1,763 matches
-
și al structurii arhitecturale învechite. Nu necesită un efort prea mare ca celulele uriașe, cu zeci de arestați, să fie compartimentate în mici celule individuale, iar toate închisorile să fie reproiectate pentru respectarea standardelor minime, în condițiile în care numărul arestaților va fi tot mai mic de la an la an. Dotările celulelor și bunurile deținuților Că vrem sau nu să recunoaștem, închisorile sînt pubele ale societății, deținuții sînt gunoaiele, iar angajații sînt gunoierii statului. În fiecare zi, duba deversează în pușcării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuților, celulele au fost golite de orice mobilier. Nici un dulap, nici o masă, nici un scaun, nici un frigider și nici un alt obiect masiv nu trebuie să ocupe locul în care ar putea fi plasat un pat în care să fie cazați 2-3 arestați. Absența minimelor dotări sporește importanța cambuzei și a sacoșelor personale de rafie, situate sub ultimul pat. Lupta pentru un loc ferit de prăduială, într-un colț umbros se dă între veteranii și forțoșii celulelor. Dar și între celelalte categorii de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu interzicerea accesului la micul ecran. Mai complicate sînt problemele reparațiilor în cazul defecțiunilor, permise numai deținuților specializați și întotdeauna aprobate doar pe baza unei cereri scrise. Frecvente sînt cazurile în care deținuții așteaptă săptămîni îndelungate sosirea unui depanator un arestat și el pentru modificarea poziției antenei sau pentru efectuarea unor reparații minore. Dacă accesul la televizor a fost statuat ca un drept al deținuților, nu același lucru se poate spune despre accesul la alte aparate electrocasnice. Radioul este uneori permis
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unei corecte reinserții a deținuților în societate: spații de vizită a familiei și prietenilor pe durate prelungite, spații necesare efectuării unor tratamente medicale normale etc. Și pentru responsabilizarea personalului în fața societății, acesta trebuind să fie mai puțin preocupat de izolarea arestatului de comunitate, cît mai ales de normalizarea comportamentului lui. O soluție în acest sens este acceptarea contractului personalizat de executare a pedepsei, dintre deținut și comandantul secției unde acesta este repartizat. Acest contract presupune obligația administrației de a oferi condiții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
garantînd deținutului o protecție împotriva abuzurilor, dar mai ales faptul că rolul închisorii este să se preocupe de redarea lui către societate ca un element util. Acest aspect ar sparge barierele dintre "ei" și "noi", permițînd apropierea dintre angajați și arestați, dintre angajați și familiile arestaților, dintre arestați și victimele acestora. Contractul facilitează medierea, permițînd victimei să-și exprime durerea și pe infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abuzurilor, dar mai ales faptul că rolul închisorii este să se preocupe de redarea lui către societate ca un element util. Acest aspect ar sparge barierele dintre "ei" și "noi", permițînd apropierea dintre angajați și arestați, dintre angajați și familiile arestaților, dintre arestați și victimele acestora. Contractul facilitează medierea, permițînd victimei să-și exprime durerea și pe infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel mai bine structurat pentru mediere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai ales faptul că rolul închisorii este să se preocupe de redarea lui către societate ca un element util. Acest aspect ar sparge barierele dintre "ei" și "noi", permițînd apropierea dintre angajați și arestați, dintre angajați și familiile arestaților, dintre arestați și victimele acestora. Contractul facilitează medierea, permițînd victimei să-și exprime durerea și pe infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel mai bine structurat pentru mediere, care să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare spre severitate și disciplină strictă. Spaima pedepselor, dublată de un puternic complex de inferioritate, accentuat de slaba valorizare a lor în fața opiniei publice, anturajului și chiar și în fața arestaților, duce la o stare de tensiune ce se răsfrînge și asupra populației încarcerate. Ea se concretizează deseori în exces de zel (superiorii fiind bombardați cu numeroase cereri, notițe, rapoarte), în acceptarea unei anumite dezordini și inegalități, într-o rigiditate profesională
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dezordini și inegalități, într-o rigiditate profesională și o atmosferă de suspiciune. Puterii ilegale a celui mai insignifiant angajat de a întocmi rapoarte disciplinare, de a controla eliberarea condiționată și de a crea o stare de nemulțumire explozivă în rîndul arestaților, i se adaugă existența unor sisteme punitive suplimentare. Într-o societate civilizată, privarea de libertate este cea mai gravă pedeapsă care se poate aplica unui individ. Pedepse suplimentare acesteia sînt inacceptabile moral și juridic. Dar ele se produc în închisoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
suplimentare. Într-o societate civilizată, privarea de libertate este cea mai gravă pedeapsă care se poate aplica unui individ. Pedepse suplimentare acesteia sînt inacceptabile moral și juridic. Dar ele se produc în închisoare la un nivel foarte ridicat. Sancțiunile împotriva arestaților sînt consecința inacceptării în totalitate a condițiilor de detenție, a reacției împotriva abuzurilor comise la adresa lor, a numeroaselor reguli formale și informale contradictorii, a interdicțiilor de tot felul, a stresului, fricii și a disperării. Existența unei justiții interioare în toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fără vizite, fără acces la scrisori, la ziare, la contacte umane, fără hrană suficientă, fără lumină naturală sau cu utilizarea luminii electrice intempestiv în timpul nopții, imobilizați uneori cu cătușe, cu lanțuri sau cu tranchilizante (pe motivul împiedicării vătămării corporale proprii), arestații sînt dezorientați, devitalizați, abrutizați 202. Toate presiunile forurilor internaționale pentru desființarea regimurilor speciale de pedeapsă s-au lovit de refuzul autorităților, justificat de nevoia de menținere a ordinii interioare, de existența unui element de presiune pentru conformarea la norme. Motivațiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai numeroase. Cele mai abrutizante sînt loviturile aplicate de reprezentanții forțelor speciale de ordine, alcătuite din niște tineri zdraveni, special antrenați, îmbrăcați în negru și cu cagule pe cap, care îi lovesc peste rinichi sau peste mîini și picioare pe arestați fără să stea mult pe gînduri. Obișnuiți să nu gîndească, fiind numai dresați să reacționeze la "ținta vie în mișcare", aceștia mai și provoacă uneori conflicte în situațiile în care în penitenciar domnește calmul, ca tot ei să le "stingă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au zale legate unele de altele, de care se prind cătușele de la mîini și de la picioare) sînt utilizate chiar și pentru legarea deținuților de pat. Ele pot fi văzute mai ales în secțiile de "periculoși", unde sînt trimiși mai toți arestații care fac sesizări diferitelor foruri externe. Pentru limitarea sancțiunilor disciplinare, organizațiile internaționale au solicitat directorilor tuturor închisorilor să prezinte situația reală a aplicării lor. Ca și alte țări foste comuniste, România a refuzat pînă în prezent să prezinte situația statistică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Repartiția închisorilor în funcție de regimul de detenție (deschis, semideschis, închis, maximă siguranță etc.) ar putea lămuri cîți indivizi suportă variatele condiții de duritate, precum și cît timp. Căci, deși legea nu reglementează prea clar, în România funcționează un regim de detenție progresiv, arestații cunoscînd mai întîi partea dură a închisorii, în locurile intitulate peiorativ în regulamente "carantină" și apoi în celulele supraaglomerate de pe secțiile de maximă siguranță, trecînd apoi prin tot felul de locații în care severitatea se reduce treptat, fie că sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de pe secțiile de maximă siguranță, trecînd apoi prin tot felul de locații în care severitatea se reduce treptat, fie că sînt mai puțini locatari într-o cameră, fie că sînt scoși la muncă. Această gradare a pedepsei este aplicată tuturor arestaților, indiferent de fapta comisă, anulînd astfel principiul individualizării pedepsei. În plus, considerarea gradului de periculozitate a unui condamnat în funcție de infracțiunea făcută, și nu de comportamentul avut în penitenciar (căci există oameni care au fost arestați pentru fapte făcute cu violență
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dimensiunile ferestrei, tip de ventilație, puterea (în wați) a becurilor și frecvența utilizării lor, instalațiile sanitare, cantitatea de apă caldă și rece folosită lunar de un deținut toate acestea facilitează o măsurare corectă a condițiilor de detenție, dat fiind că arestații petrec cea mai mare parte a timpului lor în celule, iar aspectul acestora influențează climatul psiho-social general. Este știut că, din dorința de a păstra celulele într-o stare cît mai bună de curățenie și ordine, gardienii interzic lipirea pozelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
subliniind la unison situația de înfometare la care sînt supuse persoanele arestate pretutindeni în lume. Fobia înfometării îi afectează nu numai pe deținuți, ci și pe angajați, percepuți ca niște brute nesătule, puse pe jaful și așa insuficientei hrane alocate arestaților de către stat. În ciuda tuturor rapoartelor privind precaritatea sistemului alimentar 207, răspunsurile autorităților au fost de fiecare dată seci, evazive, neconvingătoare. Pe site-ul administrației centrale, datele statistice obligatorii sînt incomplete, iar răspunsurile la problemele ridicate de ONG-uri sînt inexistente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
legume, pește sau carne; cina: salam la alegere, șuncă, supă, sucuri, dulciuri. Iar meniul variază așa încît el nu este niciodată același în două zile dintr-o săptămînă. Prin comparație, este mai simplu să spui ce lipsește din meniul unui arestat român: lipsesc cărnurile de pui, de vită, de pește, lipsesc fructele, legumele, dulciurile, condimentele. În ultimii ani meniul a cunoscut ușoare îmbunătățiri, mai ales în penitenciarele cele mai vizitate de autorități și de străini: București, Timișoara, Arad, Buziaș. Eforturile administrative
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celulele (sau un grup de celule) cu bucătării ("chicinete"), deținuții făcîndu-și singuri de mîncare ce bucate doresc, avînd posibilitatea depozitării produselor în frigidere și congelatoare, la care au acces nelimitat. Germania a angajat bucătari profesioniști, care prepară hrana în funcție de solicitările arestaților, fiecare deținut anunțînd cu cîteva ore înainte ce vrea să mănînce la fiecare masă. Chiar dacă aceste soluții sînt în unele cazuri mai scumpe decît sistemul tradițional, ele sînt în acord cu normele internaționale care stipulează că "deținuții trebuie să primească
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în imposibilitatea de a face recurs la tratamentul prescris. De asemenea, nu au de unde să-și cumpere medicamentele... Deținutul este un pacient sărac, ce nu își poate plăti medicul și tratamentul."215 Gravitatea și diversitatea patologiei cu care se confruntă arestații au crescut numărul intervențiilor ce necesitau spitalizarea. În fața problemelor legate de spitalizarea într-o clinică exterioară închisorii (transportul bolnavului, paza lui permanentă, relațiile cu ceilalți bolnavi, costurile ridicate datorate utilizării serviciilor altor case de asigurări de sănătate etc.), în ultimii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care a refuzat eliberarea, solicitînd rearestarea pentru continuarea injecțiilor cu insulină, refuzul administrației ducînd la decesul lui chiar în fața porții închisorii. Reforma sanitară în penitenciare face posibilă diminuarea efectelor patogene ale instituției și dezvoltarea celor reparatorii, cu beneficii uriașe pentru arestați și pentru societate. Educația Problema educației este fundamentală pentru înțelegerea gradului de civilizație a unor grupuri sociale, instituții, popoare etc., pentru că ea se definește ca modalitate de achiziție a cunoștințelor și de dezvoltare a abilităților necesare unei adaptări la mediu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
silnici pe cei răi dacă nu-i faci mai buni prin aceasta". De la John Howard și Cesare Beccaria și pînă în prezent, toți teoreticienii și specialiștii au postulat necesitatea educării persoanelor arestate. În toate studiile întreprinse peste tot în lume, arestații au un nivel de școlarizare redus, ei fiind "devianți școlari" înainte de a deveni devianți sociali. Dacă școala nu a fost o instituție atractivă în libertate, este greu de presupus că ea devine interesantă în închisoare. Repulsia este întărită și de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ai familiei sau că le aduce romane de aventuri, ziare sau alte bunuri "culturale". Chiar dacă aspectul lor educativ este scos în evidență în toate rapoartele, influența lor pozitivă asupra comportamentului celor încarcerați este minimă sau inexistentă. Fără îndoială că anumiți arestați au un interes crescut pentru sporirea nivelului de instrucție școlară, făcînd eforturi pentru învățarea în condiții total inadecvate (cu 20-30 sau chiar 100 de colegi de celulă, într-un zgomot perpetuu, corupți de discuțiile permanente și variate). Refugiul în educație
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instrument de putere"218, căci urmărește modelarea personalității fără să țină cont că fiecare individ este singur competent să decidă ce trebuie să facă în viață. Dincolo de acest aspect persuasiv, învățămîntul în unele închisori este adesea în concurență cu munca, arestații beneficiind de un număr redus de ore de instruire. Din acest motiv, doar foarte puțini deținuți au fost înscriși în programele de continuare a studiilor: "La data de 15 iunie 2003, în școlile și clasele din sistemul penitenciar au promovat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exploatarea barbară a condamnaților este o practică specifică regimurilor comuniste. În fapt, folosirea deținuților la munci grele a fost generalizată în secolele XIX și XX pe tot globul, chiar și în țările civilizate. În SUA, "grupurile în cătușe" cohorte de arestați muncind în condiții care le prejudiciau sănătatea și fiind supuși unui tratament brutal din partea supraveghetorilor au fost văzute frecvent pînă pe la mijocul anilor '60, făcîndu-i pe unii specialiști să considere perioada primelor decenii postbelice ca fiind "împotmolită în cea mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]