1,584 matches
-
108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 209-211; Liviu Petrescu, Roman și intertextualitate, ST, 1984, 12; Manea, Contur, 53-56; Titel, Cehov, 187-190; Condurache, Portret, 23-25; Iorgulescu, Prezent, 219-221; Braga, Sensul, 173-178; Cristea, Fereastra, 251-257; Holban, Profiluri, 287-298; Rotaru, O
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Constantin Mohanu, București, 1977; Magdalena Popescu, Slavici, București, 1977; Adriana Iliescu, Proza realistă în secolul al XIX-lea, București, 1978, 145-173; Micu, Lecturi, 54-57; Brădățeanu, Istoria, II, 15-18; Ciobanu, Însemne, II, 43-47; Cubleșan, Teatrul, 57-63; Dicț. lit. 1900, 788-793; Manolescu, Arca, I, 141-157; Piru, Ist. lit., 154-160; Valentin Tașcu, Fundamentarea ideologică a tiparului sociologic din romanele lui I. Slavici, DFC, 39-61; Cheie-Pantea, Palingeneza, 40-53; Marcea, Varietăți, 87-94; Țeposu, Viața, 24-34; Zaciu, Viaticum, 167-180; Cioculescu, Itinerar, IV, 144-156; Cosma, Geneza, 200-281; Ion
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Istoria literaturii române - Storia della letteratura romena, ed. bilingvă, îngr. trad., pref. Nicolae Florescu, București, 2001; Ernesto Ferrero, Barbă-Albastră, București, 2002; Guido Ceronetti, Tăcerea trupului, București, 2002; Fosco Maraini, Tibetul secret, București, 2002; Alessandro Baricco, Novecento, București, 2002; Angelo Palego, Arca lui Noe, București, 2003; Umberto Eco, Pliculețul Minervei, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1993, 157-162; Teodor Vârgolici, O lucrare monumentală, ALA, 1997, 371, 1999, 478; Teodor Vârgolici, Receptarea literaturii universale, ALA, 2001, 555. Il. M.
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
cu suflet românesc, „Mesagerul transilvan”, 1996, 1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk, PSS, 1997, 1-2; Cassian Maria Spiridon, „Mandala”, „Poezia”, 1997, 3; Mircea M. Pop, România și literatura română în Germania, „Arca”, 1997, 7-9; Al. Pintescu, „Două anotimpuri, toamna”, PSS, 1997, 11-12; Borbély, Xenograme, 161-221; Laurențiu Pop, Un poet elegiac, ST, 1998, 4-5; Mircea A. Diaconu, Christian W. Schenk, CL, 1999, 11; Tatiana Rădulescu, Rostiri și identități paralele, VR, 2000, 7-8; Mircea
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
TBR, 1980, 183; Nora Iuga, Wenig Zeit, den Himmel anzuschen, „Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele, FLC, 1980, 33; Ov.S. Crohmălniceanu, Dramatismul sentimentului, RL, 1980, 48; Băileșteanu, Refracții, 87-106; Manolescu, Arca, I, 270-319; Raicu, Contemporani, 7-18; Sângeorzan, Conversații, 163-174; Zaciu, Lancea, 25-32; Octavian Paler, Dincolo de focul de câlți, RL, 1981, 20; Romul Munteanu, Însemnări despre Marin Preda, FLC, 1981, 20; Cezar Ivănescu, Un destin, LCF, 1981, 20; Ileana Mălăncioiu, Obsesia tatălui
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Grammar, București, 1998 Camil Petrescu (bibliotecă critică), prefață, nota asupra ediției, antologie, cronologie și bibliografie de Paul Dugnenu, Editura Eminescu, București, 1984 Mircea Eliade, Maitreyi, Editura Minerva, București, 1991 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, București, 2004 Românul românesc interbelic -antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat, Editura Humanitas, București, 1998 Ovid S.Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, EDPL, București
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
complex de inferioritate. Cartea e construită pe două coordonate temporale: evocarea nostalgică a unui trecut apus, fără determinări istorice, și situarea în prezent. O pornire spre melodramatic și grandilocvență există pe alocuri și aici. O lume distinctă e abordată în Arca lui Noe (I-II, 1936), care descrie atmosfera cosmopolită dintr-o pensiune și mondenitatea vieții duse de locatarii ei. T. își propune deliberat un roman antiliric, fără a izbuti până la capăt. Dorind în egală măsură și o emancipare de sub tutela
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Craiova, 1994; Fata din Zlataust, I-II, București, 1931; Golia, I-II, București, 1933; Crăciunul de la Silivestri, București, 1934; ed. îngr. Valeriu Câmpeanu, Craiova, 1993; Lorelei, București, 1935; ed. București, 1942; ed. pref. Tudor Olteanu, București, 1971; ed. București, 1991; Arca lui Noe, I-II, București, 1936; ed. I-II, îngr. și postfață Ion Nistor, București, 1991; Iarbă, București, 1936; Secretul Anei Florentin, București, 1937; ed. îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1992; Fundacul Varlaamului, București, 1938; În casa bunicilor, București
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
București, 1973, 213-220; Ilea, Mărturisirile, 175-184; Cezar Petrescu, Evocări și aspecte literare, îngr. Mircea Popa, Timișoara, 1974, 225-239; Dan, Proza, 202-205; Massoff, Teatr. rom., VI, 393-402; Pillat, Itinerarii, 335-343; Ciobanu, Însemne, I, 69-99, II, 52-67; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Manolescu, Arca, I, 242-246; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 186-203; Silvia Tomuș, Ionel Teodoreanu sau Bucuria metaforei, Cluj-Napoca, 1980; Cioculescu, Amintiri, 319-322; Piru, Ist. lit., 311-312; Ciobanu, Opera, 114-133; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 47-57; Cândroveanu
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul redeveni curat. Totul lucea iarăși, ca după potop, când lumea trage dedesubt o linie și începe o viață nouă”. În arca lui Chiril se mai află însă o puzderie de personaje - Puiu Cavadia, Praxiteea, Isac (Sache) Sumbasacu, Comandorul, anticarul Hary Brummer ș.a. -, ce navighează pe o mare grotescă, populată cu bancuri de retardați și lichele. În maniera lui Thomas Mann, atât
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Chiril se mai află însă o puzderie de personaje - Puiu Cavadia, Praxiteea, Isac (Sache) Sumbasacu, Comandorul, anticarul Hary Brummer ș.a. -, ce navighează pe o mare grotescă, populată cu bancuri de retardați și lichele. În maniera lui Thomas Mann, atât locatarii arcei, cât și speciile submarine emit judecăți categorice cu privire la orice. Dintre acestea merită reținute reflecțiile lui Hary Brummer, de o luciditate și de un curaj rare chiar și între practicanții romanului „obsedantului deceniu”: „Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
scriiturii, Arad, 1996, 142-144; Gheorghe Mocuța, Horia Ungureanu: o proză cu explozie întârziată, „Arca” (Arad), 1999, 10-12; Cornel Marandiuc, Enclava Ridișului și miracolul fântânii, „Arca”, 2000, 10-12; Micu, Ist. lit., 491; Popa, Ist. lit., II, 889; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 126-128. A. St.
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Ajun, pref. edit., Timișoara, 1983, Domnișoara Lou și trandafirul galben, pref. edit., Timișoara, 1985; I. D. Sîrbu, Iarna bolnavă de cancer, pref. edit., București, 1998; Ovidiu Cotruș, Dialoguri, pref. edit., București, 1999, Titu Maiorescu și cultura română, pref. edit., Pitești, 2000, Arca bunei speranțe, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Ion Vlad, Sub semnul lecturii, TR, 1976, 10; Mihai Ungheanu, „La umbra cărților în floare”, LCF, 1976, 18; Mihai Dinu Gheorghiu, Lecția de critică, CL, 1976, 5; Valentin Tașcu, Despre proză cu mijloacele prozei
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
condițiilor locale. Viața curge uniform, monoton, cenușiu. Existența e ritmată doar de succesiunea anotimpurilor. Iarna orașul este paralizat, nu circulă nici un vehicul, trenul zace în gară, înzăpezit, străzile sunt pustii, poșta nu mai funcționează, orașul pare o insulă uitată, „o arcă înțepenită în oceane nordice”. Alcoolul și desfrâul pun stăpânire pe oameni. Evenimente nu prea se produc, iar cronica orală înregistrează, de regulă, doar întâmplări minore. Ceva grav se petrece, totuși, o dată, la o petrecere nocturnă. Două rusoaice, surori ale unui
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
enigmă, Iași, 1970; Missa Solemnis, București, 1971; Poezii, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Iași, 1975; Marea înfățișare, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, București, 1978; ed. 2, îngr. și postfață Luca Pițu, Iași, 1990; Arca, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Iași, 1979; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. Donald Eulert și Cornelia Hâncu, introd. Donald Eulert, Iași, 1980; Inel cu enigmă, postfață Laurențiu Ulici, București, 1981; Poezii, București, 1996; Descoperirea României - The Discovery of Romania, ed. bilingvă
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
RL, 1983, 32; Szász János, Urmuz și Kafka, RL, 1983, 32; Marin Mincu, Urmuz - Un caz limită, MS, 1983, 3; M.N. Rusu, Date inedite despre Urmuz, AFT, 1983, 9; M.N. Rusu, Urmuz și istoria arhitecturii românești, AFT, 1983, 11; Manolescu, Arca, III, 9-35, passim; [Urmuz], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 18-25, 59-85, 682; Nițescu, Atitudini, 202-205; Mira Simian, Urmuz il precursore, tr. Gaspare Mancuso, Torino, f.a.; Silviu Angelescu, Portretul literar, București, 1985, 124-126; Sorescu, Ușor
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
56-83; Adriana Iliescu, Proza realistă în secolul XIX, București, 1978, 174-191; Protopopescu, Romanul, 10-12; Ungheanu, Lecturi, 165-168; Ioan Adam, Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, București, 1979; ed. 2, Focșani, 2002; Dicț. lit. 1900, 928-932; Kalustian, Simple note, 239-256; Manolescu, Arca, I, 120-138; G. C. Nicolescu, Duiliu Zamfirescu, București, 1980; Sanda Stolojan, Duiliu Zamfirescu, tr. Eric D. Tappe, Boston, 1980; Petrescu, Configurații, 181-188; Ion Istrate, Un punct de vedere sociologic în cercetarea operei de romancier a lui Duiliu Zamfirescu, DCF, 16-38
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cotidiene. SCRIERI: Pedale de hârtie, Cluj-Napoca, 1994; PoemeșinimiC, Cluj-Napoca, 1996; Poeme de sedus realitatea, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Florin Lazăr, „Pedale de hîrtie”, ECH, 1995, 6-9; Andrei Grigor, Sau poet sau nimic, L, 1996, 38; Gheorghe Mocuța, Un onirist insolit, „Arca”, 1996, 10-12; Bucur Demetrian, Spre un orizont al viziunii, R, 1996, 10-12; Victor Cubleșan, Poeme și nimic, ST, 1996, 11-12; Carmelia Leonte, D’ale matematicii, CRC, 1997, 7; Ștefan Borbély, Imperiul pustiei, PSS, 1997, 1-2; Ioan Moldovan, La a doua
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
luptă împotriva spațiului-carceră, ele cresc și trec prin pereții vecinului, care nu este însă decât celălalt, dublul. Totul se învârtește în cerc, precum în halucinantul poem Nănești, camera, blocul, casa sunt pe rând carceră, corabie a nebunilor, bâlci derizoriu, sicriu, arcă pândită de distrugere și ambiguu destinată salvării. Orașul, alt loc al geometriei morții, este împărțit în două de un râu: pe un mal așteaptă eul, pe celălalt mal așteaptă celălalt; când podul care unește cele două maluri se prăbușește, eu
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
mici,/ În care îngerii sunt rândunici.// Și sufletele stau în cuibul lor/ Ca pui golași sub strașină de nor”. Ideea acestei strămutări geografice a „poveștii” sacre este, indiscutabil, ingenioasă (Lucian Blaga, care a ridiculizat-o, va localiza el însuși, în Arca lui Noe, potopul în Transilvania), și felul aplicării pe alocuri remarcabil. Dar străduința poetului în a pune istoria din Evanghelii neapărat în acord cu viața și mai ales cu anumite împrejurări istorice de la noi, ce nu au sens decât considerate
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
uterul țărânii sângerânde / un sat de munte îngropat în lut / cu stelele iluziei flămânde.” Mereu la persoana întâi, oficiind parcă, poetul încearcă potriviri muzicale și, uneori, mitice: „Eu l-am văzut pe Oedip, tulburătoru-i chip”; „Să-nceapă ploaia / E inutilă arca / Eu voi rămâne singurul aici”; „Rămân pe veci păstorul umbrei mele / îmbogățit de frunzele din jur / căzând atât cât drumul către stele / îmbracă forma cântecului pur”. Discursul mistic, sensibil acoperă o revenire la matcă și o coborâre în lume, cu
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
face în manieră eseistică și denotă erudiție, inteligență. SCRIERI: Eleonora Romanescu, Chișinău, 1983; În fața formulelor de veșnicie, Chișinău, 1986; A patra dimensiune (în colaborare cu Vlad Zbârciog), Chișinău, 1991; Lumea în chenarul geamului, București, 1996; Pasărea în alertă, Chișinău, 1998; Arca lui Noe, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Lumea privită prin geam, LA, 1995, 38; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 208. M.C.
PURICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
223-225, IV, 312-323; Livescu, Scene, 150-156; Cocora, Privitor, III, 76-97; Felea, Prezența, 210-213; Gorcea, Structură, 11-70, 116-119, 131-143, 147-151, passim; Popa, Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294; Diaconescu, Dramaturgi, 130-160; Țeposu, Viața, 151-157; Faifer, Dramaturgia, 94-103; Manolescu, Arca, III, 140-165; Leonte, Prozatori, I, 146-158, II, 133-167, 266-273; Vodă-Căpușan, Teatru, 133-142; Ghițulescu, O panoramă, 209-232; Raicu, Fragmente, 318-324; Dobrescu, Foiletoane, III, 67-74; Moraru, Textul, 136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
107-111; Micu, Lecturi, 113-135; Protopopescu, Romanul, 144-165; Ungureanu, Contextul, 129-142; Brădățeanu, Istoria, II, 199-233; Cioculescu, Itinerar, III, 213-217, IV, 296-307; Camil Petrescu. Din laboratorul de creație al scriitorului, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Mancaș, Teatrul, 111-122; Manolescu, Arca, I, 33-34, passim, II, 61-130, passim, III, 22-24, passim; Micu, Scriitori, 128-148; Ornea, Tradiționalism, 206-216, 218-221, 404-408; Paleologu, Ipoteze, 283-287; Marius Robescu, Autori și spectacole, București, 1980, 86-90; Șerban, Ispita, 79-86; Ungureanu, Imediata, I, 29-41; Irina Petraș, Proza lui Camil
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
construiește versul imnic, ridicând în proiecții deseori grandilocvente banalul existenței. Se înșiruie cânturi, organizări ciclice, confesiuni, cuvinte febrile, asocieri livrești cu surse legendare, cristice, folcloristice, o imagistică impregnată de patetism și câteodată eterogenă („firul de iarbă crește, eu scriu”, „eternă arcă”, „izbucnește dintr-o statuie lumină”, „sumerianule, ridică-ți casa”, „muncă a timpului”). Pentru M. poezia este un fel de ceremonial plăsmuit inteligent, dar și cu fervoare. Treptat el abandonează compoziția digresivă, ca în Poeme europene (1980), volum inspirat de câteva
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]