772 matches
-
necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea unor căi alternative în raport cu raționalismul clasic, prin recurs la mit, metaforă și paradox. Însă, nu va urma calea iraționalismului intuiționist. Gândirea antinomică pe care el o va promova rămâne în cadre intelectualiste și raționaliste, însă ale unui nou tip de raționalism, unul "mai elaborat și mai nuanțat decât cel, mai curând grosier, care ne-a fost lăsat moștenire de către ultimele secole"676
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru îl determină să avanseze într-o direcție în care Meyerson nu s-a aventurat. Uneori, spune el, determinată de întâlnirea cu iraționalul, cunoașterea avansează într-o direcție inversă decât în mod obișnuit, sporind iraționalitatea unui fenomen prin formularea sa antinomică. În acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite atitudini filosofice, pe tot eșichierul reflecției și chiar în domeniile cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a cunoașterii și gândirii, fără a asuma o poziție epistemologică iraționalistă. b) Un alt punct de reper pentru înțelegerea tematizării blagiene a antinomicului în contextul epocii este legat de situația metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în care știința acaparase scena cunoașterii, trecând în plan secund metafizica, un secol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște mai târziu acest lucru, într-o autoprezentare filosofică, spunând că a văzut în aceste situații din știința timpului o reactualizare a gândirii dogmatice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce l-a determinat o dată în plus să urmărească sensul epistemologic și metodologic al acesteia și să încerce să acrediteze ideea unei cunoașteri cu sens minus, în care un mister nu este atenuat, ci e potențat, radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei eterogene, divergente sau contradictorii; b) o metodă specială de cunoaștere, menită să înfrunte anumite situații de limită, în care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descria în prima jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
redus la discurs, potrivindu-i-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic și marginal, acesta devine unul normal și chiar semnificativ. În acest sens, urmărind situația paradoxului (aici fiind inclusă și antinomia) în secolul al XX-lea, Solomon Marcus arată că aceasta s-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cel al logicului ori cel al concretului. Ideea sa va fi regăsită mai târziu, spre sfârșitul secolului, de către un alt român, Basarab Nicolescu, care va avansa, după cum am văzut, teza existenței mai multor niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice, însă gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradigme. 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii", în scopul găsirii unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândire specifice contemporaneității, pe care o numește paradigma complexității. Proiectul acesta este considerat "una dintre cele mai temerare întreprinderi metodologico-filosofice din acest ultim sfert de secol"832. Aici, noul spirit științific bachelardian își găsește cea mai bună reprezentare. Tot aici, antinomicul își află o deplină justificare, fiind una dintre diferențele cu care se înfățișează noua paradigmă. Reforma paradigmatică pe care o anunță Edgar Morin vizează, în sens mai restrâns, paradigma științei clasice, iar în sens mai larg, modul de gândire occidental
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]