2,138 matches
-
a acestora În Evul Mediu, degradarea progresivă a condiției „locuitorilor” prin reglementările instituite de Codul lui Caragea, Regulamentul Organic și legea din 1851, În fine, necesitatea Împroprietăririi prin răscumpărare a țăranilor pe pământul lucrat . Sursele pe care juristul Își fundamenta argumentația sunt, de altfel, elocvente: este suficient a menționa că una dintre cele mai importante era lucrarea lui Nicolae Bălcescu, Question economique des Principautés Danubiennes . Diferențele față de concepțiile clasicului pașoptist sunt totuși vizibile; dincolo de modalitatea concretă În care trebuia să se
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
XVI-lea (pe care mai tânărul autor prefera să o idealizeze vizibil), ca și limbajul mult mai precaut folosit În privința proprietarilor. Nimic din aspectul grotesc, caricatural, al discursului lui Bălcescu nu transpare aici, autorul preferând o expunere tehnică și sobră. Argumentației colorate de sentimentalism Îi este substituit un text concis, În care tradiția păstrează o pondere importantă. Însă această tradiție se raporta nu atât la practici și moravuri validate prin rezistență, cât, după cum a observat deja Vlad Georgescu, la „fondul etnic
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
dependent de autoritățile constituite și Îl predispunea astfel la o atitudine prevenitoare În raport cu acestea. De asemenea, apropierea alegerilor pentru Adunarea Electivă legislativă (textul este, practic, un manifest electoral), unde Boerescu trebuia să se prezinte În fața unor electori puțin sensibili la argumentații „generoase” nu poate trece neobservată. Însă ar fi cu totul nefericită atribuirea metamorfozei sale doar unor considerente de acest gen. Vechea ostilitate față de radicali, legătura cu Ion Heliade Rădulescu, repliat pe poziții autoproclamat conservatoare, predispoziția sceptică, precum și contactul direct cu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
istorică a afirmațiilor nu are, bineînțeles, nici o relevanță În context. Rămâne Însă apelul la o sursă de legitimitate altădată privită cu suspiciune, și aceasta atât În raport cu instituțiile politice, cât și cu le thiers état, mai vechiul laitmotiv boerescian. Simplificând, fondul argumentației rămâne unul de nuanță liberală: Însă structura sa este tipică discursului tradiționalist. Poate cea mai tipică pledoarie conservatoare a lui Boerescu a fost pronunțată În 1874, În replică la o interpelare a lui Mihail Kogălniceanu referitoare la Biserica Ortodoxă (punctual
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
amestecate. Cel puțin teoretic, adevărul medico-legal stă la baza adevărului juridic, dar valorizarea expertizei medico-legale ca parte a unei informații științifice incontestabile implică recoltarea corectă a probelor de la locul faptei, testarea lor, analizarea și interpretarea rezultatelor obținute și transformarea prin argumentație științifică a acestor rezultate în mijloace de probă relevante. Așadar, în ultimă instanță, valoarea unei probe medicolegale în justiție depinde în totalitate de calitatea ei științifică. Statistica pentru criminologie se ocupă de analiza dovezilor (fluide corporale, amprente, droguri sau medicamente
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
abordat. Aceste studii vor fi adunate în volumul Disocieri în teoria culturii și artei moderne (1975), în care teoreticianul ambiționează să construiască un sistem moral al valorilor culturale, fără a oferi însă repere convingătoare sub raportul informației, ca și al argumentației, mergând pe aceeași idee uzitată: omul trebuie să aibă ca mod specific de existență individualitatea morală, garantată doar de raționalul etic, până la relevarea eului rațional creator. O carte de maturitate este Conceptul de originalitate în critica literară românească (1988), care
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
comprehensiv și întotdeauna motivat, de restituire, în cadrul unei strategii de (re)evaluare care se sprijină pe elemente îndeobște neluate în seamă. Spiritul realist, circumspect al lui Z., ferit de subiectivism și de orice fel de exces, se afirmă, cu o argumentație stringentă și o bine închegată armătură documentară, în încercările de corectă plasare în context sau într-un nou și relevant sistem de relații. Medalioanele (Const. D. Anghel, Alexandru Ciorănescu ș.a.), studiile de istorie literară, microsinteze în fond (Elemente de critică
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
teatrul teatral”. Susținător al pieselor de avangardă, Z. deosebește noțiunile „modernism” și „modernitate”. Dacă respinge modernismul, înțeles ca o extravagantă paradă de virtuozitate, în schimb se declară adept al unui teatru modern, adică al unui „teatru umanitar și de idei”, argumentația revenind mereu asupra virtualităților spectaculare ale textului dramatic, în convingerea că „numai un text nou poate impune forme noi”. Pentru el, piesa de teatru nu poate fi decât o „operă sintetică”, absorbind substanța unui moment anume - istoric, social, ideologic, existențial
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
circumstanțele actuale și standardele de viață ale copiilor romi, ci mai ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
validitatea, însușire pe care trebuie s-o aibă proiectul în mod necesar. Și acest lucru poate fi afirmat în condițiile în care s-a tratat în cadrul său exact tema specificată în titlu. Se urmărește modul de tratare a temei și argumentația. completitudinea vizează complexitatea tratării temei, conexiunile și paralele făcute structurarea proiectului . Acestă calitate pune în evidență coerența prezentării temei, argumentării, corectitudinea ipotezelor și a concluziilor desprinse de elev, respectarea unei ordini a ideilor. calitatea materialului utilizat: se poate sesiza analizând
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
proiectului . Acestă calitate pune în evidență coerența prezentării temei, argumentării, corectitudinea ipotezelor și a concluziilor desprinse de elev, respectarea unei ordini a ideilor. calitatea materialului utilizat: se poate sesiza analizând sursele de obținere a datelor pe care se bazează întreaga argumentație și metodele ce au fost alese în acest scop creativitatea : una din însușirile importante importante ale proiectului ce caută să surprindă aportul personal, elementul de noutate inclus de elev în lucrarea sa. Nu este de neglijat nici traseul pe care
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
să analizeze efortul său pe baza unor criterii exacte: -raportarea elevului la tema proiectului. Învățătorul este interesat de măsura în care elevul a înțeles tema dată sau aleasă spre studiu și cum a demonstrat el acest lucru prin tratarea și argumentația făcute. -realizarea sarcinilor vizează performanțele atinse de elev în tratarea subiectului propus. -documentarea. De obicei, învățătorul este acela care îi indică elevului o listă bibliografică, iar ce rămâne de urmărit este conștiinciozitatea cu care acesta a căutat și consultat lucrările
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
elaborare și comunicare. Părerea evaluatorului se formează în funcție de modalitatea de prezentare a proiectului. Este cu atât mai bine cu cât elevul nu enumeră doar punctele de interes din cadrul lucrării, ci caută să își organizeze discursul într-o manieră logică, lăsând argumentației un loc important. -prezența greșelilor, atât de conținut cât și de formă. -creativitatea. Învățătorul caută ceea ce este nou, nu doar la nivelul conținutului, ci și la cel al stilului de prezentare. calitatea rezultatelor. Dacă acestea sunt aplicabile, atunci sunt confirmate
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
realității, precum și a „dovezilor de carton” acumulate între timp: creierul are nevoie permanent de justificări și poate accepta dovezi chiar dacă ele nu sunt reale; el nu suportă prea mult tensiunea inexplicării. Creierul interesat - al unui maniac, de exemplu - este în argumentația sa mult mai convingător și mai consecvent decât oricare altul; noi nu avem, de regulă, gândurile puse ca pe sârmă la îndemână, ordonate sau ierarhizate precis pentru a-l putea combate cu precizie. Prelucrarea trecutului nu înseamnă urmărirea juridică sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea la canoanele eseului amplu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și social nou pentru cei din emigrația revoluționară și pentru partizanii din țară. Versuri de inspirație națională și patriotică, unele nesemnate, altele aparținând lui G. Crețeanu (care iscălea L. Fabian), ar fi trebuit să învioreze publicația, dar paginile încărcate cu argumentația susținută de fapte politice, istorice și statistice dau nota caracteristică. Cu un studiu de arheologie și filologie colaborează Cezar Bolliac. R.Z.
REPUBLICA RUMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
mai tineri, afirmați după 1990, cum ar fi prozatorii Adrian Oțoiu și Dan Perșa, totuși scenariul întrucâtva triumfalist acreditat de exegeza militantă a p. românesc - linia Cărtărescu-Lefter - nu se bucură de o acceptare unanimă. Contestările comportă, și ele, un sistem de argumentație convingător. Unul dintre cei mai energici contestatari, considerând imaginea p. românesc inautentică, idilic-voluntaristă, manipulată și confecționată, va fi - de la începuturile dezbaterii - poetul și eseistul Alexandru Mușina, tot un reprezentant al generației ’80. Încă din 1986, într-un text intitulat Postmodernismul
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
I. Caragiale, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban. Aparent limitată la un obiectiv strict precizat, cercetarea se vădește a fi complementară perspectivei consacrate din exegeza anterioară și, simultan, înnoitoare până la a fi polemică, prin modalitatea de abordare, rigoarea argumentației și originalitatea interpretării. Seria de analize, pătrunzătoare, minuțioase și pertinente, remarcabile prin acuratețea și intensitatea ideilor, prin numeroasele observații noi, edifică o demonstrație perfect articulată. Precizările finale sintetizează punctul de vedere, perspectiva critică, indicând una dintre direcțiile de acțiune și
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
prezentare, la un nivel accesibil, a unor probleme de filosofie, educație, geografie, științele naturii, precum și modeste încercări de prelucrare a unor poezii populare. O. l. este prima gazetă transilvăneană care, prin scrisul lui Cipariu, pune în discuție, folosind o bogată argumentație filologică și istorică, chestiunea limbii române literare, susținând direcția latinistă și etimologistă. În același scop adoptase și tipărirea cu litere latine a tuturor materialelor. Cipariu a încredințat O. l. și încercările sale de versificație, pe cele ale lui I. I.
ORGANUL LUMINAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă că tehnicile comportamentiste nu funcționează pe baza modelului S-R, ci pe aceea a unui model de învățare cognitiv. Dacă argumentația lor nu convinge cu ușurință, ea îi provoacă cel puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
probabilitatea validității presupunerilor noastre inițiale și a concepției despre lume pe care s-au bazat acestea. Procesul de verificare empirică este complex întrucât nimic nu este niciodată, pur și simplu, evident din date. Noi, în calitate de specialiști în științele sociale, producem argumentații bazate pe aceste date și de aceea trebuie să învățăm cum să argumentăm în mod riguros, cu meticulozitate și prudență. Cea de-a treia aserțiune filozofică generală privește tocmai aspectul social al științelor sociale. Nu trebuie să uităm că subiectul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în care oamenii trăiesc astăzi în societate și își rezolvă problemele împreună. Totuși, aceasta nu este de ajuns. Este absolut esențial ca subiectul nostru să cuprindă o aserțiune, o ipoteză (thesis); aceasta trebuie să fie urmată de o formă de argumentație. În mod obligatoriu trebuie să existe o poziție anume pe care să o propuneți, iar probele introduse trebuie fie să susțină direct, fie să contrazică această poziție. Speculațiile discursive despre starea universului nu constituie o argumentație. O trecere în revistă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]