743 matches
-
km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din motive necunoscute au fost sistate definitiv. Până prin anul 1970 în timpul lucrărilor agricole (arat, săpat, grăpat) ieșeau la iveală tot felul de cioburi, hârburi de ceramică (după această perioadă terenul respectiv nemaifiind lucrat).Coordonator de lucrări în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mânat animalele (vaci, boi) confecționat din fâșii de piele împletite, sau din sfori de ață, tort, cu codorâșce (=codirișcă) din lemn scurtă (=cca 40cm); zbici (cu accent pe ultimul "i"= svânta, usca superficial (ex. pământul este "zbicit" putem merge la arat). -DEX-ul actual; -Dicționar de regionalisme și arhaisme; -Dictionar onomastic românesc de N.A Constantinescu; -Harți cadastrale din 1900 și 1963; -Monografia comunei Brănișca de Ioachim Lazăr.
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut în 1893
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată se fac referiri la introducerea plugului de fier, în Livadia și în satele din jur, deabia în anul 1885, dar în anul 1914 se mai întâlnea uneori plugul de lemn la arat. De asemenea aceleași surse documentare descriu practicile folosite de localnici privind schimbul de produse pastorale (oi, vite, piei, brânzeturi, etc.) mai ales la târgurile din zonă. O altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Drăcșani este un sat în comuna Drăcșenei din județul Teleorman, Muntenia, România. Satul Dracașni a luat naștere din despădurirea unei mici părți din marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să-și poată menține mica lor economie”. Satul Cetan s-a format pe malul stâng al Someșului, la distanță de 10 km față de Dej și 70 de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
locuiri străvechi se mai pot găsi în pământ, în locul numit La Cărămizi, ce se află la o distanță de câteva sute de metri în spatele fostului CAP, pe malul singurului ochi de apă rămas din lacul numit , sugestiv, Cărămiziul. Aici, după arat, solul dă la iveală o mulțime de cioburi ceramice și de cărămidă. S-au găsit acolo resturi ceramice care au putut fi datate începând cu epoca bronzului și până în secolul IV e.n., cioburile din perioada feudală fiind mult rare aici
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Singura monedă feudală din Covei este un triplu gros polonez emis de Sigismund al III-lea în 1598, adică contemporan cu Mihai Viteazul. Tot din perioada feudală datează tezaurul de la Covei, descoperit de locuitorul Dumitru I. Mitrică (n.1873), la arat, la 500 de metri spre apus de sat, pe locul lui Petru Nicolăescu, în data de 19.03.1927, care, din fericire, a putut fi recuperat integral și se află acum la București. În acea zonă a existat satul de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fi fost compus din niște podoabe femeiești, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite și căni și farfurioare întregi, din ceramică, pierdute în timp. Tot în zona Capul Dealului bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o căldărușă de aramă, cu capac, în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fortificate, care îndeplineau rolul de cetăți permanente sau de refugiu. Locuințele simple aveau pereții de lemn pe fundații de piatră. A devenit mult mai complexă în epoca fierului, prin creșterea randamentului odată cu răspândirea uneltelor din fier. Se cultivau cereale. Pentru arat se folosea plugul cu două roți, cu brăzdar de fier. Se practica creșterea animalelor, dar și vânătoarea, culesul, pescuitul, pentru completarea dietei. În epoca fierului, ca urmare a dezvoltării tehnologiei de exctracție a minereului și a metalurgiei, a crescut cererea
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: "Antereul lui Arvinte", "Musca la arat", "Racul, broasca și știuca", "Doi cîini" ș.a. La Iași, deține o funcție în Epitropia școlilor, apoi - cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățămîntului public, a
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
care se transmite amintirea Uriașului cu cele două fiice ale sale din seminția Dacilor Mari, în care una dintre fiice, Măricuța, făcându-se mai mică, cu voia lui Dumnezeu, s-a căsătorit cu un latin găsit pe un ogor la arat, ceea ce simbolizează conștiința originilor daco-romane ale românilor maramureșeni. Denumirile toponimice foarte vechi locale mi-au dat prilejul ca, împreună cu copiii, să realizez mici povestioare pentru dezvoltarea imaginației și a vocabularului, dar și pentru cunoașterea adevărurilor. Amintesc aici doar cele mai
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
al XII-lea, productivitatile nu mai scădeau sub 3:1, atingându-se deseori 4:1-6:1. Civilizația cerealelor presupunea și o împletire dintre culturile de plante și creșterea animalelor. Boii și caii erau folosiți ca o forță de tracțiune la arat, iar lăsarea periodică în pârloagă a unor suprafețe oferă animalelor domestice pășuni apropiate de așezările umane. Bogăția precipitațiilor și ocuparea imperfectă a teritoriului au permis păstrarea suprafețelor împădurite întinse, favorizând menținerea unui număr semnificativ de animale. Pădurile ofereau fructe și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
pe care prea mulți dintre ortodocșii necitiți le admit și trec subiectul sub tăcere de parcă ar fi bântuit de fantome. Dar o Lumânare vine să alunge toate Fantomele și toți Strigoii. Să urmăm lumina."" Măsura în care Maxwell și-a „arat” convingerile creștine și le-a supus unei probe intelectuale, nu poate fi judecată complet din scrierile sale. Dar există o mulțime de dovezi, mai ales din studiile din facultate, că a făcut o analiză profundă a credinței lui. Cu siguranță
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
terorii republicane proletcultiste” din România „lagărului socialist”: 1945 - 1958 / 1960. Între adepții proletcultismului în România au fost Alexandru Jar și Anatol Baconsky. Trece-o noapte și mai trece-o zi,<br>Se ascute lupta între clase,<br>Iar chiaburii se arat-a a fi<br>Elemente tot mai dușmănoase.<br><br>Astea le vedem noi — dar chiaburii<br>Văd în față negre văgăuni<br>Și în ochii lor văpaia urii<br>Răscolește blestemații tăciuni.<br><br>A.E. Baconschi, Cadavre în
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
cumpănă, și în cealaltă parte "Revoluția" care are un steag roșu în vînt. O altă lucrare pe aceeași temă este "Plugarii", cu patru boi la plug, mânați de un copil și un moșneag. Lucrarea mai este cunoscută și ca "La arat" sau "Bunicul și nepotul". Ea a fost și mai este confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din care se știe "Portretul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a caracterizat și prin ameliorarea inventarului tehnic și a procedeelor de cultură. S-au multiplicat uneltele de fier și fierăriile rurale, a apărut plugul greu cu roți și lama fixă de fier sau lemn, a cărui întrebuințare a determinat apariția aratului în fâșii prelungi și alungirea câmpurilor de cultură. Apare potcoava și noi metode de înhămare a animalelor de povară și se răspândesc treptat noi procedee de cultură, ca arăturile multiple și asolamentul bienal sau trienal, ceea ce a dus la creșterea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
1941 când efectivul de ovine a atins cifra de 10888 capete iar la bovine se remarcă anul 1981. Este de asemenea în scădere și numărul boilor de muncă cât și a cabalinelor care sunt principala sursă la muncile câmpului , pentru arat și pentru transport în această zonă. Rasa de bovine predominantă este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
marketing (L'Université Paris-Sud, IUT de Sceaux, 1992; Universidad de Las Islas Baleares, 1992); comunicare (University of Nebraska at Omaha, 1993; L'Université Lille II, 1995); administrație publică (Genesis, Roma, 2000). Profesorul Prutianu este membru în mai multe asociații profesionale: ARAT (Asociația Română de Analiză Tranzacțională) și EATA (European Association of Transactional Analysis), ambele din anul 2000. Printre realizările deosebite se numără Premiul anului 1998 acordat de Uniunea Scriitorilor (Fondul Literar) pentru "Inteligența Marketing Plus", brevetul de invenție nr. 95742/1988
Ștefan Prutianu () [Corola-website/Science/310590_a_311919]
-
și publicarea acelor documente al căror cuprins poate interesa, alături de istorie și pe etnograf sau pe folclorist. Plugarul este un obicei agrar atestat încă din 31 octombrie 1767 la Comăna de Jos și sărbătorește ieșirea primului fecior din sat la arat. Textul documentului, păstrat în Arhiva de Stat Cluj, Colecția de documente, fond Blaj, document numărul 556, se prezintă sub forma următoare: „Noi, biraele satului, împreuna cu jurații noștri și cu toți sătenii din Comăna de Jos, dăm această credincioasă atețtație
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]