695 matches
-
și ani în urmă, într-un inform anonimat, îmi era și teamă să le pronunț, mai și gîndindu-mă că vreodată o s-ajung să mi-l regăsesc stupefiat și pe al meu între ele, așadar, de cîte ori mi se pansează antipaticul orgoliu, am grijă imediat să spun că, da, mulțumesc, sînt într-adevăr acolo, dar sînt între... Gheorghiu-Dej și Miluță Gheorghiu. Chestiune de literă, în fond. Și nu prea. Anii juneții mi s-au consumat în plină dictatură, și numai hormonii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a frînt brusc în momentul cînd ochii mi-au căzut pe titlurile lucrărilor. Mai toate avîndu-le personaje pe... rege și regină. Deci asta era! Drăguțul băiețică de la ușa mea, nu altul probabil decît expozantul de aici, are ce are cu antipaticul cuplu. Și culmea: silueta-i finuță din ușă n-avea nimic din grosiera obtuzitate proletară a regimului care-și făcuse marotă din ponegrirea tradiționalei regalități românești. Și-atunci? Ce relații ar exista între această surprinzător de promițătoare pictură și puseurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe toboganul nihilismului. (Nihilistul lui nenea Iancu era un suav monșer pe lîngă cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta de ea, să-i altereze nativitatea. Și pe ce nativitate provocatoare stătea vocea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prețioase în legătură cu relația care se stabilește cu pacientul. De exemplu, dacă terapeutul este iritat de către o persoană pe parcursul unei ședințe, această emoție influențează probabil comportamentul său. El poate avea tendința de a se apăra, sau poate constata că pacientul este antipatic. Invers, dacă terapeutului îi face plăcere să dialogheze cu un pacient, el poate să-l considere pe acesta simpatic și sentimentul său va amplifica motivația de a-l ajuta. Din momentul în care terapeutul devine conștient de sentimentul său și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relației terapeutice. El știe atunci mai bine ceea ce urmează să facă. Metoda „avantaje, inconveniente, riscuri” Metoda „avantaje, inconveniente, riscuri” permite o mai bună alegere a conduitei care urmează a fi utilizată. In cazul unui pacient pe care terapeutul îl găsește antipatic, avantajele antipatiei se manifestă printr-o vigilență sporită și menținerea unei anumite distanțe față de pacient. Inconvenientele provin din faptul că terapeutul trebuie să dezvolte soluții: să-și amplifice motivația pentru a ajuta pacientul, să-și dezvolte empatia. Riscul ar consta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se naște o altă întrebare legată de temeinicia admirației pe care o poartă Radu Anton Roman „marii bucătării țărănești“. Cum poate un autor care nu-și ascunde dezinteresul față de bucatele de post să considere „mare“ o bucătărie predominant vegetariană? În „antipaticul subcapitol (nu merită mai mult)“ denumit „O prea lungă zi de post“, Radu Anton Roman a selecționat „la sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile arogante, zemoase și verzi“. În restul cărții sale, adică în capitolele simpatice, „cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
casa Oteteleșanu este închiriată restauratorului Mihai Sterescu, care deschide aici o terasă. Notorietatea localului, altfel - cum își amintesc cei care l-au frecventat în epocă - o berărie modestă, prost întreținută, cu produse și servicii de calitate îndoielnică, cu un patron antipatic și, în plus, cu o pianină mecanică în continuă funcțiune, la intensități exasperante pentru consumatori, este dată de prima sală din dreapta intrării, consacrată, din 1910, ca loc de întâlnire al artiștilor (scriitori, actori, pictori). „Gloria” T.O. nu a ținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
capacitatea de a surprinde ridicolul chiar și la ființa iubită"69. Comedia sa nu este insolentă și injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70, ceea ce o face și mai antipatică, și mai greu de suportat. Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să fim, sau să gîndim, cu teamă, prea prost despre noi înșine, ori poate să ne înjosim cu totul. Nu pot distinge, în ce mă privește, pe baza acestor considerații, tot atît de net ca Alfred Lehmann 12, între sentimentele antipatice, simpatice și estetice, în sensul că cele din urmă s-ar caracteriza printr-o conștiință liniștită, situîndu-se în afara a tot ceeea ce ne prezintă fantezia sau arta. Există, indubilabil, stări în care deosebirile dintre aceste trei genuri de sentiment au
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acești doi poli și vom lua în considerare aici cîteva dintre cele mai importante. Batjocura presupune, cum am văzut, un raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i evidenția și a-i zugrăvi neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment în mod hotărît reactiv, deși Nietzsche credea că acesta s-ar potrivi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
început o trăsătură distinctivă a personalității ei. Consiliile ei morale - din care se desprinde un anume rigorism - rostite pe un ton suficient de om ajuns la o vârstă matusalemică (M-au încercat destule-n viața mea...), o fac uneori aproape antipatică, determinându-ne să o asemuim involuntar cu o bătrânică cicălitoare (...). Se simte însă cât de colo poza, în asemenea cazuri, o atitudine nu străină de a celui care se arată undeva în haine de împrumut. Și aceasta în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
of the Floating World, de Ishiguro, gândește clar și e prezentat limpede. Ceea ce ne nedumirește este ordinea în care acesta își amintește și își comentează amintirile. El ajunge abia la sfârșit la amintirea cheie, care ne explică de ce ne e antipatic, de ce cartea îl acuză. Cândva, pe vremea măririi imperialiste a Japoniei, a trimis la închisoare un coleg pictor de stânga. A venit vremea Japoniei îngenuncheate de americani, pictorul cu pricina a ajuns în poziția cândva privilegiată a lui Kuroda, pictorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
șoferi) și totul se petrece în 1962, într-un interval de câteva luni. De fapt nu se întâmplă nimic spectaculos. Tony se îndrăgostește în taină de Christine, reușește s-o invite la o plimbare, merg apoi cu mașina unui adolescent antipatic la o plimbare în grup, un fiasco din punct de vedere al relației Tony- Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic, Christine nu se uită la Tony cu mai mult decât indiferență și Brownjohn nici nu-și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să vi se pună dar nu vi s-a pus încă? JF. Unica întrebare este: Cine sunt? Trăiesc de 74 de ani și încă n-am aflat. LV. Ce nu vă place la interviuri? Ce întrebare vă e cel mai antipatică? JF. Cred că întrebările care dau prilejul ignoranței mele să divagheze. Orice răspuns ar trebui să înceapă cu: Nu știu, dar cred...". LV. Am condus zeci de lucrări de diplomă despre romanele dvs. la Universitatea din București. Vă face plăcere
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
foarte bogată. Se remarcă o frecvență foarte mare a formațiilor deverbale care au la bază un verb cu trăsătura [+ Destructiv]. Sensurile sunt variate: terminata de Corina ("enervantă, urâtă"), distrusa de Maria ("foarte urâtă"), bulita de gagică-sa, bușitul de profesor ("antipatic") (AD), S-a trezit și nemernicul ăsta de căzătură de prefect să facă și el ceva pentru urbe (www.clujeanul.ro, 2008). Substantive asemănătoare ca sens, cum sunt bombă și petardă, sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
par insulte 12. Apar însă pe prima poziție o serie de nume de boli care funcționează exclusiv ca insulte, dar cu sens modificat, fără să mai trimită la boala reală: retardata de Buli - pentru "fițoasă, îngâmfată", handicapatul de profesor (pentru "antipatic"), o anorexică de fată, rahitica de Viorica 13 (AD). 3.2.4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
răspundere pentru orientarea politică viitoare a națiunii germane. Din fericire pentru Aliații vestici, politica de ocupație comunistă din Berlin și din teritoriile est-germane aflate sub control sovietic nu erau de natură să atragă voturile și simpatiile nemților debusolați. Oricât de antipatici le-ar fi fost americanii, englezii sau francezii, alternativa era mult mai rea; dacă Stalin chiar dorea ca Germania să rămână unită, cum i-a instruit pe comuniștii locali să susțină În primii ani de după război, atunci metodele alese erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
organizării UE, ci de imposibilitatea menținerii sale dacă ar fi avut 25 de membri. Până atunci, președintele Consiliului de Miniștri se schimba prin rotație o dată la șase luni, conferința bianuală fiind pentru fiecare țară un prilej de autopromovare - sistem deja antipatic administratorilor permanenți ai Uniunii. Ideea unui asemenea circ care să cutreiere 25 de capitale diferite, de la Lisabona la Ljubljana, era de-a dreptul absurdă. Mai mult, sistemul de decizie conceput pentru șase state membre și deja greoi pentru 12 state
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moravuri, în care politicul este voalat de un șir nesfârșit de aventuri galante și de fire epice încâlcite. Ziaristul Mihai Bratu trece prin nenumărate experiențe erotice, la fel cu prietenul, dar și opusul său moral și intelectual, de altfel deloc antipatic, șoferul David. Apar și aici tipuri umane variate: „contele”, reprezentant al vechii orânduiri sociale și etice, antagonică celei actuale, prilej de înfierări ale epocii comuniste, ori Alina, un personaj feminin complicat, rafinat. SCRIERI: Conul de umbră, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru geografia românească, expresia „legilor necesare ale determinismului social”. „Suntem o țară în majoritate de țărani și istoria ne arată că toate societățile manifestă fizionomia elementelor lor dominante în producția lor economică. Simpatic sau antipatic, țăranul e o realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau, nu fără
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]