1,523 matches
-
garante ale transferului translingvistic al sensului. Rodica Nagy În memoria lui Denis SLATKA CUVÎNT ÎNAINTE Numeroși lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
puternic ritualizat, sunt mult mai clar structurate decât secvențele tranzacționale. Aș prefera însă acum să definesc secvențele fatice. Începând cu observațiile lui Jakobson și Benveniste (1974: 86-88) care se referă atât unul, cât și celălalt, la teoria pragmaticii limbajului aparținînd antropologului Malinowski (Adam 1990d) se cunoaște că în deschiderea unei interacțiuni (într-un text dialogal) există o etapă ritualică foarte delicată, și în funcție de societate, de o mai mică sau mai mare întindere, R. Jakobson vorbește de posibilitatea unui "schimb destul de intens
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a dictat marginalizarea și descalificarea sistemelor de cunoaștere non-occidentale. În aceste ultime sisteme de cunoaștere, conchid autorii dicționarului, cercetătorii ar putea să găsească raționamente alternative pentru a ghida acțiunea socială departe de căile economice reducționiste de gândire. Un grup de antropologi suedezi a cercetat cum sunt utilizate conceptele de dezvoltare și modernitate, interpretate și reproduse în variate contexte sociale în diferite părți ale lumii. A reieșit o întreagă constelație de utilizări, moduri de operare și efecte asociate cu acești termeni, care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
imperativele economice. Adoptarea și dominația sociologiei nord-americane în anii ’50 și ’60 în America Latină se spune că a determinat o concepție pur funcțională a dezvoltării - ca o transformare a societății „tradiționale” într-o societate modernă, fără nici un considerent cultural. Unii antropologi contestă discursul dezvoltării deoarece, se spune, multe aspecte ale colonialismului au fost trecute sub tăcere în reprezentările „Lumii a treia”, iar dezvoltarea nu este decât contrapartida sistemului colonial. Deci reprezentările dezvoltării în „Lumea a treia” nu sunt mai puțin perverse
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
straniu că nimeni, inclusiv „beneficiarii” presupuși ai acestor activități, pare să nu aibă o viziune clară și comună a sărăciei. Din diverse motive, aproape toate definițiile date cuvântului aproximează „lipsa” sau „deficiența”. Acestea reflectă doar relativ semnificația conceptului. Dincolo de nemulțumirile antropologilor privind uniformizarea discursului asupra dezvoltării economice a țărilor sărace, evidența clară a problemelor subdezvoltării este incontestabilă. Modul în care a evoluat teoria dezvoltării și pretenția de științificitate a politicilor destinate să modernizeze „Lumea a treia” comportă nenumărate discuții. Problema nu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
au preocupat gândirea umană încă din Antichitate. Dezbaterile pe marginea acestui subiect au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți, în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru pacea eternă sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
că „râsul african” este asociat cu moartea (făcându-se referire la romanul tays of Dying, al scriitorului de origine sud-africană, Zakes Mda), iar „râsul ca realitate” „maschează lacrimile” (cu referire, strictă, la romanul Return to Laughter, al scriitoarei Laura Bohannan, antropolog american). Preluând judecățile lui Grigore al Nyssei din tratatul său de antropologie creștină, De hominis opificio, Theodor Baconsky consideră râsul o „patimă irațională” care „intră pe furiș în căPările sufletului...” (Râsul patriarhilor, eumanitas, 2008) și această judecată nici nu ar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai mare nasc mai des decât celelalte băieți? Speranța subiectivă de viață și numărul de copii O descoperire uimitoare arată că încrederea femeilor în longevitatea lor poate influența sexul viitorului lor bebeluș... Într-adevăr, acest studiu realizat de un biolog antropolog de la universitatea din Kent pe femeile britanice indică faptul că cele care cred că vor trăi mult au o tendință mai mare de a da naștere unui fiu decât femeile care cred că vor muri de timpuriu. Doctorul Sarah Johns
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sau „pasiune”, este un fenomen universal, prezent la toate grupurile umane. Astfel, într-un studiu realizat pe 166 de societăți, Jankowiak și Fischer (1992) au descoperit că iubirea romantică exista în 147 dintre ele. Cât despre cele 19 rămase, dacă antropologii nu au găsit-o, acest lucru se explică prin faptul că nu au știut să pună întrebările potrivite! Iubirea este astfel un program genetic universal care generează fenomene chimice (dopamina în circuitul recompensei), apoi psihologice (exaltarea, dorul) și în final
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
încerc să reformulez acest argument și să identific practica jurnalismului ca fiind un criteriu pentru situarea în cadrul genului. "Tradiționalele norme pentru culegerea de știri și reportaje" sunt valabile și pentru un alt gen de scriitori cum ar fi eseiștii sau antropologii, sau dacă e cazul, pentru cercetători. Să sugerezi că găsirea (culegerea) de informații, analizarea și sintetizarea lor este o treabă care îi privește numai pe jurnaliști este prezumțios. Boswell se referă exact la această activitate în dedicația lucrării sale "Journal
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
studiu care folosește sau analizează materiale narative. Informațiile pot fi culese sub formă de poveste (o poveste a vieții obținută fie printr-un interviu, fie descoperită într-o operă literară) ori sub alte forme (date de pe teren culese de un antropolog care își notează observațiile în cadrul unor scrisori personale de sine stătătoare sau ca o narațiune). Narațiunea constituie chiar obiectul studiului ori să fie un mijloc de a cerceta altceva. Poate fi folosită pentru a compara mai multe grupuri de subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
natură, nu și pentru om. Or, teologia ortodoxă ne spune că doar restabilirea legământului dintre Creator și creatură poate rectifica sensul degenerescent al vieții pe planetă 1. Primul capitol se încheie cu câteva glose despre „Mitologii”, respectiv câteva însemnări despre „Antropologi și religie”. Acest din urmă text vizualizează textura polemicii dintre teologul creștin, în genere, și casta „academicilor” abandonați cu pasiune sarcinii de a reconstitui memoria religioasă a umanității istorice. Dacă liniile de fond ale analizei sunt juste din perspectiva teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Delbœuf, din Austria numele lui Sigmund Freud. Neurologii francezi Joseph Babinski, Édouard Brissaud, Hippolyte Bernheim, Joseph Grasset, Albert Pitres au compania savantului englez John Hughlings Jackson și a anatomiștilor germani ai sistemului nervos, Alexandre Herzen, Theodor Meyner, Oskar Vogt. Dintre antropologi se remarcă Cesare Lombroso și Léonce-Pierre Manouvrier. Deși a precizat că reprezentanții la congres proveneau din 20 de țări, sunt amintiți participanți doar din Franța, Germania, Elveția, Rusia, Statele Unite, Belgia, Italia, Anglia și Austria. Numele lui Gruber nu este amintit
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
determinată într-un sistem tehnic". 2 Cf. DEX, "Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora". 3 Antropologul francez vorbește despre societăți care produc extrem de puțină dezordine (fizicienii le-ar descrie în termeni de entropie moderată) și care manifestă tendința de a se menține, deși vag, în starea inițială, ceea ce explică, de altfel, faptul că ele ne apar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
vârstă, de nivelul intelectual, de originea etnică și de rata criminalității în zonele de reședință. Ca și „Studenții la Harvard”, subiecții grupului „Bărbaților din Boston” au fost studiați, la început, de o echipă formată din medici, psihologi, psihiatri, sociologi și antropologi. La 14, 25, 32 și 47 de ani, „Bărbații din Boston” au fost supuși unor interviuri. Pe parcursul primilor 35 de ani ai proiectului, retragerea subiecților nu a depășit 5% și numai 4 subiecți (aproximativ 1%) au renunțat definitiv. Deși subiecții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
era pentru a aminti, împotriva bunei gândiri dominante, ceea ce Arthur Koestler numea "similitudinea funciară" care unește regimurile stalinist și național-socialist1. Dar nu se putea accepta acest lucru. Și, disprețuit, tratat drept provocator, a trebuit să fug cu lașitate în huiduieli. Antropologul G. Balandier, pe care îl însoțeam, m-a ajutat în acest sens. Mi-a adus puțin mai târziu servieta pe care o abandonasem urmăritorilor! Suntem în 1980! Și puterea intelectuală numește Binele și Răul. Ceea ce poate fi spus și ceea ce
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
chiar de înfeudare, care pare să prevaleze în triburile postmoderne. Dusă la extrem, morala unui social complet aseptizat a evacuat, fără mare efort, partea de umbră care este, de asemenea, un element al naturii umane. Prin urmare, așa cum o remarcă antropologul Gilbert Durand, prea mulți oameni "în acest veac al "iluminării" își văd uzurpat dreptul inalienabil la "luxul" nocturn al fanteziei. S-ar putea prea bine ca morala lui "joacă astăzi, dacă poți" și idolatrizarea muncii de furnică să fie culmea
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din coduri și rituri de utilizare internă și tinde să relativizeze sau chiar să împiedice acest constant libido dominandi care se exacerbează cu regularitate în toate adunările. Dar care, tot atât de regulat, este pusă în discuție atunci când devine o preocupare obsesională. Antropologul Pierre Clastres vorbește în această privință de "societatea contra statului"98. Expresie judicioasă care, dincolo de triburile amerindiene pe care le studiază, poate să se aplice la o sensibilitate recurentă, ale cărei efecte le putem, mai ales, vedea în prezent. Sensibilitate
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
aderă, neîndoielnic, la ideea că perioada 1918-1948 nu poate fi înțeleasă, cum scrie undeva Marius Turda, doar prin lectura lui Cioran, Noica, Eliade sau Nae Ionescu, ci trebuie luat în seamă ceea ce au gîndit atunci, în perioada interbelică, sociologii, medicii, antropologii, biologii, statisticienii și alți specialiști care au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă autoarea, eugenia va
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Change” („Educația pentru schimbare socială”). Lucrările au fost „condimentate” corespunzător de o echipă de actori Chicano care au jucat o piesă, au cântat și au dansat încercând să le sugereze participanților problemele speciale și bogăția traiului în două culturi. Cunoscutul antropolog Theodore Roszak a continuat pe același ton, lansându-și teoria despre „intelectul rapsodic”. Rhapsodic intellect era cam același lucru cu tacit knowing („cunoaștere tacită”) a lui Michael Polanyi. Ambele desemnează fenomene și procese care adâncesc și extind cunoașterea, precum search
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar și altele de o agresivitate ieșită din comun. Așadar, exceptând cazurile de patologie mentală, dispozițiile agresive depind în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de pe urma unor astfel de eforturi, chiar dac) ar fi s) ne exprim)m în termeni practici. Și, chiar dac) informația util) ar fi descoperit), sarcina mai dificil) a descifr)rii semnificației ei teoretice ar persistă. ,,Iluzia inductivist)”, așa cum o denumește antropologul structuralist Lévi-Strauss, este credința conform c)reia adev)rul este cucerit - si explicația dobândit) - prin acumularea din ce in ce mai multor date și prin examinarea din ce in ce mai multor cazuri. Totuși, chiar dac) acumul)m din ce in ce mai multe date și identific)m din ce in ce mai multe asocieri, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Un sistem este compus dintr-o structur) și din p)rți aflate în interacțiune. Atât structura, cât și p)rțile sunt concepte înrudite, ins) nu identice, cu agenții reali. Structura nu e un lucru pe care s)-l putem vedea. Antropologul Meyer Fortes a demonstrat clar această. ,, Atunci când descriem structura”, a spus el, ,,ne afl)m pe terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
caracteristicilor materiale ale sistemului. În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al aceluia. Acesta este un mod mai puțin obișnuit de a concepe sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice în general, ci de unele p)rți ale lor, cum ar fi partidele politice și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]