2,802 matches
-
pe ei înșiși văruind lumea. Martirul și mucenicul dă mărturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos în care el rămâne prin jertfa sa. Totodată, el vorbește tuturor creștinilor și tuturor timpurilor, spunându-le că moartea lor nu este zadarnică, ci ară¬tând felul autentic de a fi al credinciosului, care s-a îmbrăcat în Iisus Hristos - Domnul, Stăpânul și Mântuitorul - prin sfânta Taină a Botezului - săvârșit de către sacerdotul pururea slujitor și jertfitor, în numele Sfintei și Dumnezeieștii Treimi - Celei de viață făcătoare
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989 a adus
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
să găsești la ei nici măcar o colibă țuguiată de trestie, ci în rătăcirile lor prin munți și păduri se obișnuiesc din leagăn să îndure frigul, foamea și setea... (la noi n-au dovedit acest lucru. n.a.) La dânșii nimeni nu ară și nici nu pune vreodată mâna pe plug, căci toți umblă de colo până colo fără sălașuri statornice, fără cămin și fără lege, fără un trai regulat, totdeauna ca niște fugari, împreună cu căruțele în care locuiesc. Asemenea animalelor necuvântătoare, nu
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
-ți văd statuia în marmură roz tu ești otrava mea cea dulce câteodată cu umerii curbați învinși de -mbrățișeri pustiitoare în ochii mei foșnești mereu - un lan bătut de un zefir cu aripi line frumoaso mai vino odată de-mi ară adânc precum plugarul ogorul meu rămas pustiu pârloagă-n dulcea primăvară un ochi imens te-absoarbe-ncet sub pleoapa plină de mistere un ochi în care s-au îngropat atâta dor și-atâtea visuri și lasă anii la o parte cu nuferii
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
am mai fost, decât o vagă amintire. Ai pus viața în buzunar și ai dispărut. Afară este noapte iar eu stau zgribulit și gardul timpului se sprijină de mine. Tresar, tremur și ascult un saxofon coclit, ce plânge încetișor și ară adânc, în mine. Depărtările picură lacrimi despre tine. Tăcerea mea tremură în vibrații de alamă și tainice adâncuri îmi spun, prin degete ce apasă șoapte, că trudă de suflet sunt în tainice clape aurii, ce gânduri îmi apasă. Iau șoapte
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
Autorului Cărbunii de pe umeri mi i-ai lăsat la poartă, Habar n-aveam că focul stătea ascuns sub pod, A fost de-ajuns o vrajă pe-o pagină de artă Și-am devenit scânteie în fracuri de năvod. Prin soare arau hoții cu pluguri asortate, Fugeam înspre deșerturi, fugeam în rugăciune, Speram să-ți ard cămașa, s-o duc cât mai departe, Dar mă-necam în tine și-n apele nebune. Aveam pe brațe vulturi și câteva zăvoare Găsite pe sub stânca
A ÎNFLORIT MISTERUL de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347187_a_348516]
-
publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare !... XV. CĂ UN VAS DE CRISTAL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare !... XV. CĂ UN VAS DE CRISTAL, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTAL Cerul s-a spart că un vas
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ȚARĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se întâmplă într-o țară, Ca și cum ar sta în gazdă; Niște boi abia mai ară Biciuiți, cu plugu-n brazdă. Prin păduri voievodale, Pe-a Moldovei stemă sacră, Sunt amu doar animale, Rumegând o viață acră. I-au castrat veterinarii După cum au vrut stăpânii; Din montări contra naturii, Rag la stele-n dorul pânii. Sunt așa
SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357292_a_358621]
-
versuri cu predominanță esoterică, "Nunta Cuvintelor", al cărui autor este un savant al împerecherilor fericite de idei și cuvinte românești, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA. Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulțumesc doar să selecteze esențe lexicale și să le caracterizeze, ci frazele pe care le elaborează cu o spontaneitate surprinzătoare reușesc să ajungă la limita superioară, să treacă de ea
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
să schimbe impresia britanicilor xenofobi față de impetuozitatea creativă a națiunii noastre, poetul Nicolae N. Negulescu, la ora actuală, fiind, cu siguranță, cel mai potrivit să ne reprezinte. Autor, Cristian Petru Bălan, USA, Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA Referință Bibliografică: O CAPODOPERĂ ÎN ȚINUTUL PUR AL POEZIEI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
care flacăra și-ar pierde armonia? Rolul dezvoltării este esențial pentru umanitate, țări, industrii, afaceri și ar trebui să fie în orice clipă o renaștere, o reinițiere în tainele ființelor și lucrurilor, cosmosului și macrocosmosului. Unde avem modelul? În natură! Arăm, semănăm, așteptăm ploaia (irigăm?!), coacerea, secerișul, treieratul, măcinatul, pregătirea aluatului și coacerea pîinii. Licurișca a rîs. Spune și tu ceva, m-a îndemnat ea. Tu nu vezi că nimeni nu poate deschide gura din cauza lui Thomas? Bine, uite, am și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
OMUL DE PĂMÂNT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului 17 Mai 2012 De pământ sunt, nu de piatră, De pământ cernut de țară, Cu lumina de pe vatră Dorurile ei mă ară... Fericită mi-e ființa Cât cuprinde zarea toată Și se bucură sămânța De țărâna ei curată. Poarte alții măști pe față Și pe sufletul bolnav, Să fiu sănătos în viață, Nu mă vreau averii sclav! De pământ sunt, nu de
OMUL DE PĂMÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358467_a_359796]
-
pietre am rămas În urma apelor puhoaie, Astăzi nimeni nu ne calcă Cu gând spurcat să ne robească, Căci toată floarea țării noastre E roabă-n lume, să muncească; Străinii nu mai vor țărână, Acum cultivă numa-n apă, Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
Oradea (ASLA), îndeplinind funcția de președinte executiv. A fost membru al ASPRO, al Uniunii Scriitorilor din România și responsabil al Reprezentantei Uniunii Scriitorilor din județul Bihor. În anul 2001 a devenit Membru corespondent al American-Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), Branch Director - România. În anul următor a organizat în cadrul Universității din Oradea cel de al XVII-lea Congres ARA, deținând funcția de Congress Chairman (director organizator). Activitate profesională și științifică: Ioan Țepelea a absolvit Facultatea de istorie și filosofie din cadrul
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
al Reprezentantei Uniunii Scriitorilor din județul Bihor. În anul 2001 a devenit Membru corespondent al American-Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), Branch Director - România. În anul următor a organizat în cadrul Universității din Oradea cel de al XVII-lea Congres ARA, deținând funcția de Congress Chairman (director organizator). Activitate profesională și științifică: Ioan Țepelea a absolvit Facultatea de istorie și filosofie din cadrul Universității "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca în anul 1980, obținând media 10 (zece) la examenul de licență (sesiunea iunie a aceleași
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Premiul Asociatei Scriitorilor din Cluj, 1996, pentru volumul „Intreptățit la cădere în gol”, Editura Helicon, Colecția Poesis, format Liliput, 1995 • Premiul Revistei Convorbiri Literare, Iași, 1999, pentru volumul „Exilat pe tăișul de sabie”, Editura Junimea, Iași, 1998 Amintiri... de la congresul ARA În octombrie 2001, Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) l-a numit director pentru România a acesteia. În această calitate, a fost desemnat și ca președinte a comitetului de organizare al celui de al XXVII-lea Congres ARA, care
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
congresul ARA În octombrie 2001, Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) l-a numit director pentru România a acesteia. În această calitate, a fost desemnat și ca președinte a comitetului de organizare al celui de al XXVII-lea Congres ARA, care s-a desfășurat în perioada de 29 mai - 2 iunie 2002, la Universitatea din Oradea, sub genericul „Diversitatea culturilor și unicitatea civilizației”. Iată ce scriam în urmă cu zece ani despre o activitate de succes a celui dispărut: „După
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
în urmă cu zece ani despre o activitate de succes a celui dispărut: „După Liege, Cleveland, Montreal, cel de al XXVII-lea Congres anual, a fost ținut la Oradea, oraș românesc cu mare tradiție culturală. Eveniment de rezonanță internațională, congresul ARA a fost găzduit în capitala județului Bihor, datorită eforturilor făcute de prof. univ. dr. Ioan Țepelea, președintele ASLA. Au fost invitate peste 500 de personalități din domeniul literaturii, artei, științei, militar, religios și politico-administrativ, majoritatea fiind de origine română. O
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
cea a cunoscutului cosmonaut român, Dumitru Prunariu. O intensă activitate a desfășurat, atât în cadrul Universității cât și pe plan local, național sau internațional pentru popularizarea cărții, fie a celei de știință, fie a celei de literatură. (...) În paralel cu congresul ARA, Universitate din Oradea a mai găzduit și Salonul Internațional de Carte, ediția a zecea, organizat de ASLA. Au fost prezente pe standuri editurile Cogito, a Universității (Oradea), Signata (Timișoara), Ex-Ponto (Constanța), Saeculum, Vestala, Libra, și Odeon (București), Timpul (Iași), Emia
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
-l prezinte mai în detaliu celor însetați de cunoaștere. Spre bucuria mea, această lucrare, având denumirea de „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, a fost publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” și prezentată ca omagiu lui Ștefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a vut loc la Chișinău, în perioada 5-10 iulie 2005. M-am simțit atunci, alături de cei prezenți la importantul eveniment
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]