1,116 matches
-
unor vagi abstractizări metafizice despre un instinct aproape divin care l-a făcut pe acesta capabil de a exprima, de la originea sa, concepte generale prin sunete semnificative“. Rupând lanțul evoluției, antidarviniștii argumentau capacitatea omului primitiv de a produce limbajul prin apanajul structurii sale superioare, spre deosebire de animale a căror structură le-a permis să emită doar urlete și țipete. Ernest Renan respingea originea naturală a limbajului afirmând că Lucrețiu a exprimat în această privință păreri ingenioase, însă viciate de falsa ipoteză, care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Influența asupra stabilității terestre se exercită prin intermediul simbolului viril al coarnelor și într-un basm din Izvoare, Soroca: „eu am puteri sî-nfig coarnili-n pământ, pământu sî cutremuri”. Seismul este provocat de puterea supraîncăr¬cată a fecundității telurice, coarnele bovine fiind apanajul „Marii zeițe a fecundității”. Perechea bourului htonian cu omologul său solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din calea lor deoarece... Îi invidiem pur și simplu: „curățenia, nuditatea, sinceritatea” gesticei și a ideilor lor și mai ales energia rară pe care o posedă, acea capacitate de „concentrare” asupra unui scop care, nu-i așa, nu rareori este apanajul geniilor, cei pe care-i numim astfel, indivizi ce marchează o epocă, răsturnând principiile, uneori chiar și mentalitățile, proiectând asupra lumii și a ființei o viziune adeseori insuportabilă pentru contemporani, dar fantastic de firească pentru generațiile următoare. Oare nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nu cumva era instaurarea acelor „bandiți” prestigioși ai Renașterii, În frunte, printre alții, cu acel Cezar Borgia amintit și de Nietzsche, dar acesta, ca și Sforza și alți potentați, Încă nu aveau o „ideologie”?! La ei, „crima” era nudă, era apanajul puterii goale și a influenței În stat. Secolul XX a inventat „crima ideologică”, negând brutal a cincea poruncă tablelor lui Moise și aici, Încă o dată, un scriitor a fost profet: Dostoievski, În Crimă și pedeapsă, unde un student mizer, exaltat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și furat câte ceva, de ici, de colo! -, era tocmai acesta, zeul Întâmplării „oarbe”, zeul Hazardului. În primul rând, aș fi avut curajul de a-l privi În față, direct În față, cu acea Îndrăzneală care seamănă mult cu obrăznicia curată, apanajul tuturor tinerilor sănătoși, apți de o bună digestie. (Astăzi, cu mult mai laș, aș face temenele arabe, nu temându-mă de fața sa sclipitoare, sarcastică, ci ca să-mi ascund eu Însumi propria-mi față, deoarece mi-este teamă că m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello, Adolfo Bioy Casares, Truman Capote, William Blake, J.L. Borges, Samuel Beckett, Bruno Schultz, Friedrich Nietzsche induc ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
în Piața Universității din ’90 etc.“ În general, gesticulația morală se desfășoară grandios mai ales când nu există riscuri, când poți arbora postura granitului etic, fără să te expui vreunei consecințe inconfortabile. Sub regimurile autoritare, eticul „se amână“ sau devine apanajul unei minorități. 2. Relativismul moral. E la antipodul gesticulației. Posturii monumentale a moralității „de scenă“, relativistul îi răspunde cu cearcănul ironic al caragialescului: „A se slă bi!“ Să nu ne luăm prea în serios! Ne mișcăm într-o zonă în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai larg, oficiale, fac parte scrisorile cu un conținut ce se referă la probleme administrative, financiare, comerciale, filosofice, psihologice, religioase, politice etc. În sfera celor politice au existat în perioada comunismului și acele „Note informative”, rezultat și a cenzurării corespondenței, apanajul în special a unei instituții cu caracter secret, cunoscute cu numele de Securitate. Acele „Note” se bazau și pe acte fictive sau atribuite incorect, activitate care ducea la măsuri punitive cu efecte terifiante pentru mulți ani și mai ales pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avea vreo leziune pe corp sau pe creier. Ți-am mai spus, toți au încetat să respire în somn. Nici măcar o umbră de suferință pe chipul lor. — N-ați putut stabili cauza morții? — Nu cu exactitate. Doar ipoteze. Acestea sunt apanajul oamenilor de știință. Dar și datoria lor. Eu am presupus, de exemplu, că s-a slăbit racordul introdus în creier, sau a ars, sau s-a defectat... ceea ce a dus la perturbarea sistemului de gândire și creierul n-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o istorie ca a noastră, fie postulatul obligației de a impune noi talente: „O revistă are datoria să caute și elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit menirea cu prisosință”. Libertatea de gândire și mobilitatea intelectuală reprezintă un apanaj al tinereții, în vreme ce senectutea este anotimpul decantărilor și al clarificărilor: „Bătrânețea nu mai poate elabora concepte noi. Nu se adaptează împrejurărilor schimbate. Se oprește la formulele tinereții, pe care le cizelează tot mai mult, în medalii definitive” - observații ce apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
imobile ale mănăstirilor; a pregătit și a susținut un discurs la numirea Episcopului Bucovinei, care mai târziu, în anul 1783, a fost anexat Mitropolitului de Karlowitz. A conceput schița ridicării și structurării Consistoriumului, proiect necesar din pricina neștiinței lâncede a preoțimii apanajul permanent al guvernărilor asiatice iar în rest și-a dus la îndeplinire celelalte îndatoriri oficiale. S-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său binefăcător, în măsura în care aceasta a depins de el, de mijloace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
minorități burgheze, ci majoritatea populației dispune de o „putere de cumpărare discreționară”, de un venit depășind minimul necesar pentru satisfacerea necesităților stricte. A cumpăra ceea ce procură plăcere, și nu doar lucrurile de care ai nevoie a încetat să mai fie apanajul păturilor privilegiate, devenind, puțin câte puțin, un privilegiu al maselor înseși. Dimensiunea alegerii, motivațiile individuale, factorii psihologici vor exercita o influență din ce în ce mai mare, întrucât familiile sunt în măsură să consume și dincolo de baremul nevoilor lor fiziologice 3. Abia odată cu „societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
preocupare pentru întregul sat. Îți mai aduci aminte de acele obiceiuri ? - Foarte mult, fiind și eu participant direct în majoritatea formațiilor în decursul anilor 1946-1950, an când am plecat din Pungești. - Pe primul plan se situau haiducii. Acest obicei era apanajul flăcăilor ajunși la maturitate, cu armata făcută. Făceau repetiții intense - pregătind o adevărată piesă de teatru cu Iancu Jianu. În ajunul Anului Nou se îmbrăcau în costume naționale, cu căciuli brumării pe cap, cu plete și puști de lemn în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
maselor (a majorității populației) menținând-o permanent într-o stare de ignoranță cât mai mare? Totuși se impune o constatare amară: nu mulți români își mai permit să cumpere cărți, de parcă lectura unei cărți a devenit un lux și un apanaj al celor bogați. Consider însă că sunt totuși destui români care își doresc dar nu au suficiente mijloace financiare. Mi se pare degradant și insultător acest lucru pentru o societate așa-zis democratică. Cât s-a scris până acum în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
consacrată clivajului în noile democrații, cât și relativă la new politics, ne cuprinde îndoiala și singura concluzie care ni se pare valabilă este aceea că mulți specialiști ar face bine să recitească textul fondator al lui Lipset și Rokkan: este apanajul marilor opere să genereze un mit simplificator, care li se substituie. Modelul lui Rokkan constituie o matrice de posibilități obiective în sensul lui Max Weber ale clivajelor; aceasta are o formă de tip 2x2, adică se bazează pe încrucișarea a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
foști comuniști și anticomuniști nu reprezintă blocuri sociale omogene, așa cum nici perioada regimului comunist n-a fost o perioadă împietrită și omogenă: "anticomunismul de astăzi este plural. Plural căci el poate fi pozitiv sau negativ, istoric sau de dată recentă, apanajul dreptei sau o atitudine împărtășită de dreapta sau de stânga sau un partid al stângii istorice", cum notează S. Soare 38. Cei care susțin forțele politice provenite din organizațiile existente sub regimul comunist trebuie de asemenea să fie conjugați la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
mele. Lipsa de sofisticare, dar nu de nuanțe, a discursului este cea care se potrivește cel mai bine stării mele sufletești (o oscilație între altruism și nihilism, adesea doar un fals cinism care ascunde empatia față de semeni, socotită cumva rușinoasă, apanaj al firilor slabe). Iar inversările de situații, schimbările de direcții în planul banalului cotidian, în cel al profunzimilor sufletești ori chiar în ordinea cosmică a faptelor este, precum au observat criticii, o marcă a viziunii mele, deschizând perspective multiple asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
creatori în vogă. Revista Hyperion este deschisă tuturor talentelor adevărate. Nu mai vrea să facă rabat și de aceea, pe plan local cel puțin, și-a creat o serie de dușmani, care, în acest mod au ieșit în evidență prin apanajul în care-și varsă umorile. Este și asta o modalitate de a-i eradica. A.B.Ce nu ați spus încă în cărțile Dumneavoastră? La ce să se aștepte cititorul de la următoarea carte? Ce nu am spus în cărțile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
direcție nu mai are gloria de dinainte A.B.D-le Radu G. Țeposu, cât de actual este conflictul între generații, ținând cont de mediul ideologic și cultural postdecembrist de la noi? D-na Angela Baciu, conflictele între generații nu sunt apanajul unei anumite epoci. Chiar dacă ele capătă o acuitate mai mare în unele momente istorice, adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, când conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
40% în Iași, 12% în București, 10-12% în Berlin și Viena. Coordonate ale antisemitismului modern Naționalismul modern s-a dezvoltat după două tipare: -Cel francez, bazat pe ideile lui Ernest Renan, mai democratic și liberal: apartenența la o națiune devenea apanajul propriei decizii; -Cel german, antiliberal, care elimina posibilitatea arbitrului: apartenența la o societate nu poate fi aleasă, ci e determinată prin naștere. Statul modern cerea fidelitate din partea cetățenilor săi. Apărea astfel, „etnocentrismul” - perceperea valorilor comunității proprii ca fiind superioare altora
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fi înclinate spre război în aceeași măsură ca și nondemocrațiile, fără a fi mai pacifiste decât alte state, în ciuda handicapului instituțional pe care îl au în politica externă. Așa-numitul pacifism, medierea și soluționarea pașnică a conflictului nu ar reprezenta apanajul exclusiv al statelor democratice: ele sunt mijloace diplomatice universale de care toate statele se pot servi, dincolo de natura internă a regimului, în măsura în care corespund interesului național. De asemenea, dincolo de caracteristici interne, se pot identifica o multitudine de factori structurali alternativi, de
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
că orgoliul național ar căpăta o mult mai bună utilitate dacă l-am orienta către atingerea unor standarde de civilizație modernă decât spre exaltarea unor mituri fondatoare, inconsistente și de-mobilizatoare, în fond, sau în distribuirea de „legitimații de patrioți” - apanajul societăților subdezvoltate, restanțiere în materie de istorie contemporană. La aeroportul din Madrid, am petrecut mai multe ore observând lumea în mijlocul căreia nimerisem: o atmosferă de stație de triaj, forfotă, apeluri suprapuse în difuzoare, oameni cu pielea smeadă, îmbrăcați ca noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
este substanțial dezagreabilă și revoluționară, mai ales când se găsește împreună cu un suflet tumultuos și o bunătate în toate încrezătoare... Orice se iartă, dar tenacitatea sincerității, niciodată 143. Cu foarte puține excepții, viața și opera poetului au fost cu precădere apanajul sincerității. Cât privește credința, judecata esențială a unui om ca Panait Istrati este revelatorie și pentru Eminescu: eu nu concep să devină o profesiune ceea ce este de domeniul credinței 144. Pentru a vorbi de dragostea dintâi, exuberantă și melancolică, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
VII, ed. cit., p.138. 165 Idem, Opere I, ed. cit., p.100. În limbaj naiv-prozaic: ce bine era când eram copiii nevinovați ai Ipoteștilor și când trăiam în poveste cu împărații și craii din imaginația noastră, petrecuți de noroc (apanajul omului obișnuit) și de jocurile copilărești; iată un exemplu de reconstituire naivă a biografiei, în sensul semnalat de Amado Alonso. 166 Idem, Opere II, ed. cit., p. 6. 167 Ibidem, p. 7. 168 Ibidem. 169 Idem, Opere VII, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vechi de muză136. Toate sonurile acestea misterioase sunt înglobate (și învățate) din cântecul elementelor naturii: Melodica șoptire a râului ce geme/ Concertul ce-l întoană al paserilor cor/ Foșnetul trist și timid a frunzei care freme, toate sunt în fapt apanajul dorului, indestructibil legat de cântec: Ele m-umpleau de cântec, cum mă umpleam de dor137. Eminescu este un poet înzestrat cu o viziune simfonică a lumii [...]. Cântecul e pentru el o metaforă primordială 138. Când poetul spune, în Povestea magului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]