794 matches
-
a III-a. ACU a terminat campionatul pe locul 2, în spatele Unirii Sânnicolau Mare. Astfel, echipa a fost nevoită să joace două meciuri de baraj împotriva echipelor Gaz Metan CFR Craiova și Avântul Reghin. După un egal cu Avântul Reghin, arădenii au învins echipa din Craiova, această victorie aducându-le promovarea în Liga a II-a. În sezonul 2008-2009 al Ligii a II-a, ACU Arad a retrogradat în Liga a III-a.
CS ACU Arad () [Corola-website/Science/312830_a_314159]
-
FC Steaua București care obținuse până la acea dată calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006. Pentru sezonul 2006-2007, Tudose a fost împrumutat la UTA Arad, nou-promovată în Liga I, împreună cu Valentin Simion. Nu a evoluat decât într-un meci la echipa arădeană. Pentru următorul sezon, a fost împrumutat, alături de alți steliști, cum ar fi Alin Lițu, Eric Bicfalvi sau Răzvan Ochiroșii, la Gloria Buzău, acolo unde a devenit căpitanul formației. La Buzău a petrecut un an și jumătate sub formă de împrumut
Alexandru Tudose () [Corola-website/Science/310520_a_311849]
-
că acesta din urmă ar fi fost în concedii de lux împreună cu Florian Coldea și soția acestuia. Ulterior, acesta a fost eliberat din funcție și trecut în rezervă printr-un decret semnat de Klaus Iohannis. În iulie 2006, Primăria comunei arădene Târnova i-a acordat lui Florian Coldea titlul de Cetățean de Onoare a acestei localități .
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
este că Bădălan a acționat cu luciditate la Arad. Chiar a dat aprobare pentru aducerea stației de amplificare de la Casa Armatei, de care s-au folosit apoi revoluționarii."" Aceste afirmații sunt contrazise de revoluționari recunoscuți, inclusiv Valentin Voicilă, primul conducător arădean postdecembrist, care a declarat următoarele: ""Ce aș putea să-mi reproșez totuși ar fi faptul că nu am fost mai categoric împotriva celor doi: Dumitru Marcu și Eugen Bădălan. Trebuia să merg până la conflictul major, la nivel național. Acești oameni
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
2013, Dan Diaconescu și Dorel Petru Pârv au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu executare iar Mitruș Ghezea la doi ani și șase luni de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Ion Moț, fost primar al comunei arădene Zărand și a omului de afaceri Paul Petru Țârdea. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 București a fost contestată. În 4 martie 2015, Curtea de Apel București hotarește condamnarea lui Dan Diaconescu la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare
Dan Diaconescu () [Corola-website/Science/305732_a_307061]
-
retur cu R.G.M.T. Astfel Chinezul a devenit campioana districtuală cu un punct avans, datorită unor hotărâri la “masa verde”. S.G. Arad a fost obligată de Comisia Centrală de fotbal să se prezinte din nou pe teren în cadrul sfertului de finală. Arădenii au jucat tot la Timișoara, unde au fost întrecuți de Chinezul cu 2-0 (1-0). Tot la Timișoara s-a disputat și partida dintre Chinezul - C.F.R. Târgu Mureș (semifinala). Victoria a revenit gazdelor, care i-au “tăvălugit” (9-0) pe feroviari. Finala
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
literară transilvăneană prin sistarea apariției "Luceafărului" și "Cosînzenei" și să suplinească "„scrisul de această natură al fraților din România”", care nu mai putea să pătrundă peste munți din cauza "„stărilor de război”". "Revista Transilvaniei" insista și asupra rolului pe care revista arădeană trebuia să-l joace în lupta politică. "„, au apărut", scria ziarul brașovean în editorialul din 22 martie 1916, "și salutăm călduros solia ce o aduc. Conținutul numărului prim este bogat. Condeie consacrate colaborează la restabilirea continuității noastre literare și culturale
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Contribuția mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, cunoscut încă de atunci drept continuatorul lui Ion Slavici în proza transilvăneană. Prozator al "Luceafărului", colaborator la "Cosînzeana" și susținător al "Tribunei" din Arad și apoi al "Românului", Agârbiceanu trece după suspendarea cotidianului arădean la "Pagini literare" și publică aici o suită de povestiri. Numele său se întâlnește aproape număr de număr: "Acasă" (nr. 1, p. 2-6), "Două scrisori" (nr. 2, p. 25-27), "Griji multe" (nr. 3, p. 47-51), "Vinerea patimilor" (nr. 4, p.
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
p. 93-96; nr. 6, p. 114-117) și "Pastel" (nr. 8, p. 152), iar Emil Isac "La cârciuma lui Moș Petru" (nr. 4, p. 73), "Doamna și Plopul" (nr. 5, p. 92). Orientarea spre problematica socială caracterizează și poezia din revista arădeană. Poeții evocă suferințele românilor transilvăneni, cu procedee literare întâlnite și la Coșbuc. Andrei Bârseanu, T. Murășanu, I. Broșu sunt poeți care publică în "Pagini literare" și sunt însuflețiți de exemplul lui O. Goga, dar nu pot înălța fără talent o
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
1697. Contribuții științifice fundamentale se publică și la rubrica „Filologie” și N. Drăgan semnează aici studiul „Calvinismul în literatura română”, o suită de monografii ale unor numiri topice și comentarii filologice, privind unele cuvinte cu circulație mai restrânsă. Orientarea revistei arădene explică și deschiderea rubricii „Filozofie”, care se întâlnește mai rar în publicațiile literare ale vremii. Inițiativa nu este totuși una singulară. O rubrică asemănătoare fusese inaugurată mai înainte în "Românul", și era susținută de Lucian Blaga. Revista arădeană îi încredințează
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Orientarea revistei arădene explică și deschiderea rubricii „Filozofie”, care se întâlnește mai rar în publicațiile literare ale vremii. Inițiativa nu este totuși una singulară. O rubrică asemănătoare fusese inaugurată mai înainte în "Românul", și era susținută de Lucian Blaga. Revista arădeană îi încredințează lui această rubrică, fiindu-i anunțată colaborarea încă din primul număr. Există o serie de lucrări, ca biografiile, scrierile cu caracter autobiografic, eseurile privind artele, care sunt dispersate în diferite rubrici ale cronicii culturale și chiar trecute în
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Jarnik, „O rectificare și o propunere”, expunere în care prezintă împrejurările cunoașterii culturii române și realizează împreună cu Andrei Bârseanu, colecția "Doine și strigături din Ardeal", printre cele mai importante culegeri de poezii populare din literatura noastră. Prezența artelor în revista arădeană este, fără îndoială, un fapt neașteptat. Artele sunt prezentate de Al. S. Iorga, colaborator mai înainte la "Românul" și la alte publicații transilvănene și tot el se ocupă de prezentarea artistică a revistei și de materialul ilustrativ. Muzica este mai
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
prin vizita la Arad a baronului Orczi, comisar regal, la 17 august 1834, care s-a oprit mai întâi la sinagogă. Aron Chorin a murit la 24 august 1844, iar la funeraliile sale a luat parte o mare masă de arădeni, indiferent de naționalitate sau confesiune religioasă. După moartea rabinului Aron Chorin, noul rabin, Jacob Steinhardt, a continuat să conducă comunitatea pe drumul reformist inițiat de Aron Chorin. Prin scrierile sale, rabinul Aron Chorin s-a antagonizat față de iudaismul ortodox, cu
Áron Chorin () [Corola-website/Science/314881_a_316210]
-
(n. 20 februarie 1872, Arad, d. 8 martie 1961, Arad) a fost un arhitect arădean. S-a născut la Arad, în data de 20 februarie 1872, în familia reformată a dulgherului Lajos și al soției acestuia Terezia. A urmat cursurile Școlii Elementare și ale Gimnaziului Maghiar din Arad, apoi ale liceului în Budapesta și între
Lajos Szántay () [Corola-website/Science/323410_a_324739]
-
morții mamei sale, s-a întors definitiv la Arad și a deschis o firmă de proiectare pe actuala stradă Ioan Russu Șirianu, la vremea respectivă la nr. 1 și și-a pus în practică acumulările teoretice pe șantierele unor antreprenori arădeni, dintre care se evidențiază Jirásek Lajos, colaborator al arhitectului Miklós Ybl. Printre lucrările sale cele mai importante sunt Biserica Roșie (1904 - 1906), Palatul Kohn (1906), Sediul Băncii Arad Cenad, azi Palatul Băncii Naționale (1909), Palatul Szántay (1905 - 1912), Gara Arad
Lajos Szántay () [Corola-website/Science/323410_a_324739]
-
absolventa a Liceului de Muzică și Arte Plastice Timișoara iar în 1971 absolventa a Facultății de Desen din Universitatea Timișoara. În anul 1982 este licențiata a Institutului de Artă Plastice "Nicolae Grigorescu" București. Din anul 1972 activează în mișcarea artistică arădeana, cu participări frecvente la sintezele anuale ale Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Arad, la importante expoziții cu caracter național și internațional. Profesor de artă, este invitată la simpozioane de artă în țară și peste hotare, obține numeroase nominalizări și este
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
Ungaria) 2008 ● Galeria "Trackart" Plovdiv (Bulgaria) 2009 Participări importante la expoziții internaționale: ● Galeriile de Artă "Floresville" și "Lauren" Belgia 1991 ● Galeria "Sapphire" Bretagne ( Franța) 2003, 2006 ● Galeria "Artea" Varna (Bulgaria) 2001 ● Expoziția itineranta "Atelier an der Donau" Austria 2007 ● Artiști arădeni: Nantes (Franța) 1982 ● Sevilla (Spania) 2008 "Forum and Kunst"Heidelberg (Germania) - 2000 Participa la saloanele naționale de grafică - sală Dales - București● Bienalele de Desen din Arad - toate edițiile. Premii: ● Marele Premiu și Trofeul "Oskar Kokochka" Austria 2006 ● Titlu de Excelență
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
Kunst"Heidelberg (Germania) - 2000 Participa la saloanele naționale de grafică - sală Dales - București● Bienalele de Desen din Arad - toate edițiile. Premii: ● Marele Premiu și Trofeul "Oskar Kokochka" Austria 2006 ● Titlu de Excelență Acordat de Primăria Orașului Arad pentru promovarea culturii arădene în lume 2007 ● Diplomă de Excelență - Arte Vizuale 2008 ● Premiul UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI pentru întreaga activitate artistică Arad 2008 Comentarii critice ..."elocventa discursului plastic, o sinteză rafinată între neobizantinism, expresionism și realism abstract. Pastelurile impresionează prin transparență dantelata a desenului
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
Primele clase le-a urmat la Sebeș, la școala primară germană (1902-1906), după care a urmat Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1906-1914), unde era profesor ruda sa, Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei. A debutat în ziarele arădene "Tribuna", cu poezia "Pe țărm" (1910), și în "Românul", cu studiul "Reflecții asupra intuiției lui Bergson" (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909. În anul 1911 călătorește în Italia, unde își petrece timpul în librării, căutând
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873). Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), Vasile Goldiș (în anul 1906), Onisifor Ghibu (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa istorie, să devină centru universitar. Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale. Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități: Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra. Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837, sub redacția
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
săptămânalul de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, "Aradi Hirdeto". La 1 iulie 1848 apare săptămânalul "Der Patriot", publicat de Joseph Schmidt. Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta "Speranța", apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat "„unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”". Mai târziu, în
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939). După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații:"Jurnal Arădean", cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de "Patriotul", "Flacăra roșie" și "Adevărul" (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului "Adevărul de București"). După anul 1990 mai apar și
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de "Patriotul", "Flacăra roșie" și "Adevărul" (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului "Adevărul de București"). După anul 1990 mai apar și "Arad Expres", "Observator Arădean", "Glasul Aradului", "Oglinda de Vest", "Realitatea", "Buletinul de Arad", "Ziarele Munca", "Piața Aradului" și "Informația Aradului" acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, "Nyugati Jelen". De-asemenea, a fost inființată Agenția de Presă a Județului Arad NewsAr. Reviste de cultură
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]