii. Descoperirea tipografică a liniuței de dialog (care făcea posibil stilul direct fără ierarhizarea interlocutorilor) și apariția "romanului" ca gen literar. Inventarea telegrafului electric și cea a faptului divers. Nașterea fotografiei și respingerea anecdotei care a condus la pictura modernă. Fotocompoziția în tipar și dispariția formei "partid" în peisajul politic. Satelitul de observație și ecloziunea ecologică (care favorizează vizualizarea pămîntului ca un bulgăre pierdut în sistemul solar). Telegrafia fără fir (1922) și apariția reportajului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întrebuințări. Între cele două: deformare, degradare, distorsionare. Așadar pe bună dreptate ne lamentăm cu ochii spre cer. UN BUN MEDIOLOG ESTE UN CÎINE Cine urmărește eficacitatea urmei se trezește în momentul în care interpretul marilor texte predă ștafeta "amatorului de anecdote". Filosoful ne explică de unde vine conceptul de "societate civilă" la Marx, filiația hegeliană și pericolele reutilizării lor etc. Noi ne întrebăm pe unde a circulat cartea. Ideologia germană: Tipărită cum? În ce tiraj? Cîte exemplare au rămas nevîndute? De către cine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
s-au infiltrat în jurnalul televizat. Am extras aceste citate din directivele lui de Gaulle către ministrul Comunicației, publicate în Scrisori, note și însemnări (vol. 9, 1986). Atunci cînd atrage atenția ministrului Alain Peyrefitte că: Informația este legată de: pitoresc (anecdota este preferată relatării faptelor); pesimism (catastrofa, masacrul, crima sînt preferate aspectelor pozitive); individualism (cazul izolat, mai ales dacă e răuvoitor și nociv, interesul particular, dacă e virulent, sînt preferate interesului general și atitudinii majorității); opoziție (tot ce se opune ordinii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Platon ca simptome ale decadenței, instrumente ale disoluției grecești, pseudogreci, antigreci. Socrate era plebeul care învingea cu dialectica. Socrate a fost "măscăriciul care i-a făcut pe oameni să-l ia în serios". Nietzsche a făcut aluzie la o cunoscută anecdotă elenă: un străin, întâlnindu-l pe Socrate într-o piață în Atena, îi spune: fața dumitale este o peșteră a tuturor poftelor rele! Socrate i-a răspuns: tu mă cunoști, străine! În interpretarea lui Platon, Socrate este în adevăratul sens
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
-i comunicări. Atunci când se simte nevoia, să fie pregătit să Înlăture momentele de oboseală, creând În sală clipe de destindere, de relaxare, ușor de realizat prin relatarea unui fapt, a unui lucru interesant legat de temă, printr-o glumă, o anecdotă etc. care să provoace o reacție emoționată, cu grija Însă de a nu prelungi prea mult asemenea digresiuni, pentru că va fi greu de captat din nou atenția odată ce a fost deviată. Dat fiind faptul că „arta de a vorbi” joacă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre Edison. Într-o bună zi, Cyrus Eaton, care era cam surd, i-a cerut lui Thomas Edison, și el cam surd, să născocească un aparat capabil să-i ajute pe cei cu probleme auditive. Edison a refuzat, spunând: „Nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trup abonat din câte se vede la faptul divers: în timpul ocupației germane a orașului Bordeaux, sarcofagul a servit drept cutie de scrisori pentru o rețea a Rezistenței. Nu se știe ce ar fi gândit Montaigne despre asemenea atenții: pe La Boătie anecdota l-ar fi amuzat cu siguranță. De atunci nici bune nici rele, nimic altceva în afara indiferenței trecătorilor care se opresc în fața exponatelor muzeului fără a băga în seamă mormântul unuia dintre cei mai mari filosofi din întreaga istorie. 47. Soarta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
însoțit pe Alexandru în expediția de cucerire a Asiei, și el i-a întâlnit - dar cine va scrie într-o zi istoria acestor filosofi necunoscuți? - pe gimnosofiștii indieni, de la care a luat unele lecții. în rest, în afară de două sau trei anecdote, nu s-a păstrat nimic. Anaxarh Preafericitul a dus cu el în mormânt își acesta necunoscut) secretele unui supranume de invidiat! Și de această dată, tot anecdota condensează filosofia personajului sau, cel puțin, temperamentul, natura lui. Două dintre istorioare prezintă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]