805 matches
-
E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, "amestecul macabrului cu senzualitatea". G. Călinescu îl așeza ritos în filiație eminesciană și baudelairiană, obsevând cu aplomb și condescendență: "S-au spus despre Arghezi toate acele lucruri superficiale și juste ce se observă din capul locului: că exprimă conflictul între real și ideal, că e baudelairian și eminescian, că e un creator de limbă. Toate aceste aspecte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
întorsătură de frază, în texte obscure. A așteptat să vadă cum se așează lucrurile: cine, cum și cât a pierdut; cine, cum și ce a câștigat; cine, de ce și cât a uitat. Acum, Domnia sa pare a-și fi regăsit integral aplombul fostului important aparatchik comunist și elasticitatea carieristului atât de grăbit. Cum dl Breban recidivează virulent, mă văd obligat să repun, încă o dată, în albia lor adevărată câteva fapte. Dacă nu cred că megalomania este o maladie tratabilă, nu cred nici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
redactorii Evenimentului zilei, presiunile trustului elevețian Ringier, patronul ziarului, asupra colegilor noștri sunt inacceptabile. Peste toate importurile neinspirate, asta îi mai lipsea României - un mecanism de îngrădire a libertății presei care să funcționeze cu precizia unui ceas elvețian și cu aplombul unui autoturism german. Un mecanism ale cărui rotițe și resorturi să fie lubrificate cu istorica șmecherie locală. Într-un an electoral, o asemenea situație poate avea efectul unei bombe cu ceas. Nu e mai puțin adevărat însă că nimeni nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Urma să devin un vajnic dascăl de țară, plin de nostalgii și frustrări, alinat eventual de tescovina producție proprie și porcul personal, crescut cu ardoare undeva În spatele casei. Adică, În termenii limbii Marelui Will, pe care o studiasem cu atâta aplomb, un perfect loser. Malin Tăcu avea o elegantă nativă care Îl făcea să pară mult mai matur decât vârstă de licean la care l-am cunoscut noi, colegii săi de la „Eminescu”. Practică sporturi de forță și de luptă, Într-adevăr
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
deoarece considerau că acest agent putea fi o bacterie. Ei au studiat o formă de leucemie a păsărilor și au reușit cu succes să transfere această boală de la o găină la alta, utilizând filtrate tisulare acelulare. A afirma astfel cu aplomb în 1903 că anumite forme de cancer uman sunt opera unor agenți filtrabili, reprezenta în acel moment, când nu se cunoștea decât lucrarea lui G. Sanarelli, o mare îndrăzneală. Aceasta cu atât mai mult cu cât, cel care a făcut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
identică ADN helicazei II, o enzimă de despiralare ATP dependentă. Așa cum se observă din tabelul 3-1, la unele dintre proteinele asociate a putut fi definită funcția pe care o îndeplinesc în homeostazia telomerelor. Există cercetări după 2002, care descriminează cu aplomb două categorii de proteine sau complexe de tip binding telomeric proteins, în funcție de rolul jucat de ele. a) Proteine sau complexe proteinice cu proprietăți enzimatice, care controlează lungimea telomerelor (funcție legată esențial de acel ceasornic biologic, dar și de transformarea canceroasă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
titlul de Doctor Honoris Causa Prof.univ.dr. Susan Haack, University of Miami, SUA..., Acad. Alexandru Surdu, Acad, Teodor Dima și Prof.univ.dr. Adrian-Paul Iliescu. Le mulțumim tuturor pentru colaborare și îi asigurăm că vom continua proiectele noastre comune cel puțin cu același aplomb. Mai multe date despre Facultatea de Științe Politice și Administrative puteți găsi pe www.upadiniasi.ro Institutul de Studiere a Ideologiilor Institutul de studiere a ideologiilor (ISI) a fost înființat în 2011 și are ca scop cercetarea științifică, în sensul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu prea miros vestitoarele tale..." "Ba ai matale nasul înfundat, boierule!" "Ce obraznică poți să fii!" Tot tropăind și lovindu-și palmele ca să se încălzească, țigăncușa observă cu aplomb: "Obraznicul mănâncă praznicul, boierule, timidul face treaba!" "Nu-mi mai spune boierule, sunt un fiu din popor." "Poporul are doar un fiu, boierule!" Izbucnește în râs, uite că până și țiganii încep să-și bată joc de mutra Lui... "Și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cererilor îngreuna și incomoda luarea deciziilor într-un moment în care concurența economică, în special din partea țărilor de la țărmul Pacificului, forța statele europene să ia decizii dificile care să prevină declinul economic. Astfel, Marea Britanie a revenit cu și mai mare aplomb la o politică de confruntare în anii '80, iar aparentul succes al acestei politici a dus la o pierdere generală de legitimitate a abordării neocorporatiste. Modelul consensual nu a fost abandonat în toate aspectele politicii britanice, însă a ajuns să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu ceilalți. Rar, cu anevoie, se putea înțelege cineva cu mine. Însă, ori de câte ori mama aborda o temă etico-religioasă și ne aduna în jurul ei, eram complet dezarmat și subjugat. Ne vorbea cu atâta căldură și dăruire sufletească, interpreta diferențiat și cu aplomb fiecare personaj din cele prezentate, folosindu-se de un întreg arsenal actoricesc: variații de ton, mimică, gestică, de așa manieră încât ne convingea de existența reală, concretă și palpabilă a tot ceea ce reprezenta conținutul fiecărei pilde, pericope sau parabole pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
instinctului de conservare, ci a poftei noastre de viață...". Există și o viață strict vegetativă, lipsită de bucuria de a trăi, asemănătoare perioadei placentare. Am fi, probabil, toți, cu mult mai tineri... Biografia fiecăruia este aleatorie, putem trăi cu același aplomb, zeci de alte variante. Aceasta deoarece dispecerul fiecărui destin este hazardul, începând cu faptul hotărâtor că nu ne putem alege părinții. Dar soția noastră nu putea fi alta? Dar meseria? Dar orașul în care trăim, strada, casa etc.? Te și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au simțit umiliți de umilirea prin care a trecut Iliescu în acea discuție. Spre deosebire de oamenii cu care avusese de-a face Iliescu, eu, care mă întorsesem după un an de Harvard, eram mult mai informată și cu mult mai mult aplomb pentru a purta o astfel de discuție - de ce România se târa în urma țărilor din Europa Centrală. A fost prima dată când i s-a reproșat mineriada, în public, controlase presa atâția ani... Dar exista opinia răspândită că o femeie tânărĂ
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Voiculescu a fost necesar, pentru că, așa cum spuneam, partidele din Alianța DA, unite cu sila din afară, fărĂ un program, n-au putut să facă o coaliție decât luându-l pe Voiculescu la guvernare. Din cauza asta, domnul Voiculescu căpĂtase un asemenea aplomb, încât făcea și desfăcea guverne, stabilea calendarul destituirii președintelui, chit că nu exista vreo încălcare constituțională... Asta s-a întâmplat după ce n-au mai reușit să se înțeleagă cu el. Astfel s-a ajuns la situațiile de război, care au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fără deferență (față de o țară captivă), lasă impresia că și totalitarismul comunist a fost un fapt divers". În cadrul aceleiași anchete sînt supuse unui amplu rechizitoriu apelurile la așa-zisele "apolitisme" și "autonomia estetică" practicate de cei interesați abuziv și cu aplomb: ""Apoliticii" noștri sînt mai politici decît "politicienii"; pe cînd aceștia din urmă se străduiesc să contribuie la o rînduială democratică și la o înfiripare a societății civile, primii, sub eticheta apolitismului, militează de fapt pentru o restaurație comunistă, în numele libertății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-ului, la putere sau nu! În primul rând „alegerea cadrelor”; și, a devenit evident pentru multă lume, iar acest lucru s-a văzut (după ce Convenția Democrată, În care P.N.Ț-ul juca un rol dominant, a câștigat cu un asemenea aplomb alegerile În ’96Ă, când „cei” pe care regretatul Coposu i-a lăsat, după dispariția sa, să conducă partidul nu au fost capabili să o facă În măsura În care Întreaga opinie românească, dar și europeană, o aștepta. Alegerea dlui Diaconescu În această funcție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru Dialog Social, de care am mai vorbit, și chiar și Alianța Civică, condusă de excelenta poetă și inimoasa mea prietenă Ana Blandiana. Negativ În sensul că nu au reușit, odată ce oamenii și formațiunile pentru care luptaseră câștigaseră - cu cât aplomb și justificare istorică - Încrederea națiunii, să iasă decis dintr-o stare sectară, aș zice; cele două grupări amintite mai sus și-au propus ca țel major nu creația unei conștiințe civice și o susținută veghe asupra revenirii la democrație, ci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru un „grup”, cât pentru fiecare În parte și familiile lor! -, ci și pentru a construi o „echipă politică” care să constituie În mod veritabil o alternativă pentru putere. Lucru pe care l-au reușit, cum o spuneam, cu mult aplomb și duși de valul unui nemaivăzut entuziasm general În alegerile din toamna lui ’96, moment crucial pentru politica românească, important pentru imaginea noastră În Europa, grav periclitată, dar și ca „antidot” eficient contra acelui „fatalism românesc” care se instalează iute
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
necitită!”. Nu, eu nu mă plâng acum de această denigrare a revistei - denigrare care venea adesea din partea unor colegi de vârsta mea sau mai tineri ce nu aveau nici un fel de experiență În facerea unei reviste literare, În schimb mult aplomb, ce stă rău Românului, vehemență și „decizie În opinie” care frizează, nu rareori, sau proasta creștere, sau o penibilă nerăbdare de „a ajunge!” Unde...?! În cultură - și acest lucru a fost evident chiar și sub vechiul regim! -, În procesul creației
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și excesiv uimiți spectacolul unei națiuni care nu se mai regăsește pe sine, incapabilă după aproape două decenii să țină pasul cu vecinii de la Nord cu care am Împărțit aceeași istorie recentă; ca și reflexele „lor” intempestive, colorate de acel aplomb al „țoapei ajunse” - e atât de ușor, de rapid, se pare, să „ajungi” azi, În România, când Banul, indiferent de originea sa, nu numai că e brutal dominant, dar a șters de pe „masa valorilor naționale” orice altă valoare - etalându-se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a contat prea puțin. Deși, evident, a contat enorm apoi, când acel tinerel a semnat sub numele de Nichita Stănescu, la Începutul anilor șaizeci, câteva volume care purtau titlurile O viziune a sentimentelor sau Dreptul la timp, anunțând cu un aplomb indiscutabil renașterea marii poezii moderne românești. Dar... elogiul și mai ales cultul prietenei pe care Nichita, Încă de pe atunci, de pe la sfârșitul deceniului șase, Îl practica cu o Însuflețire, energie și dăruire incomparabile, m-au făcut, de fapt, să-l „recunosc
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bolnav de nostalgia originilor. Madridul e inundat de tot soiul de sud-americani în vacanță, dintre care remarcasem multe femei peruviene, îmbrăcate în călugărițe, dar care nu aveau nici pe departe intenții pioase. Erau hoațe de stradă. Și operau cu un aplomb de invidiat. Unii colegi de-ai noștri le suportaseră dibăcia pe propria piele. În aceeași zi am aflat că neplăcutele incidente începuseră încă din seara sosirii noastre la Gara Atocha, unde prima victimă a subtilizatorilor locali fusese Peter Pistanek, slovacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
i-a supărat cumplit pe ceilalți scriitori ucraineni care asistau la ședință. Aceștia i-au replicat, deloc politicos, în limba rusă, s-au ridicat și au părăsit demonstrativ sala. Moderatorul spaniol, care până în acel moment al dezbaterii comentase cu mult aplomb orice intervenție, a urmărit cu un zâmbet înțelegător cele întâmplate. Noroc că Varlamov era ultimul pe lista vorbitorilor... VITALIE CIOBANU: Drama dublei identități - iată un subiect la fel de permeabil pentru un neamț originar din Banat și pentru un român basarabean. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
realitate: în oraș se desfășurau simultan alte sute, poate mii de evenimente culturale, Literatur Express Europa 2000 era doar unul dintre ele. Dar nu-i nimic, mi-am zis, după Paris vom reintra în provincie, unde ne vom recăpăta repede aplombul, feriți de comparații dezavantajoase. Mă pomenesc deodată acostat de un ziarist de la Radio France Internationale: nu i-am mai văzut pe reprezentanții acestei specii din neuitatul tren Lisabona-Madrid. E un bărbat de statură și vârstă mijlocie, un francez tipic, proaspăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dinspre Kaliningrad. Soldatul - prea tânăr ca să-și amintească de vremurile când eram „republici-surori” - își întrebă în cele din urmă colega, superioară în grad, ce e cu bizarul tărâm de unde vin, dar aceasta, probabil neștiind mai multe, nu-și pierdu totuși aplombul (funcția o obligă!) și îi explică, pe un ton prefăcut-indiferent (așa am intuit), că avem o „viză colectivă” și, deci, să nu-și mai bată capul cu amănunte, să nu caute complicații. VASILE GÂRNEȚ: În gara din Vilnius, ni se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
precum Francisc Munteanu și altele, pe care le-am uitat deoarece nu am antologia respectivă la îndemână. Apoi, întrebat după revoluție, cu destulă reticență, de intervieveurii săi, dacă „mai știe ce s-a petrecut în proza română”, declară cu un aplomb ce nu se potrivește în nici un fel cu aerul de umilință creștină cu care se drapa în ultimii ani ai vieții, că „nu știe și nu l-a interesat!”. Afirmă însă, vorbind de moartea subită a lui Preda, că „se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]