1,340 matches
-
ale căror întindere poate varia de la propoziție, enunț sau o secvență de enunțuri" (ibid: 249). Această analiză a relațiilor dintre segmentul susținut și segmentul susținător are relevanță, cu certitudine, în problematica aflată aici în discuție. 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor Pentru a explicita acest principiu care se află la baza oricărei aserțiuni argumentative, trebuie să revenim asupra câtorva enunțuri deja analizate și, mai întâi, asupra unui exemplu propus în capitolul 1: (30) Marchiza are mâini fine, dar nu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Această analiză a relațiilor dintre segmentul susținut și segmentul susținător are relevanță, cu certitudine, în problematica aflată aici în discuție. 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor Pentru a explicita acest principiu care se află la baza oricărei aserțiuni argumentative, trebuie să revenim asupra câtorva enunțuri deja analizate și, mai întâi, asupra unui exemplu propus în capitolul 1: (30) Marchiza are mâini fine, dar nu îmi place de ea. O succesiune de acest tip poate fi considerată drept o secvență
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
trebuie să revenim asupra câtorva enunțuri deja analizate și, mai întâi, asupra unui exemplu propus în capitolul 1: (30) Marchiza are mâini fine, dar nu îmi place de ea. O succesiune de acest tip poate fi considerată drept o secvență argumentativă elementară, în măsura în care conectorul DAR24 furnizează instrucțiuni pentru tratamentul propozițiilor care îl precedă sau urmează după el. Propoziția p [Marchiza are mâini fine] este oferită spre lectură ca o informație dată-argument pentru o concluzie c [îmi place de ea] neexprimată. Propoziția
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
c [îmi place de ea] neexprimată. Propoziția p răspunde, într-un fel, unei întrebări implicite de tipul: De ce îți place de marchiză? Propoziția p enunță informația dată ("data" la Toulmin) care justifică concluzia c. Totuși, așa cum se subliniază în schema argumentativă creată de Toulmin (1958), pentru ca această justificare să fie valabilă, trebuie să răspundem la încă o întrebare implicită: cum putem trece de la informația dată p la concluzia c? Ce poate legitima trecerea de la mâinile fine ale marchizei la faptul că
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi implicit sau explicit fondată (garant sau suport) sau contrazisă (respingere sau excepție). Dacă informația dată este de cele mai multe ori explicită, suportul este adeseori implicit, iar celelalte componente se situează între cei doi poli de implicitare sau explicitare. Schema mișcării argumentative este, de acum, următoarea: Propoziția p [marchiza are ------ REGULA ------ deci probabil ------>[îmi place marchiza] mâini fine] INFERENȚEI CONCLUZIE INFORMAȚIE deoarece nu și dacă GARANT RESTRICȚIE Bărbaților le plac doar dacă femeile care au SPECIFICAȚIE mâinile fine dat fiind că SUPORT
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura concesivă a operației argumentative declanșate prin DAR. În acest caz, putem spune că regula inferenței care în general poate fi aplicatănu se aplică aici, din cauză că ar trebui să fie susținută printr-o formă de restricție: NUMAI DACĂ marchiza nu este prea proastă, pretențioasă, tânără
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate fi aplicatănu se aplică aici, din cauză că ar trebui să fie susținută printr-o formă de restricție: NUMAI DACĂ marchiza nu este prea proastă, pretențioasă, tânără/bătrână, conservatoare, incultă pentru mine. Ceea ce ar putea fi, canonic, reprezentat printr-un careu argumentativ: Modelul lui Toulmin (revăzut de către De Peter 1965 și Plantin 1990, care este încă o dată modificat aici) reprezintă cu acuratețe schema procesului de susținere/respingere a enunțurilor caracteristice a secvenței argumentative pe care o vom numi canonică sau prototipică. Pentru
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Ceea ce ar putea fi, canonic, reprezentat printr-un careu argumentativ: Modelul lui Toulmin (revăzut de către De Peter 1965 și Plantin 1990, care este încă o dată modificat aici) reprezintă cu acuratețe schema procesului de susținere/respingere a enunțurilor caracteristice a secvenței argumentative pe care o vom numi canonică sau prototipică. Pentru a expune, pe scurt, o versiune pe cât posibil simplificată, să ne oprim pentru moment, la următoarele două propoziții descriptive: (1) Harlem este elvețian. (1') Omar este francez. O propoziție de acest
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prototipică. Pentru a expune, pe scurt, o versiune pe cât posibil simplificată, să ne oprim pentru moment, la următoarele două propoziții descriptive: (1) Harlem este elvețian. (1') Omar este francez. O propoziție de acest tip poate fi asertată, într-o secvență argumentativă, dacă se sprijină pe o altă propoziție: (2) Harlem s-a născut în Lausanne. (2') Omar s-a născut în Évian. Cea de-a doua propoziție nu primește statutul de informație dată sau de premisă pentru concluzie [propoziția (2) DECI
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1)] decât în funcție de o a treia propoziție, cel mai adesea implicită: (3) Oamenii născuți în Lausanne sunt în general cetățeni elvețieni. (3') Oamenii născuți în Evian sunt în general cetățeni francezi. Această propoziție implicită, care asigură inferențele și pertinența construcției argumentative, se bazează și ea, la rândul ei, pe un Suport care, de asemenea, are un caracter implicit: (4) Date fiind dispozițiile legale ale codului în vigoare privind naționalitatea din țara respectivă. Restricția (respingerea sau excepția) care trebuie introdusă aici este
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legale ale codului privind cetățenia, însă, în orice caz, pentru a putea aserta (1), trebuie să admitem (2), datorită lui (3) și (4) și cu condiția (5). În interiorul unei "lumi" (sau spațiu) semantice (pe care îl putem considera un câmp argumentativ), este posibilă susținerea argumentativă a unui enunț. Următoarea schemă argumentativă completă (preluată în parte de la Toulmin,26) sintetizează această mișcare: Analizând mai în profunzime regulile de inferență (sau de trecere), ar fi cu siguranță posibil să propunem o tipologie a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cetățenia, însă, în orice caz, pentru a putea aserta (1), trebuie să admitem (2), datorită lui (3) și (4) și cu condiția (5). În interiorul unei "lumi" (sau spațiu) semantice (pe care îl putem considera un câmp argumentativ), este posibilă susținerea argumentativă a unui enunț. Următoarea schemă argumentativă completă (preluată în parte de la Toulmin,26) sintetizează această mișcare: Analizând mai în profunzime regulile de inferență (sau de trecere), ar fi cu siguranță posibil să propunem o tipologie a formelor comune de argumentație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a putea aserta (1), trebuie să admitem (2), datorită lui (3) și (4) și cu condiția (5). În interiorul unei "lumi" (sau spațiu) semantice (pe care îl putem considera un câmp argumentativ), este posibilă susținerea argumentativă a unui enunț. Următoarea schemă argumentativă completă (preluată în parte de la Toulmin,26) sintetizează această mișcare: Analizând mai în profunzime regulile de inferență (sau de trecere), ar fi cu siguranță posibil să propunem o tipologie a formelor comune de argumentație și să facem distincția dintre demonstrație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de argumentație și să facem distincția dintre demonstrație (înlănțuire deductivă de propoziții) și argumentarea propriu-zisă. Las la o parte această problemă destul de delicată pentru a acorda mai mult interes schemei generale, care ar putea furniza baza unui prototip al secvenței argumentative. Înainte de a discuta despre acest prototip și mai ales de a insista, și de această dată, asupra eterogenității textuale, mi se pare util să revenim la două exemple propuse în capitolele rezervate povestirii și descrierii. Exemplul (8), primul paragraf dintr-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în capitolele rezervate povestirii și descrierii. Exemplul (8), primul paragraf dintr-o poveste de Andersen în care am analizat structura narativă (cap. 1, p.41 și cap. 2, pp. 61-62), poate fi, de data aceasta, analizat din punct de vedere argumentativ, reperând conectorii și rolul acestora: (8) [a] Era odată un prinț [b] care voia să se însoare cu o prințesă, [c] numai să fie o prințesă adevărată. [d] Merse deci peste mări și țări ca să găsească una, [e] și, la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aici reiese că se poate infera (concluzia implicită) că i-ar fi simplu eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi ușor să-și găsească una. Schema argumentativă va fi în acest caz următoarea: Mișcarea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi ușor să-și găsească una. Schema argumentativă va fi în acest caz următoarea: Mișcarea argumentativă este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Într-adevăr, concluzia DECI [d] este susținută de ansamblul care precede și care ne conduce către prima concluzie implicită (non-c) pentru o nouă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi ușor să-și găsească una. Schema argumentativă va fi în acest caz următoarea: Mișcarea argumentativă este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Într-adevăr, concluzia DECI [d] este susținută de ansamblul care precede și care ne conduce către prima concluzie implicită (non-c) pentru o nouă concluzie. Se dă schema complexă, de susținere a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
plină lumea este o concluzie directă la concluzia C, dar propozițiile [f] ÎNSĂ nu putea niciodată să fie sigur dacă erau prințese adevărate și [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele reiau, prin conectorul ÎNSĂ mișcarea argumentativă precedentă. Propoziția [h] DREPT PENTRU CARE, se întorcea întotdeauna supărat că nu a găsit ceea ce căuta este prinsă în aceeași mișcare argumentativă cu propoziția [d]: Se dă schema complexă de susținere a propoziției [h] similară celei de susținere a lui
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
adevărate și [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele reiau, prin conectorul ÎNSĂ mișcarea argumentativă precedentă. Propoziția [h] DREPT PENTRU CARE, se întorcea întotdeauna supărat că nu a găsit ceea ce căuta este prinsă în aceeași mișcare argumentativă cu propoziția [d]: Se dă schema complexă de susținere a propoziției [h] similară celei de susținere a lui [d]: Am arătat, în capitolul 2, cum poate fi narativizată această structură argumentativă. Nu voi reveni asupra acestei analize, dar este necesar
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a găsit ceea ce căuta este prinsă în aceeași mișcare argumentativă cu propoziția [d]: Se dă schema complexă de susținere a propoziției [h] similară celei de susținere a lui [d]: Am arătat, în capitolul 2, cum poate fi narativizată această structură argumentativă. Nu voi reveni asupra acestei analize, dar este necesar să subliniem că ne găsim în fața unei reprezentări perfecte a ceea ce am definit mai devreme ca fiind un caz de eterogenitate de tip [Secvență dominantă > Secvență dominată]. Dacă povestirea se află
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de altă parte, unor segmente lingvistice de suprafață: prezența organizatorului narativ "Era odată" și a cuplului verbo-temporal imperfect-perfect simplu, la persoana a III-a (el / ea) și, pe de altă parte, din motive generice: acest text este o poveste. Structura argumentativă pe care tocmai am descris-o este subordonată structurii secvențiale narative. "Logica" acestui paragraf este, cu siguranță, cea descrisă în cele două scheme de susținere argumentative ale propozițiilor pe care tocmai le-am arătat, însă aceasta nu-și saturează sensul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și, pe de altă parte, din motive generice: acest text este o poveste. Structura argumentativă pe care tocmai am descris-o este subordonată structurii secvențiale narative. "Logica" acestui paragraf este, cu siguranță, cea descrisă în cele două scheme de susținere argumentative ale propozițiilor pe care tocmai le-am arătat, însă aceasta nu-și saturează sensul decât în cadrul logicii narative specifice poveștilor: subiecții pleacă în căutarea unui obiect care trebuie valorizat, ei încearcă să transforme o relație de disjuncție într-o relație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propoziție reformulativă: Propoziția p: Servitorul chinez [...] ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Cea de-a doua frază poate fi rezumată printr-o altă reformulare: Propoziția q: Servitorul chinez [...] părea un adevărat Cavaler de război. Se dă structura argumentativă, pe care o descriu mai pe larg, în răspunsul dat al exercițiului 3.1. (pp. 228-231) din capitolul precedent: Propoziția p poate fi analizată, într-o primă etapă, ca reprezentând un fel de concluzie (C1) pentru datele oferite de descrierea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]