2,714 matches
-
nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe regiuni, după cum urmează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe regiuni, după cum urmează: spațiul II i.c. parasternal drept (aria aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei pulmonare); spațiile III, IV, V i.c. parasternal stâng (aria VD); aria epigastrică (sau subxifoidiană); spațiul V i.c., pe linia medio-claviculară, stângă, la nivelul apexului (sau aria VS). Palparea impulsurilor cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
frecăturii pericardice. Șocul apexian Șocul apexian reprezintă impulsul maximal al cordului, mai precis al ventriculului stâng ce poate fi perceput la nivelul peretelui anterior al toracelui. Excepția apare la bolnavii cu dilatare de ventricul drept, arteră pulmonară sau anevrism de aortă, la care impulsul maxim nu coincide cu șocul apexian. Examinatorul plasează mâna dreapta la nivelul hemitoracelui drept, în spațiile IV-VI i.c. stâng, pe linia medioclaviculară și încearcă să identifice șocul apexian. În mod normal, șocul apexian este plasat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în spațiul V i.c.; pacienții cu dextrocardie sau situs inversus au plasat șocul apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
șocul apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
5-10 mm Hg.; la a doua oară măsurare se va cuantifica tensiunea la brațul la care s-au decelat valorile tensionale mai mari. O diferență mai mare de 15 mm Hg atrage atenția asupra posibilei existențe a unei disecții de aortă. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă trebuie cuantificate în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
înțepăturile de insecte, erizipelul, stafilococia malignă a feței. Pot apare confuzii de diagnostic cu toxiinfecția alimentară, shigeloza, yersinioza, invaginația intestinală, abdomenul acut în forma intestinală , cu alte meningite hemoragice în forma meningeană sau cu alte pneumonii și anevrismul disecant de aortă în forma respiratorie. Tratament Antraxul este o boală cu declarare, internare si tratament obligatorii. Tratamentul etiologic de elecție este Penicilina G, 4-6MU/zi X 7 zile în formele cutanate și 18-24MU/zi în antraxul pulmonar și meningian. Local se pot
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
explorarea sistemului vertebro bazilar. Din anul 1977 s-a introdus în cadrul Departamentului de Neuroradiologie abordul prin puncția femurala , Seldinger , efectuată de Prof. Dr. Aldescu Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini concludențe pe crosa aortei și originile arterelor carotide interne și vertebrale. Până în anul 1998 în Spitalul de Neurochirurgie din Iași explorarea vasculara să realizat preponderent prin abord carotidian direct. Odată cu achiziționarea a 2 serioangiografe în cadrul Cliniciide Cardiologie din Iași polul de explorare vasculara cerebrală
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
glande tiroide accesorii), în special de-a lungul ductului tireoglos obliterat, dar și lateral, inclusiv în mușchi; vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene superioare (din carotida externă) și inferioare (din trunchiul tiro-cervical). Uneori există o arteră tiroidiană ima (din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune transversală a gâtului la nivelul istmului tiroidian arată relațiile tiroidei cu traheea, esofagul, carotida, vena
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ce reprezintă 90% din volumul glandular, și medulară derivată din ectoderm. S-a decelat țesut corticosuprarenal ectopic în hilul splinei, în aria plexului celiac, în apropierea ovarului și testiculului. Vascularizația arterială este reprezentată de 11-12 ramuri care pleacă de la nivelul aortei, arterei renale sau frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid în vena centrală a glandei. Inervația simpatică primește ramuri de la simpaticul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
structuri neexistând o demarcație clară; greutate ambele MSR cântăresc cca 1 g (10% din totalul suprarenalelor); inervație fibrele paraganglionare ale sistemului nervos simpatic mediație colinergică; vascularizație: arterială derivată din arterele adrenale superioară (ram al arterei frenice inferioare), mijlocie (direct din aortă) și inferioară (din artera renală); sistem vascular port cu dublă capilarizare (cortico- și medulosupra renaliană), conținând concentrații crescute de steroizi corticosupra renalieni; drenaj venos: MSR dreaptă direct în vena cavă; MSR stângă vena renală. Structura microscopică: celule cromafine (feocromocite), denumire
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și cele maligne. Tomografia computerizată în prezent, metoda cea mai utilizată pentru diagnosticarea tumorilor intraadrenale tumora având în general diametru > 2 cm, la momentul diagnosticului poate fi bine vizualizată poate localiza și tumori abdominale extraadrenale (pedicul renal, de-a lungul aortei). Rezonanța magnetică nucleară evită radiațiile ionizante și este indicată în sarcină permite diferențierea între o tumoră corticală și un feocromocitom. Scintigrama cu metaiodbenzilguanidină marcată cu iod 131 (131I-MIBG) analog de guanetidină, substrat pentru procesul de captare a aminelor, cu proprietatea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
scut larg, cu mameloane hipoplazice și îndepărtate; extremități: scurtarea metacarpienelor IV, V și a metatarsienelor IV, V, cubitus valgus, anomalii ale genunchiului, hipoplazie ungveală, edem al feței dorsale a mâinilor; piele: nevi pigmentari multipli. Anomaliile viscerale afectează: cordul: coarctație de aortă și diferite alte malformații ale cordului stâng; rinichiul: rinichi în potcoavă. Există episoade frecvente de otită în copilărie soldate cu hipoacuzie de percepție. Nu apare puseul de creștere prepubertar. Organele genitale externe și interne sunt hipoplazice, glandele mamare nu se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
tehnici combinate cu RMN, de exemplu angiografia RMN sau urografia RMN (Fig. 33, Planșa II). d. angiografia renală - metodă invazivă care constă în injectarea substanței de contrast după puncția arterei femurale. Arteriografia poate fi neselectivă dacă injectarea se face în aorta abdominală și se obține opacifierea ambelor artere renale sau selectivă dacă se cateterizează originea fiecărei artere renale. Indicațiile metodei sunt diagnosticul anomaliilor vasculare renale (stenoză/tromboză de arteră renală, fistule arterio-venoase, tromboza de venă renală - evidențiere în timpul venos tardiv al
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clinice sunt: HTA severă, insuficiența cardiacă cronică și acută (EPA), boală coronariană, boală arterială periferică, cerebrovasculară, tulburări de ritm și conducere, pericardita uremică. Un aspect particular în uremie este procesul de arterioscleroză, adică rigidizarea difuză a mediei arterelor mari și aortei. Afectarea respiratorie este frecventă și este consecința bolilor cardiovasculare (pleurezie) sau a imunodepresiei cu infecții secundare (pneumonie, bronhopneumonie), dezechilibrului acidobazic sever (respirația acidotică). Afectarea digestivă se manifestă prin grețuri în special matinale, vărsături, anorexie, simptome care pot duce la malnutriție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
felul acesta prelevarea de biopsii cu mai mare precizie. Evoluție. Complicații. Prognostic. Evoluția este rapidă prin metastazare ganglionară regională și la distanță (pulmon, ficat, os, stomac, rinichi etc) cu apariția a numeroase complicații: fistulă eso-traheală, eso-bronșică, esopleurală, fistulizarea tumorii în aortă, paralizia nervului recurent, obstrucția venei cave superioare, pneumonia de aspirație, perforația esofagului cu mediastinită secundară, hemoragia digestivă superioară cu anemie secundară, infecții diverse și cașexie. Prognosticul este extrem de sumbru, aproximativ 75% dintre bolnavii cu cancer avansat decedează în primul an
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
risc dependenți de pacient, angina instabilă s-a dovedit a fi un factor de risc cu influență moderată asupra supraviețuirii după BAC atât timp cât se asigură o protecție adecvată a miocardului în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coborî la 5% (41). Când șocul cardiogen persistă până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]