802 matches
-
telespectatorii, despre dorința de a-i face să trăiască o anumită experiență, de a-i implica în ceea ce li se prezintă. Din acest punct de vedere, reportajul transmis în direct are cel mai mare impact asupra publicului. Directul este la antipodul ficțiunii, în măsura în care pare că relevă o realitate factuală, iar punerea sa în scenă creează suspans, lucru imposibil în cazul materialelor înregistrate. Pentru că vizează categorii de publicuri foarte largi, edițiile de știri fac frecvent apel la regula celui mai mic numitor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt bazate, dimpotrivă, pe existența unor certitudini. Din acest motiv, ostilitatea sau furia produc un anumit tip de optimism în raport cu acțiunile viitoare și asumarea unor riscuri într-o măsură mai mare, cel mai probabil explicată prin dorința de răzbunare. La antipod se situează stresul sau frica acestea determină judecăți pesimiste (datorate nesiguranței) legate de acțiunile viitoare, și, implicit, o mai mică disponibilitate pentru asumarea riscurilor (Lerner et al., 2004). Și alți cercetători care au studiat emoțiile semnalează aceeași nevoie de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiecte neintruzive și purtate într-o manieră civilizată. Schimburile de replici ostile sau atacurile la persoană (ambele ilustrate de cadrajele conflictuale necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc despre potențialul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
etate, diformă și cu sânii fleșcăiți. Nu s-a gândit că tocmai femeia necăutată solicită adulterul și îl săvârșește cu oricine și oricând. El credea că i se cuvine recunoștință, apropiindu-se de dânsa, sacrificându-și un idol întruchipat în antipodul eiă Însă Zitta a înțeles că slăbănogul cu ciocul de aramă cânta pe struna ei și cu naivitatea femeii nedorită, l-a făcut punte pe prăpastia deschisă între ea și Ramses, doi oameni cu totul deosebiți. Numai că Ramses nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe vremuri un critic bogat în idei - aduce evoluții de un didacticism neegalat nici de cele mai moralizatoare fabule. Ți se pun punctele pe i și pe igrec, ca și cum ai fi cel mai prost cititor din lume, evenimente petrecute la antipozi par aranjate cu ochi și cu sprâncene, criminalul se dezvăluie cu o stângăcie uluitoare. Charles Wilson, după ce conduce magistral hold-up-ul secolului (atacul trenului poștal Glasgow-Londra), „cade” ca un copil în brațele Scotland Yard-ului. Pe urmă, sunt coincidențele - viața își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
creaturilor. Un lucru se cuvine însă adăugat aici, și nu de cea mai mică importanță: dualismul profesat de autorii apocalipticilor nu este unul metafizic, întrucât Dumnezeu rămâne peste tot Creatorul și Stăpânul absolut, al ambelor vârste. Ne aflăm așadar la antipodul viziunii gnostice, unde viziunea vârstelor reflectă o dihotomie esențială în sânul divinității: Dumnezeul bun și Demiurgul rău, două principii antagonice aflate oarecum pe picior de egalitate 133. Nu, în cazul textelor noastre, răul se explică fie prin coruperea oamenilor de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fragmentul de pe coperta a IV-a, cronicari dramatici desființând spectacole pe care nu le-au văzut, reporteri speciali ajungând la finele unei manifestări și culegând informații „calde“ despre ea, publiciști care nu știu să scrie și lucrează cu „negri“... La antipod, oameni pasionați și devotați meseriei, care ajung să-și sacrifice viața personală pe altarul profesiunii, lucrând peste normă și peste rând, fiind mereu în priză, documentându-se până la infinitul mic și oferind publicului larg produse culturale care nu sunt niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar nici nu vor trezi dorința de a fi descifrate: „inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise...“ (George Anca) „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
din partea cititorilor. Nu se va bucura. De fapt, nici nu vor exista cititori. Să facem o ultimă încercare, parcurgând împreună încă un pasaj din carte: „inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise...“ Să continuăm? Vrea cineva și alte citate? Fraze obscure George Anca scrie în continuare cărți din care nu se înțelege nimic. Tu. Ibsenienii III
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cioplite în lemn. Nu, nu am băut nici un păhărel de grappa împreună. Dar mai târziu, mult mai târziu, atunci când am scris istorii pentru Secolul meu, am fost ispitit, din nou, să-i aduc în joc pe Remarque și pe Jünger, antipozii. De îndată ce anii Primului Război Mondial au fost gata să ofere material epic, i-am așezat pe cei doi cavaleri de școală veche la aceeași masă în hotelul Storcher din Zürich și i-am incitat la polemică, transferând moderarea discuției unei tinere doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Încît să creadă așa ceva, dar Îi trecuse prin minte. Se Încuraja singur. PÎnă spre ziuă, a dat de alte familii - multe - care Îi creșteau fiii, fiicele. Pe mai toate continentele avea urmași. Doar În Australia nici unul. Și un uter de la antipozi putea să intre, Într-o bună zi, În jocul Început În alt capăt de lume, cu ani În urmă; microscopicii din ultimele donări - chiar dacă trecuseră ani - rezistau multă vreme În bidoanele Înghețate ale clinicii daneze... Thomas s-ar fi putut
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să-și Înființeze SRL-uri și să-și piardă timpul cu afaceri oneroase! La interval de numai cîteva zile, teatrul românesc a pierdut doi vechi slujitori ai săi: Paul Everac și Liviu Ciulei. Ironică asociere! Fiindcă s-au situat la antipod, În timpul vieții... Primul a slujit cu talent și inteligență Puterea comunistă, fiind un infatigabil reclamagiu al oamenilor de teatru; celălalt, a fost ani buni interzis ca regizor și exclus din teatru, după scandalul Revizorului. Dramaturgul a marcat viața teatrală națională
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
producțiile românești sunt primite elogios În competițiile internaționale... Revista ComunIQue: Unii devin legende vii doar pentru că trăiesc mai mult decât alții, sau mai puțin? Bogdan Ulmu: O legendă vie musai să fie și ...longevivă, nu? - vezi cazul Radu Beligan. La antipod, Marilyn Monroe, care a devenit mit la numai 37 de ani. Sau Labiș, celebru la un deceniu-două după prematura dispariție fizică. Revista ComunIQue: Textul, imaginea sau muzica? În ce procent? Bogdan Ulmu: Toate trei. În proporții diferite. Visez un Hamlet
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de față, aceasta este numai una cu totul și cu totul anapoda și deloc atinsă de adevăr. Iar lucrul acesta l-am afirmat într-atât de categoric, întrucât Șerban - adevăratul erou al povestirii mele veridice - se găsea pe deplin la antipodul felului mamei sale de a fi. Deși aparențele poate că l-ar fi dat oarecum de gol - căci se poate spune că ținea la imaginea lui într-o măsură apreciabilă -, el, totuși, nu era deloc o fire expansivă, deloc vorbăreață
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o estetică aproape „constructivistă”). Natură scindată - ca și colegul său Ion Vinea - „între două lumi”, între nostalgia estetizantă a clasicității patriarhale și revolta profetică a avangardei, „arghezianul”, „naturistul” Fundoianu din Herța, Priveliști sau Cîntece simple se află de fapt la antipodul „bucolicelor”, „jammesienelor” lui Ion Pillat din volumul „monografic” Pe Argeș în sus, unde dominantă este seninătatea nostalgică și melancolică, armonia abia tulburată a comuniunii cu familia, strămoșii, locurile natale. Poemele sale sînt poeme ale unei tradiții devastate, descompuse, „în mizerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arealul „precursorilor” indicați: „vizionarismul delirant al lui Blake” și „misticismul profund al lui Yeats”, acmeismul lui N. Gumiliov, ego-futurismul lui Igor Severianin și cubofuturismul lui Hlebnikov, Lautréamont, Jarry (priviți ca „dezechilibrați”) și Rimbaud, Rilke, Werfel și Hoffmanstahl, poezia - aflată la antipozi - a americanilor Edgar Poe și Walt Whitman etc. Preocupat să arate „dacă și în ce măsură actuala mișcare poetică a adus valori pozitive”, Const. I. Emilian constată - cu „obiectivitate” - permanența „luptei dintre vechi și nou”, alternanța de „reacțiuni și contrareacțiuni” în cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
departe e Urmuz, numai prin acest fapt, de programul de investigație abisală pe care și-l propuneau și pe alocuri îl și realizau suprarealiștii, după cum e inutil să mai notăm că modul rece și elaborat al scrisului său e la antipodul modului spontan al dicteului automat” (Semne și repere, Ed. Cartea Românească, București, 1971, p. 306). În opoziție cu cei care văd în Urmuz un precursor al suprarealismului, Nicolae Balotă îl consideră mai degrabă afin imaginarului expresionist: „Ironia și umorul urmuzian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și cu splendorile sale? Și exista oare Într-adevăr Înfricoșătorul promontoriu de stâncă despre care povestise Veniero, care asemenea unui uriaș se ridica din ape În fața navigatorilor, spre a le tăia calea, cu alaiul său de monștri? Un munte la antipozi, În mijlocul unei mări clocotitoare. Cine știe căror locuitori le hărăzise Dumnezeu o asemenea viziune? Silueta Antiliei prinse contur dinaintea ochilor săi. Poate că străbunii noștri dintru Început erau ca ea, se gândi. Poate că așa era paradisul pământesc. Mângâie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
geruite-n pribegirea lor cea calmă eu voi cere să se schimbe să se uite neuitarea și să-ți pun în ochi corăbii să ne-aducă depărtarea o să-ți cumpăr flori din gheață și vernil pentru inele o să-ți dărui antipozii și cutii de acuarele azi ne stingem în zăpadă somn cu somn și împletire iar din când în când troiene cresc pe verbe de iubire. Cină Spre largul iubirilor mele mai este tihnă la cină și-n gusturi avide palpită
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cumva poetic, oricât de banale ar fi fost Împrejurimile: un loc asupra căruia deținea controlul, și care se deosebea de tot ceea ce era În jur, nu În ultimul rând prin uriașa recoltă anuală de fructe. Se afla de fapt la antipodul unui câmp de bătălie, inclusiv cel metaforic, al naturii sălbatice, și, bineînțeles, nu putea fi reprodus nicăieri altundeva, având În vedere că el, personal, Îl crease și-l Îngrijise. Am trăit În Devon Înconjurați de livezi de țară, Însă tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
acestei lumi, susținând-o. La o primă vedere, confruntat cu tragedia primului război mondial, dandysmul pare a se automarginaliza. Într-o Europă „fără tați”, cum s-a spus de atâtea ori, când modelul masculin cerut de vremuri se află la antipodul gracilității impasibil-elegante, când militarul - o cifră pierdută Într-o uriașă masă de anonimi - contrazice clipă de clipă, prin felul său de a trăi (brutal, vulgar, devorat de instincte), esența Însăși a dandysmului, ce le mai rămâne de făcut unui Proust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe cele materiale (chiar luxul lui este estetic), cât și În sensul că, mare colecționar, colecționează femei frumoase și obiecte de artă”2. Odobescu e „un Rastignac devenit des Esseintes”; Îndrăgostit de frumusețea În sine, oripilat de vulgaritate, viețuind la antipozi, rebel și Însetat În același timp de clasicitate, el trăiește Într-o epocă „prea primitivă”. „Ce-l putea atrage la o burghezie incultă și achizitivă, În sensul propriu al cuvântului? Sau la o aristocrație extenuată și nici ea Îndeajuns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
suportă atingerea metalului rece, care la 14 ani cunoaște toate ordinele nobiliare și le desenează În caietul de fizică, Îl amuză pe Călinescu. Cu nimic mai Îngăduitoare sunt liniile crochiului din Memorii-le lui Lovinescu. Din nou, un portret la antipodul celui patern: nimic din sociabilitatea și verva acestuia. Doar un acut sentiment de singurătate, mohoreală, ursuzenie. În schimb, Mateiu e Înzestrat cu o „memorie uluitoare și dezordonată”, cum se Întâmplă, crud spus, cu orice „autodidact fără alegere”. Iar aplecarea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un punct. Întâi, pentru că dubla natură a dandy-lor este totuși departe de utopia androginului, ca fuziune În unitate a celor două „sexe” ale spiritului, așa cum o figurează toate marile tradiții. Ca tensiune a aspirației, androginia dandy se află aproape la antipodul a ceea ce se Înțelege printr-un autentic proiect spiritual. La capătul plenitudinii visate nu se Întrevede În cazul dandy-lor (pentru că nu este dorită) nici o iluminare eliberatoare. O altă dimensiune care apropie dandysmul de un soi de utopie angelică, valabilă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]