1,520 matches
-
au ajuns la concluzia că schimbarea obiceiurilor noastre alimentare a condus la transformări în ceea ce privește termenii utilizați în domeniu, de la "comestibil" la "gustos" și, mai recent, la "nutritiv". Nutriționiștii pretind că oamenii mănâncă ceea ce consideră că este bun pentru ei, în vreme ce antropologii susțin că aceștia aleg în general hrana după criteriul nutri-ționist166. Gustul și nutriționismul au devenit termeni distincți, întreaga dezbatere despre sănătate și fast-food bazându-se pe această diferență. Să consumăm în continuare mâncare gustoasă, dar mai puțin sănătoasă, sau să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca un mod de socializare sau, mai simplu, ca "distracție" generatoare de "plăcere" și creatoare (a iluziei) de "bunăstare". Iluzia este generată, conform unor cercetători, și de așa-numita "mâncare etnică". Însuși termenul de "mâncare etnică" are conotații speciale. Potrivit antropologilor britanici, "mâncărurile etnice [...] sunt mâncăruri originare din țări non-europene177", ceea ce înseamnă că pizza și pastele italiene, prăjiturile și produsele de patiserie franțuzești, gulașul unguresc și sarmalele românești nu pot intra în această categorie. Astfel, "mâncarea etnică" este identificată cu bucătăria
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primus inter pares care prin observații pe viu suscită interesul elevilor, îi determină să experimenteze, să realizeze și să analizeze. Înlocuindu-se verbalismul cu activitatea practică se dorea cultivarea spontaneității creatoare, a spiritului critic și a flexibilității. Teoria educațională a antropologului austriac Rudolf Steiner, aplicată începând cu 1919 sub denumirea de școala Waldorf, acorda o atenție specială educației artistice și practice. Înlocuind notele cu rapoarte asupra activității, sistemul Waldorf acorda, la rândul său, libertate de manifestare personalității elevilor. Pedagogul francez Roger
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
așa: la început nu au înțeles de ce fac animație, dar pe urmă au zis, da, așa fost, așa s-a întâmplat. Cum l-au primit juriile la festivalurile de film? Filmul a fost cerut la multe festivaluri. Au existat unii antropologi și documentariști "puriști", cum le zic eu, care spuneau că acesta nu este documentar, că ai ficționalizat, că ai scris vocea etc. Dar filmul a luat premii și la documentar, și la ficțiune. La festivalul de la Florența a fost un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o limbă română de sfârșit de secol XVIII, când boierii moldoveni s-au așezat aici la îndemnul Ecaterinei a II-a a Rusiei. În fața unor astfel de realități încetezi să operezi doar cu mijloacele jurnalisticii, te surprinzi făcând documentarea unui antropolog, a unui lingvist, a unui istoric sau a unui sociolog. Am fost puși de multe ori față în față cu un trecut care a rămas în memoria comunității respective ca istorie orală și pe care nu am putut să o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
puțini cercetători motivau respingerea ideii darwiniene a ascendenței comune și a selecției naturale formulând rezerve de natură metodologică. Astfel, geologul Elie de Beaumont, unul dintre elevii marelui naturalist Georges Cuvier, califica teoria lui Darwin drept science mousseuse (știință spumoasă). Iar antropologul Armand Quatrefages, care îl admira pe Darwin ca cercetător al naturii și a fost activ în alegerea acestuia ca membru al Societății de antropologie din Paris (1871) și apoi al Academiei de Științe a Franței (1878), observa cu părere de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științifică nu poate să contravină convingerilor credinciosului. Posibilitatea de a fi un bun creștin și un bun om de știință este, în acest fel, pe deplin asigurată. Poziția lui Ayala ar putea fi, eventual, mai bine înțeleasă în lumina reflecțiilor antropologului Peter Winch, care a fost puternic influențat de filozofia târzie a lui Wittgenstein. Din perspectiva acestei filozofii, credința religioasă și cercetarea științifică ne apar drept legate de practici sociale care răspund unor nevoi foarte diferite ale oamenilor. Winch crede că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
iluminismului modern timpuriu a fost discreditată. Afirmația raționalistă conform căreia religia, mitul, tradiția și alte prejudecăți ar putea fi înlăturate de cunoașterea a ceva etern și chintesențial uman s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o aroganță nejustificată. "Antropologii și istoricii științei au estompat distincția dintre raționalitatea înnăscută și produsele aculturației", scrie Rorty. "Filosofi ca Heidegger și Gadamer ne-au dat posibilitatea de a vedea ființele umane drept istorice. Alți filosofi, precum Quine și Davidson, au estompat distincția dintre
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Slavici pe baza unei experiențe directe, cu o forță și o finețe de observator pe care numai interpretarea unui critic îndrăgostit de această proză bolovănoasă și tandră o poate pune în valoare. Autoarea acestei cercetări o examinează cu ochi de antropolog și cu acribie de medic, care notează simptome și propune diagnostice, încât lectura cărții poate induce sentimentul că sunt prezentate și discutate personaje ale unei lumi reale, cunoscute de Slavici și aduse în fața noastră sub forma de cazuri ilustrative. Și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
beneficiat doar de datele pe care le oferă ramurile lingvisticii, adăugând aici semantica, stilistica, poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva geografului, istoricului, etnologului, psihologului, sociologului, antropologului sau criticului literar care înțelege că "numele propriu se metamorfozează în semne de intuire, identificare și contemplare a acelui altceva care este, în ultimă instanță, spiritul creatorului însuși"163. Dacă pentru scriitor, acest nume propune un sens, iar prin intermediul autorului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
păcat (1925) care se încadrează și ele ca subiecte și metodă narativă acestei serii nuvelistice aflate sub semnul ratării. Capodoperele prozei lui Slavici vorbesc, însă, despre autorul lor ca despre un autentic psiholog al iubirii și, s-ar putea spune, antropolog născut, iar nu făcut, căci Slavici reușește să aleagă, cu ingenioasă premeditare, în creațiile sale de valoare, modurile de a aduce la numitorul comun și tensiunile dintre sexe, și virtualitățile acestora în a intermedia dezvăluirea stărilor și mișcărilor sufletești până la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un alt mit zonal, născut o dată cu statele modeme: cel al integrării, al sincronizării europene, opus celui autohtonist-izolaționist, "prin noi înșine". Polemica Paler-Andréescu, cu toate intervențiile din jurul ei, începută în revista "22" și devenită o întreagă carte, i-a dat ocazia antropologului Vintilă Mihăilescu să descifreze mitul recurent al "strămoșului", o "înțărcare ratată", bazată pe o pornire ambivalență; pe de o parte etnicist-istoristă, pe de alta cosmopolită. Dar pentru că a întovărășit întreaga dezvoltare a societății românești, îmbrăcînd diverse haine politice în epoci
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dintre ele, cel mai evident, dar nu și cel mai puțin redutabil, este de natură lexicală 1. Ținînd cont de numeroasele interpretări pe care i le conferă limbajul comun, însuși termenul de mit e învăluit într-un echivoc persistent. Pentru antropologi și pentru istoricii sacrului, mitul trebuie conceput ca o povestire, povestire ce se referă la trecut ("În vremurile acelea...", "A fost odată..."), dar care păstrează în prezent o valoare eminamente explicativă în măsura în care clarifică și justifică anumite peripeții ale destinului uman
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în afar, utilizând drept compensație (faț de celelalte animale instrumentele: securea de silex ori de bronz, plutirea lemnelor pe ap, descoperirea roții, care înlocuiesc sau completeaz insuficiența dinților ori a ghearelor, oboseala înotului, sau viteza alergatului. Evident, în demonstrațiile sale antropologul român folosește o impresionant informație teoretic, din care nu lipsesc Plehanov, Marx și Engels, sau von Bolk, care explic cele de mai sus prin Legea retardației. Or, aceste compensații, dup Ralea și argumentele antropologilor și sociologilor timpului, explic apariția și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
viteza alergatului. Evident, în demonstrațiile sale antropologul român folosește o impresionant informație teoretic, din care nu lipsesc Plehanov, Marx și Engels, sau von Bolk, care explic cele de mai sus prin Legea retardației. Or, aceste compensații, dup Ralea și argumentele antropologilor și sociologilor timpului, explic apariția și consolidarea societții umane și acumularea de invenții ori valori tehnice (pstrate de la o generație la alta pe calea educației și a tradiției. Astfel c, Omul e obligat s neglijeze ori s refuze datul biologic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
liber examen. Drept consecinț, a urmat o anume grandomanie a individului care, separat și de colectivitate și de vechea lui credinț religioas, prin libertțile care i se acordau, a rmas singur cu tulburtoarele probleme ale conștiinței. În aceast cheie explic antropologul cele mai acute și grave dezechilibre ale secolului trecut, dezechilibre vecine cu neurastenia spune acesta. Romanticii au vorbit mereu de rul secolului, de inanitatea vieții, de singurtatea omului. Dup cum se știe, mai spune Ralea, sinuciderea direct de tip Werther
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dincolo de valorile curente ale viații, spre confundarea în absolut, prin diferite ci ale sentimentului, extazului mistic, autoritții bisericești sau rațiunii teologice. Analiza religiozitții omului este remarcabil întreprins pentru un spirit pozitivist, punând laolalt și confruntând explicațiile etnologilor ca și ale antropologilor ori istoricilor ca James, Scheler, Otto, Gilson, mrturisirile sfinților și înțelepților, pentru a desprinde, mai ales cu ajutorul recomandrilor Sfântului Jean de la Croix, sensul de renunțare la tot ce e pmântesc și natural pentru supranaturalul absolut. Remarcabil, ca analiz filosofic, este
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
culturilor și a civilizațiilor, sau mcar a principalelor popoare furitoare de mari și prodigioase valori ale umanitții, Mihai Ralea avea de la început s se risipeasc în erudite teze de doctorat și o activitate publicistic impresionant, oscilând îndelung între cariera de antropolog pe linia filosofiei științifice, a sociologiei, pedagogiei, psihologiei și esteticii, ceea ce i-a adus și satisfacții și neajunsuri. Nu întâmpltor, în 1941 când se elabora Istoria filosofiei, Omagiul lui loan Petrovici în cinci volume, în vreme ce alți colegi de generație își
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
într-o foarte mare măsură valorile asociate cu familia, securitatea și munca". Paradigma de lucru și tabloul teoretic "Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii" este una dintre frazele paradigmatice ale lucrării. Preluată de la antropologul american George Murdock, ideea are mare putere de organizare a spațiului cvasiinfinit al valorilor în care operează diverse culturi și societăți. Cu ajutorul acesteia, autorul trece în revistă principalele coordonate ale problematicii valorilor, pe care apoi le dezvoltă într-o frumoasă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre acestea numărându-se: sportul, gătitul, ceremoniile funerare, medicina, căsătoria și interdicțiile sexuale 20. Aceste practici culturale sunt universale, în sensul că nu există societate în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nevoie (indiferent dacă veche de sute de ani sau dacă a fost produsă cu o zi înainte) și care te ține, totodată, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în prezent. Cu ajutorul internetului am avut acces la lucrările originale ale antropologilor americani Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict ș.a., care nu au fost traduse în limba română și care sunt foarte greu de găsit în bibliotecile din România și am putut descărca o bibliotecă virtuală alcătuită din mii de cărți în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al XX-lea și până în anii '50 definiția culturii era menită să clarifice raportul dintre cultură și structura socială. Trasarea liniei de demarcație dintre cele două a reprezentat motivul principal al disputei între reprezentanții științelor sociale în general, și între antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
culturale au fost folosite drept argument, conform căruia cultura, nu natura, joacă cel mai important rol în determinarea comportamentului uman. Această teorie s-a dovedit foarte importantă, având puterea, prin sublinierea existenței variațiilor culturale în societăți diferite, să anuleze convingerea antropologilor din secolului al XIX-lea că există "o unitate psihică a omenirii, o unitate a istoriei umane și o unitate a culturii"54. Cultura este, potrivit concepțiilor particulariste și relativiste ce au urmat, cea care produce o identitate specifică pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au influențat, cu siguranță, teoria culturii ca "supraorganism", aparținând lui Alfred Kroeber. Se poate, de asemenea, face o apropiere între noțiunea de conștiință colectivă Durkheim îi atribuia acesteia trăsături spirituale și noțiunile de pattern cultural și de "personalitate fundamentală", caracteristice antropologilor culturaliști americani. În încercarea de îmbunătățire a fundamentelor sale teoretice, în anii '40-'50 ai secolului al XX-lea, culturalismul a fost continuat de un anumit tip de comparativism, privit ca o teorie generalizată a pattern-urilor culturale. Comparând sute
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
redus la o singură definiție sau nu poate să fie fixat prin indicarea unor trăsături definitorii. Acest lucru este valabil atunci când nu stabilim o referință unică de analiză, amestecând ceea ce cred despre cultură anumiți sportivi, politicieni, prezentatori tv, sociologi, psihologi, antropologi, preoți, ziariști etc., imaginea rezultată fiind aceea a unei culturi care tinde să fie tot, riscând să nu fie, în fapt, nimic. Este important de susținut faptul că obiectul de cercetare al sociologiei culturii este cultura, că ea este tratată
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]