1,135 matches
-
Marea Neagră. În 1915, 1,5 milioane de armeni au fost uciși în cadrul unei campanii izbucnite pentru motivul că armenii au colaborat cu rușii. Pe 30 octombrie 1918, Imperiul Otoman semnează armistițiu; delegații otomani s-au prezentat la invitația învingătorilor din partea Antantei pe nava de război Agamemnon. Urmările războiului au fost devastatoare pentru imperiu. Clauzele impuse de învingători (britanicii în primul rând) erau înrobitoare. Imperiul Otoman nu trebuia doar să-și dizolve armata, ci chiar să permită accesul puterilor învingătoare pe întreg
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
după care au plecat la Berlin. Conducătorii lor erau Talaat, Gemal și Enver - cei care conduseseră Imperiul Otoman în ultimii 10 ani. Cei trei aveau să fie asasinați, primii doi de către armeni, care încercau să răzbune genocidul. Lunile următoare, trupele Antantei au ocupat, conform acordului, zone strategice din Imperiul Otoman. Britanicii au ocupat estul Anatoliei, Irakul intră sub tutela britanică. Francezii au ocupat sudul Anatoliei - Kirika. Italienii au debarcat la Konya și la Adalia. Grecii au intrat în vest, în Smyrna
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Adalia. Grecii au intrat în vest, în Smyrna (Izmir). Cu sprijinul Marii Britanii, Arabia s-a eliberat de sub controlul otoman, evreilor li s-a promis că stat național o parte din Palestina prin Declarația de la Balfour, iar după înfrângerea Puterilor Centrale, Antanta a ocupat restul imperiului. Prin Tratatul de la Sevres din 1920, Imperiul Turc și-a pierdut suveranitatea. Rezistența la regimul de ocupație s-a organizat în jurul lui Mustafa Kemal, un general deja remarcat în timpul Primului Război Mondial, un om care cunoștea destul de bine
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
s-a sfârșit prin expulzarea armatei grecești și a populației grecești stabilită pe aceste teritorii. În cadrul congresului de la Erzurum (iulie-august 1919, lucrurile decurgeau în favoarea kemalistilor pe care sultanul îi consideră rebeli. Totuși, era o capcană, Istanbulul fiind încă sub controlul Antantei și al sultanului. În cadrul congreselor s-a hotărât că regiunile populate în proporție covârșitoare de arabi să își decidă singure soarta, însă la Congresul de Pace de la Paris, acestea au intrat sub controlul puterilor învingătoare (Franța, Anglia). Al doilea punct
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
plebiscite în Caucaz, în speranța că teritorii din zona vor intră în componentă Turciei.Determinarea statutului Traciei Orientale trebuie să fie ghidat de rezultatul votului liber.Al șaselea punct garanta că drepturile minorităților vor fi respectate, fiind o sfidare la adresa Antantei și subordonare la adresa sultanului. Trupele Antantei părăsesc Istanbulul. Se rup definitiv legăturile sultanului cu kemalistii, după ce aceștia sunt arestați și trimiși în exil în Malta.Mustafa Kemal mută capitală Turciei la Ankara.Kemalistii au format un guvern alternativ format din
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
teritorii din zona vor intră în componentă Turciei.Determinarea statutului Traciei Orientale trebuie să fie ghidat de rezultatul votului liber.Al șaselea punct garanta că drepturile minorităților vor fi respectate, fiind o sfidare la adresa Antantei și subordonare la adresa sultanului. Trupele Antantei părăsesc Istanbulul. Se rup definitiv legăturile sultanului cu kemalistii, după ce aceștia sunt arestați și trimiși în exil în Malta.Mustafa Kemal mută capitală Turciei la Ankara.Kemalistii au format un guvern alternativ format din șapte membri. Primul stat căruia puterea
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
avea nevoie de ajutor. S-a semnat un acord între cele două părți, foarte avantajos pentru turci, care primesc armament și saci de aur peste Caucaz. Au urmat succesele militare și politice tot mai consistente. Începând din iunie 1921, puterile Antantei sunt înfrânte și se retrag: mai întâi italienii, apoi francezii. Între timp s-au produs și succesele cele mai importante ale armatei kemaliste împotriva grecilor. Puterea kemalistă a fost încurajată de modul în care sultanul a acceptat Tratatul de la Sevres
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
doar a unui mic imperiu colonial, în comparație cu cele ale Angliei sau Franței. Ca urmare a inițiativelor politicii externe germane, (dar și a fondării unei importante flote militare prin legile din 1898 și 1900), Marea Britanie s-a lăturat alianței franco - ruse (Antanta). Imperiul a înflorit sub conducerea lui Bismark până la moartea kaizerului (martie 1888). În așa numitul "Dreikaiserjahr" (Anul celor trei împărați), Friedrich al III-lea, fiul și succesorul răposatului împărat, a fost la putere numai 99 de zile, lăsând coroana tânărului
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
care găzduiește Camera de Aur, Capela sau Dormitorul de Aur al Reginei, întregul palat fiind construit în stilul Art-Nouveau. La moartea regelui Carol lumea era în prag de razboi, iar România trebuia să decidă de partea cui să intre: a Antantei (Anglia, Franța, Rusia) sau a Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria). Ferdinand ar fi înclinat spre Puterile Centrale fiind prusac de origine, crescut în spiritul războiului nemțesc. Însă în comparație cu firea neînduplecată și severă a unchiului său Carol, Ferdinand era stângaci, timid, șovăielnic
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
prusac de origine, crescut în spiritul războiului nemțesc. Însă în comparație cu firea neînduplecată și severă a unchiului său Carol, Ferdinand era stângaci, timid, șovăielnic, astfel că vulcanica sa soție, englezoaica Maria, l-a influențat puternic să accepte intrarea României de partea Antantei, ca o garanție a împlinirii visului de unitate național-statală. Așa se face că românii conduși de un monarh german au dat lupte grele începând din 1916, anul intrării în război, cu armatele germane și austro-ungare. Sfatul reginei Maria, ea însuși
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
organizeze un bal aniversar în Palatul de Iarnă, ținând în schimb două mici recepții, fără ca împărăteasa să participe la vreuna din ele. În 1914, Rusia a fost nevoită să intre în război ca urmare a faptului că făcea parte din Antantă. Țarul și împărăteasa au revenit pentru scurt timp în Palatul de Iarnă pentru a asista din balcon la plecarea trupelor pe front. În mod ironic, spre deosebire de monarhii celorlalte țări din Europa, care stăteau în balcoane împodobite cu țesături din catifea
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
1910, însă istoricii i-au atribuit perioadei sale de domnie denumirea de "epoca eduardiană". Nu a avut un rol politic important, dar avusese două responsabilități: era comandantul armatei și șeful diplomației. A încurajat modernizarea armatei și a încheiat cu Franța Antanta Cordială la 8 aprilie 1908. Își permitea să fie mărinimos; finanțele sale erau bine manageriate de Sir Dighton Probyn.A renovat palatele regale, a reintrodus ceremoniile tradiționale și a creat noi decorații, cum ar fi "Ordinul de Merit" pentru recunoașterea
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
țării. Republica Socialistă Sovietică Lituaniană a durat până la 27 februarie 1919, când, prin contopire cu teritoriul belarușilor (ocupat tot de sovietici), se formează Republica Socialistă Sovietică Lituaniano-Belarusă, stat dizolvat la rându-i pe 25 august 1919 fiind ocupat de armatele Antantei, Poloniei și Lituaniei și din care s-au format: A Doua Republică Poloneză și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. În aprilie izbucnește și Războiul Polono-Sovietic, prin care Polonia revendică porțiuni din Lituania, în special regiunea Vilnius. În luna mai, armatele lituaniene
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
generalului Alexei Brusilov. Atacul concentrat asupra porțiunii de front apărată de austro-ungari, a fost la început un succes spectaculos. Până în cele din urmă, un contraatac german victorios au oprit înaintarea rușilor. În 1916, România a intrat în război de partea Antantei, dar succesul inițial a fost urmat de un șir de înfrâgeri, provocate de atacurile concentrice ale germanilor, austro-ungarior, bulgarilor și turcilor. În 1917, economia rusă s-a prăbușit datorită eforturilor de război, proastei organizări și nemulțumirilor populare. Deși echiparea armatei
Frontul de răsărit (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/304694_a_306023]
-
al Micii înțelegeri", compus din miniștrii de Externe ai celor trei țări", fiecare dintre aceștia exercitând președinția Consiliului prin rotație, pe termen de un an (articolele 1-3). Franța a sprijinit această alianță, semnând tratate cu fiecare țară în parte. Mica Antantă a început să se dezintegreze în 1936, desființându-se complet în 1938. Franța a văzut în Mica Antantă potențialul refacerii unui război pe două fronturi împotriva Germaniei, în interesul securității franceze. Mica Antantă s-a destrămat după cotropirea Cehoslovaciei de către
Mica Antantă () [Corola-website/Science/303549_a_304878]
-
prin rotație, pe termen de un an (articolele 1-3). Franța a sprijinit această alianță, semnând tratate cu fiecare țară în parte. Mica Antantă a început să se dezintegreze în 1936, desființându-se complet în 1938. Franța a văzut în Mica Antantă potențialul refacerii unui război pe două fronturi împotriva Germaniei, în interesul securității franceze. Mica Antantă s-a destrămat după cotropirea Cehoslovaciei de către trupele germane și a dispărut în urma acordului de la München din 1938, unde Franța a abandonat garantarea granițelor statului
Mica Antantă () [Corola-website/Science/303549_a_304878]
-
tratate cu fiecare țară în parte. Mica Antantă a început să se dezintegreze în 1936, desființându-se complet în 1938. Franța a văzut în Mica Antantă potențialul refacerii unui război pe două fronturi împotriva Germaniei, în interesul securității franceze. Mica Antantă s-a destrămat după cotropirea Cehoslovaciei de către trupele germane și a dispărut în urma acordului de la München din 1938, unde Franța a abandonat garantarea granițelor statului cehoslovac. La 14 martie 1939 Slovacia și-a declarat independența (Republica Slovacă (1939-1945)), iar cea
Mica Antantă () [Corola-website/Science/303549_a_304878]
-
fost împărțit între Germania, Ungaria și Polonia. Din postura de aliată, România ar fi trebuit să intervină în ajutorul acesteia însă a fost în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile de aliat. Pur formal, acordul semnat de țările din Mica Antantă nu a putut fi aplicat deoarece Cehoslovacia nu a declarat război Germaniei. În timpul existenței sale, Mica Înțelegere a contribuit la menținerea păcii în regiunea central-europeană și dunăreană, la dezvoltarea legăturilor de colaborare pe multiple planuri între statele membre precum și cu
Mica Antantă () [Corola-website/Science/303549_a_304878]
-
rusești) în 4 azerii erau majoritari. Pe Baku deranja atacurile și deportările populației azere din Armenia și revendicările teritoriale ale Erevanului asupra Azerbaidjan, în provinciile Zangazur, Naxçîvan, Karabakh fiindcă spre deosebire de Azerbaidjanul filo-turc și Georgia filo-germană, această țară era susținută de Antanta. Trupele fostului general otoman de origine armean, Andronik, în vara 1918, au invadat provincia Zangazur la granița celor două state și a ocupat centrul zonei, orașul Gorus, provocând valurile de “epurări etnice”, însă a fost zdrobit la intrarea în provincia
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
ale minorităților. S-a inaugurat Universitatea din Baku (1919), 100 tineri au fost trimiși cu burse de stat la studii în Europa, însă majoritatea lor nu au mai putut să se întoarcă niciodată înapoi după ocupația sovietică. În 1919 trupele Antantei părăsesc Azerbaidjanul, iar la 11 ianuarie 1920, Consiliul Suprem al Antantei, în unanimitate a luat decizia de recunoaște de-facto a independenței Azerbaidjanului. Totodată Rusia sovietică nu-și ascundea intențiile de a ocupa această țară. Sovieticii aveau nevoie de petrolul din
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
au fost trimiși cu burse de stat la studii în Europa, însă majoritatea lor nu au mai putut să se întoarcă niciodată înapoi după ocupația sovietică. În 1919 trupele Antantei părăsesc Azerbaidjanul, iar la 11 ianuarie 1920, Consiliul Suprem al Antantei, în unanimitate a luat decizia de recunoaște de-facto a independenței Azerbaidjanului. Totodată Rusia sovietică nu-și ascundea intențiile de a ocupa această țară. Sovieticii aveau nevoie de petrolul din Baku, care producea aproape tot combustibilul (95%) din fostul Imperiul Rus
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
Kuban și a "elementelor contrarevoluționare" din Caucazul de Nord. Armata și-a schimbat numele în "Armata Voluntarilor din Caucaz". În toamna anului 1918, guvernele Angliei, Franței și Statelor Unite și-au înmulțit ajutoarele materiale și logistice pentru armatele contrarevoluționare. Cu sprijinul Antantei, forțele albilor din întreg sudul Rusiei s-au unit în Forțele armate ale Rusiei sudice ("Вооружённые силы Юга России") sub comanda unică a lui Denikin. La sfârșitul anului 1918 și începutul lui 1919, Denikin a reușit să înfrângă Armata Sovietică
Armata Voluntarilor () [Corola-website/Science/304040_a_305369]
-
mai multe unități militare, comandate de ofițeri mai bătrâni, nostalgici ai vechiului regim, care dacă nu se alăturau regelui Carol, măcar declarau o oarecare neutralitate) față de posibilitatea ca, odată cu revenirea unui Habsburg pe tron, Ungaria va fi distrusă de Mica Antantă. Horthy a încercat de mai multe ori să-l convingă pe rege să renunțe (fiind nevoit până la urmă să organizeze rezistența armată), în timp ce aristocrații se certau asupra naturii evenimentelor ce se derulau. Pe 23 octombrie 1921 a avut loc bătălia
Conflictul dintre Carol al IV-lea al Ungariei și Miklós Horthy () [Corola-website/Science/304105_a_305434]
-
de Înțelegerea celor trei împărați (1873), cu vechii parteneri din Sfânta Alianță, datorită rivalităților balcanice și a noilor regrupări de forțe după 1880, care au generat, mai întâi, Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia) în 1882 și apoi Tripla Înțelegere sau Antanta, unde se va regăsi și Rusia, alături de Franța și de Marea Britanie (1907), după rezolvarea sferelor de influență în Asia. Rusia, la începutul secolului al XX-lea, era o țară cu o economie înapoiată, dependentă de marile capitaluri străine, o monarhie
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
consolida puterea, noile autorități bolșevice au încheiat un armistițiu cu Puterile Centrale (decembrie 1917) și apoi Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) în condiții deosebit de vitrege (pierderi teritoriale - Ucraina, mari despăgubiri de război). Noile modificări apărute în derularea războiului în favoarea Antantei, scoaterea din război a Puterilor Centrale și capitularea Germaniei (11 noiembrie 1918) au făcut caduc acest tratat. Războiul Civil (1918-1920) a provocat imense pagube materiale și umane unei societăți secătuită de participarea la războiul mondial, de insurecții militare și lovituri
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]