723 matches
-
publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu "Minima moralia", în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș" (din conversația cu Marta Petreu apărută în "Apostrof", nr. 1-2 / 1998, și reluată în "Cronica melancoliei"). În perioada comunistă, a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
din aceeași sursă, rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto. 16. Literele a din articolul hotărât, și o de la sfârșitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof. În esperanto, derivarea ocupă un loc foarte important în formarea vocabularului. Limba esperanto este dotată cu mai multe afixe (sufixe și prefixe), care fac crearea de cuvinte noi foarte ușoară. Multe cuvinte care în majoritatea limbilor sunt nederivate, sunt derivate
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
nr. 9, 2 martie, Anul X, 2000; - Tatiana Rădulescu, Labirintul exilului, în Viața Românească, nr. 11, 2001; - Traian T. Coșovei, Vulturi de noapte sau o nouă dimineață a romanului, în Contemporanul, nr.1-2, 2002; - Irina Petraș, Fata de hârtie, în Apostrof, nr. 2, 2005; - Henri Zalis, în Posedați de originalitate, Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 2, 2005; - Nicoleta Sălcudeanu, Unde începe străinătatea, în Vatra, nr. 5-6, 2005; - Irina Airinei, Interviul în oglindă, în Oglinda literară, nr. 63, martie 2007; - Mihail Gălățanu, Oglinda
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
1995), Urs Alemann (în: Basler Zeitung), Wolfgang Schuller (în: Frankfurter Allgemeine Zeitung), Matthias Messmer (în: Neue Zürcher Zeitung), Henriette Schröder (în: Süddeutsche Zeitung), Gabriel Andreescu (în: Observator Cultural), Gabriel Kohn (în: Orizont), Mircea Iorgulescu ( în: revista „22“), Marta Petreu (în: Apostrof) Victor Neumann (în: "Ideologie și fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în europa Est-Centrală", Editura Polirom, Iași, 2001), Diana Schuster (în: "Die Banater Autorengruppe: Selbstdarstellung und Rezeption in Rumänien und Deutschland", Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2004), Ion Bogdan Lefter (în
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
list" (Șerbia), "Scritture Migranți", "Formafluens" (Italia), "Semn" (Republică Moldova), "România literară", "Viața românească", "Luceafărul", "Ramuri", "Adevărul literar și artistic", "Ziua literară", "Contemporanul", "Luceafărul de dimineață", "Argeș", "Calende", "Cafeneaua literară", "Tribuna", "Astra", "Familia", "Noua literatura", "Academia de poezie", "Ziarul de duminică", "Apostrof", "Conta", "Arca" (România), "La Revue de Belles Lettres" (Elveția), "Shirdanra" (Bangladeș), "yasakmeyve" (Turcia), "Beagle" (Japonia), "LA OTRA" (Mexic) etc. Poemele Lindei Maria Baros au apărut în peste 40 de antologii din întreaga lume , printre care: Linda Maria Baros a fost
Linda Maria Baros () [Corola-website/Science/303496_a_304825]
-
invitat la festivalurile de teatru de la ORADEA, UNDERGREENACT București - 2001 și Sibiu (2002); 2002. "TALK SHOW", pusă în scenă de Camelia Hincu, compania LEMON MOVEMENT, Galați, 2002; invitat la festivalul internațional al companiilor independente și teatrelor de amatori "IV.MB(Apostrof'49)", Praga; 2003. "MORȚI ȘI VII", pusă în scenă de Ana Mărgineanu, Teatrul ODEON, București, 2002; spectacol selecționat pentru Festivalul Național de Teatru I.L. Caragiale, București; (stagiuni : 2002-2003, 2003-2004) 2003. "SANTIAGO EL CAMPEON", pusă în scenă de Horațiu Mihaiu, TEATRUL
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
TALK SHOW", pusă în scenă de Sebastian Barbalan, Teatrul Național "Sterija" din Vrsac Iugoslavia, decembrie 2003; invitat la Festivalul Internațional de teatru ATELIER, din Sfântu Gheorghe - România; invitat la festivalul internațional al companiilor independente și teatrelor de amatori "IV.MB(Apostrof'49)", Praga 2004; Premiul Fundației "Andrei Șaguna" la Festivalul de teatru neconvențional ATELIER, Sfântu Gheorghe, iunie; 2004. "GUSTUL DE ORHIDEE", pusă în scenă de Szabo K. Istvan, Teatrul ODEON din București, martie (spectacol-lectură); 2004. "89.89...FIERBINTE DUPĂ 89" (text
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
Festivalul Experimental de teatru "man.in.fest", ediția zero, Cluj-Napoca, 18-21 noiembrie 2004; 2005. "MORȚI ȘI VII", pusă în scenă de Ioan Săpdaru la Ateneu Tătărași, Iași; premieră ianuarie 30; participant la festivalurile de teatru "mAN.iN.fEST" Cluj și Apostrof'49 Praga - 2005; 2006. „ÎNTOARCEREA DE ACASA” + „EURI” ( de Alină Nelega), pusă în scenă de Ștefan Iordănescu la teatrul „Ion Slavici” din Arad; premieră 14 ianuarie; distribuție dublă : Carmen Vlaga/Angela Petrean și Mariana Tofan Arcereanu/Carmen Brutariu; stagiuni: 2005-2006
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
Adrian Popescu, în revista Steaua,1999 Ion Vădan, în revista Poesis, 1995. Bogdan Ghiu, în revista ARC, 1998. Cred în armonioasa devenire poetică a operei poetice a lui Ioan Vieru.” Cezar Ivănescu, în revista Timpul, 1998. Ion Stratan, în revista Apostrof, 2000. Liviu Antonesei, în revista Orizont, 2002 „ Cartea poetului Ioan Vieru, Căile șoimului, a clătinat multe prejudecăți și a anunțat o nouă voce poetică distinctă, inconfundabilă.Un eu auctorial aflat la desăvîrșirea mijloacelor expresivității și, deopotrivă, o profundă motivație existențială
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
(n. 1 martie 1951 Tireac, Satu Mare). Numele la naștere: Pop Silaghi Gheorghe. Poet, publicist, editor român. Membru al UniuniiScriitortilor din România. "Familia", "Scînteia tineretnlni" (suplimentul literar ,Preludii“), "Amfiteatru", "Tribuna", "Steaua", "Flacăra", "România literarä", "Luceafărul", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Vatra", "Viața Românească", "Antiteze", "Cronică", "Poezia", "Aurora", "Unu", "Coloquinm", "Poesis", "Plejade". Poezie: Ștefan Munteanu -Poeții beau din apa cerului,antologie îngrijita, note biografice, postfața, Casa de editură ,Panteon“, 1995, 98 pag.; C.S.Anderco -Hotare pentru vis, ediție îngrijita
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Suflu poetic septentrional, în Steaua, anul XLIV, dec. nr.12, 1994; Dobrescu, Caius - Ineredibil dar adevărat, în Vatra, nr.3, 1995; Cistelecan, Al. - Revoltă fondului nostru necitadin, în Vatra, nr.3, 1995; Pântea, Aurel - Un dionisiac la masa textualiștilor, în Apostrof, nr.1-2, (56-5 7), anul VI, 1995; Borbely, Ștefan - Liderii Nordului, înPoesis, nr.9-10, 1996; Vasile, Geo - Poetica orbirii: divinație și viziune, în Baricada, nr.39 (349)17 sept.1996; Chioaru, Dumitru -De la alexandrism la vizionarism, în Apostrof, nr.
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
în Apostrof, nr.1-2, (56-5 7), anul VI, 1995; Borbely, Ștefan - Liderii Nordului, înPoesis, nr.9-10, 1996; Vasile, Geo - Poetica orbirii: divinație și viziune, în Baricada, nr.39 (349)17 sept.1996; Chioaru, Dumitru -De la alexandrism la vizionarism, în Apostrof, nr.9, anul VII, 1996; Diaconu, Mircea - În așteptarea poetului blestemat, în Luceafărul, nr.47 (344), 31 dec. 1997; Oprea, Nicolae - Poetul noncitadin și ,dictatură ochiului“, în Vatra, nr.5, 1998; Pop. Doru - Regimul scopic al poeziei la sfîrșitul modernității
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
și de cultivare a limbii române. Debut absolut în revista „Steaua, nr. 23, din 1972, cu poezia "Fără Gauguin"; debut editorial în volumul colectiv "Alpha '84", apărut în 1984 la Editura Dacia. Publică versuri și proză în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Vatra”, „Dilemateca” etc., precum și în diverse antologii din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală. Iulian Boldea, "Metamorfozele textului", Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 1996, p. 54-56; Petru Poantă
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, "„Întoarce-te, Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea Iorgulescu, "Fantasmele romanului", în „22”, 2003, nr. 689; Nicolae Oprea, "Romanul unei femei fragile", în „Ziua literară”, 2003, nr. 65; Sanda Cordoș, "Deshumări și emancipare", în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, "O oglindă în care nu mai e nimeni", în „Steaua”, 2003, nr. 9; Iuliana Alexa, "Senzualitate și moarte", în „România literară”, 2003, nr. 43; Simona Sora, "Anul literar 2003", în „Dilema veche”, 2004, nr. 2
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Alex Goldiș, "Romanul și rolurile secundare", în „Steaua”, 2006, nr. 4-5; Luminița Corneanu, "Frate și soră", în „Dilemateca”, 2006, nr. 1; Marta Petreu, "Un roman psihanalitic: „Captivul”", în „Dilema veche”, 2006, nr. 135; Nicolae Bârna, "Romanul analitic și senzațional", în „Apostrof”, 2006, nr. 12; Ovidiu Pecican, "Grunduri flamande", în „Tribuna”, 2007, nr. 112; Bogdan Romaniuc, "Călătorie la capătul... morții", în „Suplimentul de cultură”, 2010, nr. 262; Iulia Iarca, în "„Pudră”", „România literară”, 2010, nr. 8; Ovidiu Pecican, "Pulberea stelelor", în „Tribuna
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
România literară”, 2010, nr. 8; Ovidiu Pecican, "Pulberea stelelor", în „Tribuna”, 2010, nr. 180; Alex Goldiș, "Un thriller metafizic", în „Vatra”, 2010, nr. 3-4; Gabriela Gheorghișor, " Viața după moarte", în „Dilemateca”, 2010, nr. 47; Mihaela Ursa, "O înviere mascată", în „Apostrof”, 2010, nr. 4; Doru Pop, "Pasiunea de a scrie vorbind despre moarte", în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, " și trilogia deshumării", în „Bucureștiul cultural”, 2010, nr. 102; Tudorel Urian, "Vremea confesiunilor", în „Acolada”, 2010, nr. 2; Marius Chivu, "Gay
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Arad) este un critic și istoric literar român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1986. Face parte din gruparea echinoxistă. A lucrat ca profesor la Deva (1986-1990), redactor și secretar general de redacție la revista „Apostrof” din Cluj (1990-1991), iar apoi cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Din 1994 devine lector la Facultatea de Litere din Cluj, în prezent fiind conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai”, precum și decan al aceleiași
Liviu Malița () [Corola-website/Science/309939_a_311268]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un accident istoric, a fost până acum absent. Generația absentă, redusă la tăcere și imaturitate socială, generația
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un accident istoric, a fost până acum absent. Generația absentă, redusă la tăcere și imaturitate socială, generația cvasi-interzisă de-a lungul ultimului deceniu, generația frustrată - care nu întâmplător visa o reîntoarcere, un regres (evident
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
imaturitate socială, generația cvasi-interzisă de-a lungul ultimului deceniu, generația frustrată - care nu întâmplător visa o reîntoarcere, un regres (evident, psihanalizabil!) la vârsta echinoxială - încearcă să-și revele propriul sunet regăsit acum. Acesta ar fi, deci, sensul și programul revistei Apostrof” (Marta Petreu, "Izgonirea din paradis", nr. 1, iunie 1990). Petru Dumitriu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Ștefan Baciu, Nicolae Balotă, Gabriela Melinescu, Georgeta Horodincă, Norman Manea, Ion Vartic, Mariana Vartic, Dorli Blaga, Dora Pavel, Irina Petraș, Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican, etc.
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din Craiova, îi poartă numele (2005); Diplomă de Onoare și Premiul de Excelență acordate de Primăria Municipiului Caransebeș (30 august 2008); Medalia Festivalului Național de Epigramă „APOSTROF”, (ed. a VII-a, Caransebeș 29-30 august 2008); Medalia Primăriei Municipiului Băilești „Acasă la nea Mărin”, Ed. I și „Zilele Băileștiului”, Ed. VII (29-30 august 2008); Diplomă de Excelență a Festivalului Național de Umor „Ion Cănăvoiu” 24-26 octombrie 2008; Diploma
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
unor rubrici și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
publice încă din 1990 colaborând la publicații precum Thanatos, Salut, Ziua, Evenimentul zilei, Anuarul de cultură - ANI, România literară, Observator cultural, Cuvântul, VIP - Viața invizibilă a personalităților, Vremea, Totuși iubirea, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, România Mare, Europa, Porunca iubirii, Apostrof, Cosmopolitan, Lumea credinței, Ziarul de duminică, Litere, Arte & Idei, Singur - Revistă de cultură, civilizație și atitudine morală, Problema ta - Revistă de Filozofie și Artă, Revista de Cultură Online „Toate Artele“, etc. În 1993 înființează compania de teatru experimental „D.M. Experimental
Fabian Anton () [Corola-website/Science/305839_a_307168]
-
numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Colaborare a încetat abrupt în 2010, după ce una dintre cronicile plastice semnate de Pavel Șușară
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]