2,342 matches
-
de concesionare. Articolul 4 Gradul de complexitate, volumul de muncă necesar pentru fiecare dosar, numărul de specialiști care urmează să realizeze lucrările prevăzute de reglementările în vigoare privind concesionarea, precum și cheltuielile totale pentru fiecare dosar în parte se stabilesc cu anticipație, pe bază de normative, si se definitivează după încheierea lucrării, la propunerea secretariatului Consiliului de experți și se aprobă de secretarul de stat al Agenției Naționale pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Articolul 5 Plata drepturilor bănești cuvenite
HOTĂRÎRE nr. 422 din 18 iunie 1991 privind acoperirea unor cheltuieli determinate de funcţionarea Consiliului de experţi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107877_a_109206]
-
începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1547 Mandantul trebuie să dezdăuneze pe mandatar de anticipațiile și spezele făcute pentru îndeplinirea mandatului și să-i plătească onorariul, dacă i s-a promis. (Cod civil 991, 1730).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1548 Când nu se poate imputa mandatarului nici o culpă, mandatul nu poate să se scutească de asemenea dezdăunare și plata, chiar când afacerea n-a reușit, nici să reducă suma cheltuielilor sau a anticipațiilor pe cuvânt că ar fi putut fi mai mică. (Cod civil 1547).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
operatorul unui mijloc de comunicație audiovizuală - prin intermediul acestui mijloc - în legătură cu activitățile sale de orice natură, el trebuind să se supună, în consecință, tuturor regulilor obligatorii privind publicitatea. ... Autopublicitatea - difuzată în scop promoțional și care se referă strict la anunțarea cu anticipație a unor emisiuni din grila de program a postului prin care se face anunțul său a oricărui alt post aparținând aceluiași titular de licență - face excepția de la regulile privind durată și forma de prezentare a publicității, dar nu poate fi
DECIZIE nr. 105 din 22 iulie 1993*) pentru aprobarea Normelor obligatorii privind realizarea publicităţii în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu (forma revizuită). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121450_a_122779]
-
comercianți în scopul facilitării comerțului lor pentru: a) vânzări sau achiziții la termen, având ca obiect mărfuri cum sunt produsele agricole sau materiile prime destinate procesării, din categoria acelora care prin natura lor sunt bunuri fungibile sau bunuri mobile prin anticipație; ... b) vânzări sau achiziții la termen de titluri pe mărfuri, de tipul warantului sau contractului forward, futures sau cu opțiuni; ... c) vânzări sau achiziții la termen de active monetare și financiare sau titluri pe active monetare sau financiare; d) navlosiri
ORDONANTA nr. 69 din 28 august 1997 privind bursele de mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117491_a_118820]
-
de vânzare și de cumpărare în contul unei agenții de brokeraj, precum și navlosirea, asigurarea maritimă și fluviala; ... e) bunuri fungibile sunt bunuri determinate generic, care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații contractuale; ... f) bunuri mobile prin anticipație sunt bunuri care prin natura lor sunt imobile, dar părțile contractante le consideră ca fiind mobile, cum sunt recoltele viitoare; ... g) contract de bursă este o tranzacție la termen sau cu opțiuni pe futures, conform reglementărilor din prezenta lege; ... h
ORDONANTA nr. 69 din 28 august 1997 privind bursele de mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117491_a_118820]
-
ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a transferat la Filarmonică; apoi, în 1998, a intrat la conducerea Teatrului "Maior Gheorghe Pastia" din Focșani. S.B.: Iată care erau instructorii CCTS în 1980, cu sarcinile lor9: 1) Beiu Steliana Delia îndruma: cenaclul "Culoare, suflet și idee", cenaclul de anticipație, activitatea de cromocinetică, cercul "Cosmos 2000", activitățile expoziționale, serialele "Coordonatele fundamentale ale politicii PCR în lumina documentelor Congresului al XII-lea al PCR", "România în conștiința lumii", "Studențimea - promotoare a artei, științei și culturii"; acordarea consultațiiilor juridice, ciclul de poezie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
concursul gazetelor de perete, concursul acțiunilor politico-ideologice model, concursul activității politico-educative din cămine studențești și de la stațiile de amplificare. Sunt trecute în revistă cluburile și cercurile din Centrul Universitar: "6 cenacluri ("Moldavia", "Columna", "Mihai Eminescu", de artă plastică "Experiment", de anticipație "Quasar" și teatrul "Ludic"), orchestra "Balada", ansamblul "Doina Carpaților" și un foarte mare număr de cluburi și cercuri pe specialități distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul de jazz și clubul dezbaterilor politico-ideologice precum și 11
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activitățile în CCTS13: seminarul de estetică, ciclul " Instanța cu 1 000 de judecători", cercul de folclor, serialul de cultură cinematografică, cercul de presă, Cercul "Cosmos 2000", Clubul de jazz RO, cenaclul de arte plastice, ciclul de concerte camerale-lecție, Cenaclul de anticipație "Quasar", teatrul "Ludic". D. T.: Era o mare problemă de a gestiona timpul alocat repetițiilor, evenimentelor. Pur și simplu era un efort uriaș de a coagula toate cererile, solicitările venite de la facultăți și în același timp tot ce era program
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tematic al Cercului de filosofia culturii, Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic al Cercului de materialism dialectic și istoric, Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic al seminarului "Tineretul și pacea", Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic pe trimestrul I 1984 al Cenaclului de Anticipație "Quasar", Arhiva CCTS, 1984. Proces-verbal al adunării de dare de seamă și alegeri a organizației de partid din Institutul Politehnic Iași, Dosar 140, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1984. Proces-verbal al adunării BOB din Facultatea de istorie-filosofie, din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prima parte a lui 1984, la Cenaclul "Quasar" au fost invitați: Aurel Brumă, Al. Ungureanu, Valeriu Gherghel, Valentin Clocotici, Val Gheorghiu, Vicențiu Donose, Ana Stoica, Al. Mironov, Lucian Vasiliu, Liviu Antonesei - Plan tematic pe trimestrul I 1984 al Cenaclului de Anticipație "Quasar", Arhiva CCTS, 1984. 16 Document nedenumit din arhiva CCS. 17 Adresă către Comitetul Executiv al CUASCR din 22 noiembrie 1979, Dosar 1/1979, Arhiva CCTS. 18 Întrebări pentru informarea politică de sinteză, la nivelul Institutului Politehnic Iași, Dosar 1
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acreditate; căci tocmai ea determină cunoașterea, fiindu-i acesteia condiție de posibilitate, fiindu-i "element" constitutiv, din lăuntru, ceea ce, în limbaj kantian, ar corespunde inerenței din însăși structura analiticii și dialecticii. Dar deja diferența fenomen aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi în toată lumina această diferență precum și funcția ei în privința întemeierii analiticii și dialecticii nu apare ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure ale intelectului (categoriile) și unele principii (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) au rol propriu-zis constitutiv pentru cunoștință, instituindu-se într-un veritabil orgonon al acesteia; și au același rol în constituirea fenomenală (reprezentată de "fenomen"). Dialectica transcendentală (cea de-a doua parte a logicii transcendentale) este numai o "disciplină" (nici măcar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a imaginației; (determinare transcendentală de timp); c) raport în conștiință (a priori) referitor la sintezele necesare cunoștinței, îndeosebi la unitatea sintetică aperceptivă ca temei al celor trei analogii ale experienței (în genere, al principiilor sintetice ale intelectului pur: axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice). Aprioritatea timpului este, poate, cea mai clară proprietate a acestuia, la o primă vedere. Dar dacă lucrurile stau astfel, atunci calitatea sa de formă, "substanțialitatea" sa formală, constituie aspectul său originar. Nu sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce Kant numește experiența posibilă. Timpul ca raport în conștiință (a priori) referitor la sintezele necesare cunoștinței, îndeosebi la unitatea sintetică aperceptivă ca temei al celor trei analogii ale experienței (în genere, al principiilor sintetice ale intelectului pur: axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice). Timpul se află peste tot, în proiectul critic, acolo unde este vorba despre constituirea cunoștinței. Această prezență este încununată prin "lucrarea" timpului în sistemul principiilor pure ale intelectului. Principiile respective sunt reguli de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
priori a intuiției sensibile, relevanța obiectivă a categoriilor, aducând obiectul, schematizat prin imaginație, sub o anumită categorie. Și tot datorită timpului, aceste principii, deși sunt "generate" de intelect, pot fi trebuind să fie judecăți sintetice a priori. Axiomele intuiției și anticipațiile percepției, numite de Kant "principii matematice", proprii categoriilor cantității (unitate, multiplicitate, totalitate), respectiv celor ale calității (realitate, negație, limitație), posedă o "certitudine perfectă intuitivă", pentru că au o relație directă cu intuițiile pure de spațiu și timp. Analogiile experienței și postulatele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept) și un obiect corespunzător; mai mult, corespondența este adâncită formal- tehnic, de Kant, prin formularea unor reguli ale aplicației sintezei imaginative și unității apercepției, printr-un concept, la un anumit obiect: de fapt, toate principiile intelectului pur (axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice) au funcție de condiționare formal-tehnică a judecății sintetice a priori; 3) timporizarea este operația logică de bază, iar operatorul logic principal este "eu gândesc", ca unitate aperceptivă în act (în aplicație), care condiționează orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
kantiene, în chestiunea constituirii cunoștinței analogiile experienței stabilesc principii "dinamice", adică principii care își pot dovedi necesitatea numai "sub condiția gândirii empirice într-o experiență", asemenea postulatelor gândirii empirice în genere.135 Spre deosebire însă de axiomele intuiției și de anticipațiile percepției. Este clar, pe baza celor prezentate deja, că primele două categorii de principii în sistematica lui Kant, anume cele după cantitate (axiomele intuițeei) și cele după calitate (anticipațiile percepției), au un rol constitutiv direct, fiindcă ele fac posibilă orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în genere.135 Spre deosebire însă de axiomele intuiției și de anticipațiile percepției. Este clar, pe baza celor prezentate deja, că primele două categorii de principii în sistematica lui Kant, anume cele după cantitate (axiomele intuițeei) și cele după calitate (anticipațiile percepției), au un rol constitutiv direct, fiindcă ele fac posibilă orice cunoștință empirică, directă, pe baza (timporizării) timpului, ca formă a simțului intern. Problema constituirii cunoștinței care este, totodată, la Kant, problema constituirii fenomenale se concentrează, cred, în discuția despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe baza (timporizării) timpului, ca formă a simțului intern. Problema constituirii cunoștinței care este, totodată, la Kant, problema constituirii fenomenale se concentrează, cred, în discuția despre analogiile experienței, din "Analitica transcendentală". Sunt și alte rațiuni pentru care axiomele intuiției și anticipațiile percepției, deși au un rol constitutiv necesar, își trimit sensurile către problematica tocmai amintită; unul dintre acestea se referă la faptul că "lucrurile" pe care le am în vedere, în această lucrare, sunt elementele dictaturii judicativului, iar constituirea acestora și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am în vedere, în această lucrare, sunt elementele dictaturii judicativului, iar constituirea acestora și scoaterea lor în lumina înțelegerii țin de "principiile dinamice" (analogiile experienței și postulatele gândirii empirice), în mod direct, și indirect de "principiile matematice" (axiomele intuiției și anticipațiile percepției). Refacerea constituirii fenomenale kantiene trebuie să se bizuie pe un fapt evident, la Kant: principiile din toate cele patru categorii sunt, în întregul lor, constitutive; tocmai un asemenea rol au: să constituie fenomenul și, desigur, cunoștința (veritabilă). Calea aleasă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
indică un sens al constituirii fenomenale: analogiile experienței, fiind reguli ale intelectului, nu au de-a face cu constituirea "obiectului" ca atare, ci a experienței, spune Kant, care presupune "obiecte", nu doar un obiect. În vreme ce principiile "matematice" (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) constituie ca atare obiectul, principiile "dinamice" (analogiile experienței și postulatele gândirii empirice în genere) constituie experiența. Precizarea aceasta este cu atât mai importantă cu cât este vorba, în ambele niveluri de constituire, despre timp: ca formă a intuiției pure
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele imaginației transcendentale și prin principiile inetelectului pur: axiome ale intuiției, anticipații ale percepției, analogii ale experienței și postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]