2,665 matches
-
toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de aortă; rezecția de anevrism de aortă; operațiile Fontan, Glenn, Mustard [38]; by-pass-ul aorto-coronarian [14, 65, 71]; șunturile modificate Blalock-Taussig [11]; operații pe artera subclavie stângă; esofagectomie [3, 5, 46, 51, 78]; timectomie [49]; tumorectomii mediastinale - cel mai frecvent intervențiile la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de aortă; rezecția de anevrism de aortă; operațiile Fontan, Glenn, Mustard [38]; by-pass-ul aorto-coronarian [14, 65, 71]; șunturile modificate Blalock-Taussig [11]; operații pe artera subclavie stângă; esofagectomie [3, 5, 46, 51, 78]; timectomie [49]; tumorectomii mediastinale - cel mai frecvent intervențiile la nivelul mediastinului visceral în 1/2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
chilos în cavitatea pleurală. Pe baza densităților măsurate se poate stabili prezența chilotoraxului (fig. 5.28 a-c). AngioRM Este o investigație costisitoare, neiradiantă, care conferă însă specificitate mai mare în cazul afectării vaselor mediastinale, în special proceselor patologice ale aortei. Poate preciza cu exactitate atât sediul, cât și gradul obstrucției venoase, dar și prezența unui trombus endoluminal (vena subclavie, vena cavă superioară). De asemenea, poate da informații suplimentare asupra mediastinului posterior, asupra organelor intramediastinale de la acest nivel a căror patologie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
atât sediul, cât și gradul obstrucției venoase, dar și prezența unui trombus endoluminal (vena subclavie, vena cavă superioară). De asemenea, poate da informații suplimentare asupra mediastinului posterior, asupra organelor intramediastinale de la acest nivel a căror patologie poate determina apariția chilotoraxului (aortă, esofag, ganglioni mediastinali etc.) (fig. 5.29) [35, 72]. Ecografia toracică Poate evidenția prezența chilului în cavitatea pleurală, respectiv tromboza venoasă în cadrul sindromului de venă cavă superioară [50]. Este o metodă neinvazivă, ieftină, care poate fi efectuată la patul bolnavului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
În chilotoraxul unilateral se va opta pentru o toracotomie ipsilaterală. În chilotoraxul drept, abordul canalului toracic se face supradiafrag-matic la nivelul vertebrelor toracale X-VIII [74], unde pare să fie localizarea cea mai constantă, fiind situat pe coloana vertebrală între artera aortă și vena azygos. Este necesară o toracotomie posterolaterală dreaptă, spațiul VII-VIII i.c., cu secționarea pleurei mediastinale și a ligamentului triunghiular până la nivelul venei pulmonare inferioare. În chilotoraxul unilateral de partea stângă, abordul ductului toracic se poate face la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
redus rata mortalității de la 50% la 15% (Miller, 2000). Procedeul Patterson Este recomandat în cazul în care orificiul fistulos nu poate fi observat sau când există multiple canale limfatice. Această tehnică constă în ligatura în masă a tuturor țesuturilor din dreapta aortei toracice și din fața corpilor vertebrali, respectiv regiunea dintre aortă, esofag și sistemul azygos imediat deasupra diafragmului [74]. Se efectuează o toracotomie posterolaterală prin spațiul VII sau VIII i.c. fie pe parte dreaptă, fie pe cea stângă, partea dreaptă fiind
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Procedeul Patterson Este recomandat în cazul în care orificiul fistulos nu poate fi observat sau când există multiple canale limfatice. Această tehnică constă în ligatura în masă a tuturor țesuturilor din dreapta aortei toracice și din fața corpilor vertebrali, respectiv regiunea dintre aortă, esofag și sistemul azygos imediat deasupra diafragmului [74]. Se efectuează o toracotomie posterolaterală prin spațiul VII sau VIII i.c. fie pe parte dreaptă, fie pe cea stângă, partea dreaptă fiind de preferat. La sutura în masă se utilizează fire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
evalua epanșamentul pleural (care apare anecogenic) sau pentru a ghida procedurile. Tipic, aceste tumori prezintă ecogenicitate scăzută omogenă [11]. Angiografia Tumorile fibroase pleurale localizate sunt hipervascularizate. Tipic, nu se evidențiază drenajul venos precoce. Aportul arterial se face, de obicei, din aortă (artere segmentare) sau din artera mamară internă [11]. Biopsia transtoracică cu ac fin Se efectuează, de obicei, ca o parte a diagnosticului la un pacient cu o tumoră pleurală. Totuși, posibilitățile diagnostice sunt scăzute datorită naturii fibroase și hipocelularității leziunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
caracterizării ateroamelor avansate, utilizarea acestei tehnici a făcut posibilă urmărirea efectului diverselor terapii asupra modificărilor structurale arteriale [Callister et al., 1998]. La pacienții renali, atât calcificările complexe, excentrice ale plăcii ateromatoase, cât și calcificările mediei arteriale sunt frecvente la nivelul aortei și al vaselor mari, depinzând de prezența HTA, de durata dializei și de tulburările metabolismului fosfocalcic [Goldsmith et al., 1997; Haydar, Covic et al., 2004]. Calcificările cardiace sunt de asemenea frecvente și semnificativ mai extinse față de ale subiecților non-uremici fie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza aterosclerotică de arteră renală, stentarea primară este metoda preferată. By-pass-ul coronarian Riscurile by-pass-ului coronarian la pacientul cu insuficiență renală cronică. Rao și col. [1997] au comparat 38 de pacienți cu IRC cu pacienți similari cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a IRA postintervenții pe cord deschis a fost un imbold pentru dezvoltarea unităților de dializă în marile clinici de chirurgie cardiovasculară din lume. Unele dintre cele mai importante provocări chirurgicale de depășit au constat în dificultatea anastomozării vaselor native calcificate (aorta, vasele coronariene) și evitarea manipulării excesive a aortei din cauza pericolului declanșării embolismului calcic. Problemele-cheie rămase nerezolvate sunt: precizarea situațiilor în care intervenția chirurgicală ar trebui preferată tehnicilor non-chirurgicale; clarificarea ideii după care strategiile terapeutice non-intervenționale care s-au dovedit de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un imbold pentru dezvoltarea unităților de dializă în marile clinici de chirurgie cardiovasculară din lume. Unele dintre cele mai importante provocări chirurgicale de depășit au constat în dificultatea anastomozării vaselor native calcificate (aorta, vasele coronariene) și evitarea manipulării excesive a aortei din cauza pericolului declanșării embolismului calcic. Problemele-cheie rămase nerezolvate sunt: precizarea situațiilor în care intervenția chirurgicală ar trebui preferată tehnicilor non-chirurgicale; clarificarea ideii după care strategiile terapeutice non-intervenționale care s-au dovedit de succes la pacienții non-uremici cu boală a arterelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
neclar, unii cercetători afirmând [Ribeiro et al., 1998], alții negând [Urena et al., 1999; Facchin et al., 1998] existența unei corelații semnificative între aceste două afecțiuni. Calcificările valvulare în uremie sunt aproape constant asociate cu calcificări extensive ale miocardului, ale aortei și ale arterelor mari și medii, inclusiv ale coronarelor [Braun et al., 1996]. Aceste asocieri se explică prin prezența unor factori patogenici comuni afectării vasculare și valvulare: hipercolesterolemia și diabetul zaharat [Deutscher et al., 1984], acumularea LDL oxidate [Olsson et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
crescută. DEFINIȚIE Infecția țesutului valvular sau a endoteliului cardiovascular, de către o varietate de agenți patogeni, constituie endocardita infecțioasă [1]. Cu toate că endocardita afectează de cele mai multe ori valvele cardiace, ea se poate manifesta și ca o endarterită (de exemplu, în coarctația de aortă sau canal arterial persistent) sau poate apărea pe diferite materiale introduse în corpul uman cum ar fi liniile intravenoase, sonde de pace-maker, valve artificiale, etc. Clasificarea anterioară a endocarditei în formele subacută, acută sau cronică nu mai este de actualitate
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
Se estimează că aproximativ jumătate din pacienții cu endocardită au o formă sau alta de afectare cardiacă, cel mai adesea valva aortică bicuspidă, prolaps de valvă mitrală, alte boli valvulare degenerative, defect de sept ventricular, cardiomiopatie hipertrofica obstructivă, coarctație de aortă și altele. Protezele valvulare, atât cele mecanice cât și cele biologice, sunt predispuse la infecții, precum și alți corpi străini cum ar fi cateterele venoase centrale, sondele de pace-maker, porturi intravenoase, shunturi atrioventriculare. Defectul de sept ventricular constituie un factor de
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
risc dependenți de pacient, angina instabilă s-a dovedit a fi un factor de risc cu influență moderată asupra supraviețuirii după BAC atât timp cât se asigură o protecție adecvată a miocardului în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coborî la 5% (41). Când șocul cardiogen persistă până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției chirurgicale. La scurt timp însă, autorul abandonează această soluție cardioplegică din cauza leziunilor cardiace induse. Abia după 20 de ani, Tyers (65) a arătat că adevărata problemă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]