13,008 matches
-
unele șantiere să fie finanțate cu suma maximă, iar altele deloc. De aici încolo, suntem într-adevăr obligați să cântărim care este importanța lor pentru arheologia din România și care este impactul lor internațional, în fond eficiența și calitatea cercetărilor arheologice care au beneficiat de investițile Ministerului Culturii. Pentru a înlătura orice suspiciune, vom milita ca să fie făcute publice toate cererile de finanțare, pentru a vedea care au fost criterile realizării clasamentului respectiv, mai ales că suntem în cunoștință cu situația
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
șantiere care au primit punctaj apropiat de Poiana Cireșului. În acest fel vom putea să ne lămurim și noi cum Epava Rusu, ca să luăm un exemplu (care nici nu a apărut inițial pe lista PNCA pe 2016), este un șantier arheologic atât de important, încât a primit o finanțare substanțială, iar șantierul paleolitic de la Poiana Cireșului, care a dat cea mai veche sculptură din sud-estul Europei și peste 70 % din obiectele de artă mai vechi de 10.000 de ani de pe
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
ne-am imaginat că vom fi puși în situația formulării acestei contestații, pentru că pur și simplu este greu de crezut, după citirea cererii de finanțare, să existe cineva care să nu observe marea importanță și impactul acestui șantier în cercetarea arheologică europeană, contribuția sa excepțională la patrimoniul arheologic al României, în raport cu multe dintre șantierele finanțate care se remarcă prin anonimat. Nu am vrea să fim puși în situația de a pune la îndoială buna Dumneavoastră credință, pentru că nimic nu ne va
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
în situația formulării acestei contestații, pentru că pur și simplu este greu de crezut, după citirea cererii de finanțare, să existe cineva care să nu observe marea importanță și impactul acestui șantier în cercetarea arheologică europeană, contribuția sa excepțională la patrimoniul arheologic al României, în raport cu multe dintre șantierele finanțate care se remarcă prin anonimat. Nu am vrea să fim puși în situația de a pune la îndoială buna Dumneavoastră credință, pentru că nimic nu ne va opri să demonstrăm că șantierul arheologic Poiana
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
patrimoniul arheologic al României, în raport cu multe dintre șantierele finanțate care se remarcă prin anonimat. Nu am vrea să fim puși în situația de a pune la îndoială buna Dumneavoastră credință, pentru că nimic nu ne va opri să demonstrăm că șantierul arheologic Poiana Cireșului trebuie finanțat între primele șantiere importante din România. Altfel considerăm o jignire adusă cercetării arheologice autentice și un atac la probitatea științifică. CS II dr. Elena-Cristina Nițu responsabil științific al șantierului Poiana Cireșului prof. univ. dr. Marin Cârciumaru
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
să fim puși în situația de a pune la îndoială buna Dumneavoastră credință, pentru că nimic nu ne va opri să demonstrăm că șantierul arheologic Poiana Cireșului trebuie finanțat între primele șantiere importante din România. Altfel considerăm o jignire adusă cercetării arheologice autentice și un atac la probitatea științifică. CS II dr. Elena-Cristina Nițu responsabil științific al șantierului Poiana Cireșului prof. univ. dr. Marin Cârciumaru membru în colectivul de cercetare CS III dr. Ovidiu Cîrstina membru în colectivul de cercetare Sursa contestației
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
ne bucuram de ea și nu s-o ignorăm. Pentru „Dacia Preistorică Ilustrată”, Mihai Ionuț Grăjdeanu s-a documentat timp de 3 ani. A pornit de la cartea „Dacia Preistorică” a lui Nicolae Densușianu, o lucrare care îmbină mitologia cu descoperirile arheologice, dar mult prea mare pentru copiii din ziua de azi. Are peste 1000 de pagini! Pentru a fi pe înțelesul copiilor, a trebuit scurtată, îmbogățită cu alte descoperiri și elemente istorice, folosind un limbaj rapid și ușor de înțeles pentru
DACIA PREISTORICĂ ILUSTRATĂ la standul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/92981_a_94273]
-
în anul 2013 a apărut ca publicație electronică îmbogățită de la o zi la alta cu studii și ipoteze de lingvistică și devenire istorică românească, alături de versuri și cântece noi, de medalioane biografice și extrase bibliografice din opera înaintașilor, de noutăți arheologice și considerente antropologice dintre cele mai discutate, oferite și pentru cititorul interesat de tematică, dar și organizatorilor de manifestări dedicate sărbătoririi, în așa fel încât să poată selecta temele prin care să alcătuiască cele mai atractive programe pe măsura publicului
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
de a conjuga forțe și idei artistice, peste spații și în timp real. 6. PROIECTUL FESTIVALURILOR-CONCURS AL FOLCLORULUI ENCLAVELOR ROMÂNEȘTI DIN JURUL GRANIȚELOR; aducând, prin spectacol și expunere de artizanat, elemente din obârșiile carpato-balcanice și completându-se cu expoziții și sesiuni arheologice privind situri cunoscute și situri noi care extind cercetarea în zonă. 7. PROIECTUL UNEI CASE A LIMBII ROMÂNE ca grup de reflecție dar și grup editorial, cu sediul stabilit în localitatea care oferă cele mai bune condiții, devenind treptat o
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ, distins cu premiul pentru cel mai bun muzeu european în anul 2004. Hrană spirituală, vizita Spaniei subterane ̶ indiferent dacă pășim pragul unei locuințe subpământene, al unei peșteri cu picturi rupestre, unui canal subacvatic care duce spre un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
nimic nu i-a putut zdruncina. De ce? Pentru că aveau LIMBA și CREDINȚA... Și pentru că, în fiecare primăvară, merii înfloresc cu aceeași candoare, chiar și atunci când bate grindina - aici, ACASĂ !!! Alecu Reniță subliniază că în Republica Moldova sunt peste 8000 de situri arheologice de o valoare istorică inestimabilă. Sigur că „binefăcătorul” de la Răsărit a incercat să le ascundă sau să distorsioneze realitatea istorică, dar n-a reușit. Pentru că moldovenii au un CREZ al lor: „Astea-s rădăcinile noastre”. „NOI ÎNTOTDEAUNA AM FOST CONVINȘI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic, evocări istorice, considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri lirice - laude - privitoare la limba, viața și puterea de creație a poporului român” - Dumitru Micu. ,,Au trecut mai mult de două sutimi de ani - scrie Mihail Kogălniceanu - în prima frază a introducției la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din nord spre sud din cauza munților, ci de la est spre vest. Era de mult necesară o cercetare „atât în elevația zidurilor bisericilor, cât și în plan arheologic, cercetare sistematică și exhaustivă care să fi ajuns până astăzi la rezultate definitive și incontestabile. Din păcate n-a fost așa. ... era la mijloc un fals, dar tenace complex de inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
arde, se ruinează, dispare în negura vremurilor. Sarcina principală a oricărui cărturar, după tradiția bizantină, este eliberarea cuvântului așezat în slovă, acțiunea acestuia fiind egalată doar de cea a actului divin, atunci când acesta, cuvântul scris, se face înțeles. Primele lucrări arheologice din Ucraina aparțin tot lui Petru Movilă și constau în săpăturile făcute în vremea sa la biserica Desiatina. Servind progresului cultural și luptei pentru eliberare a ucrainenilor, politica promovată de marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe și
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
de epocă, resturile de ziduri de piatră din diferite perioade ale anticității, inscripțiile grecești și latine, resturile de arhitectură antică (coloane, plăci de teracota pictate inspirat, ceramioca grecească, română, bizantina, mici obiecte de bronz, os și teracota), găsite în timpul săpăturilor arheologice din anul 1919 și între anii 1927-1930 atestă pelerinajul săvîrșit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu războaie și gînduri de cucerire a noi și noi paminturi. Unele seminții au rătăcit pe aici în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Păcuiul lui Soare, podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Păcuiul lui Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
țării noastre, deoarece cele mai vechi urme despre existența unor ființe umane nu depășesc vârsta de 1 milion de ani, preistoria, urmată la noi de protoistorie, se încheie în mileniul al II-lea î.Hr. Din punct de vedere antropologic și arheologic, spațiul locuit de români a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse în urma semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la suprafața solului, dezvelite de lucrările agricole, de alunecările de teren sau au fost ordonate și organizate de colective de istorici-arheologi din Bacău, Bârlad, Galați sau de Institutele Arheologice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arheologice întreprinse în urma semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la suprafața solului, dezvelite de lucrările agricole, de alunecările de teren sau au fost ordonate și organizate de colective de istorici-arheologi din Bacău, Bârlad, Galați sau de Institutele Arheologice din Iași Paleoliticul, suficient de bine reprezentat în Moldova (Valea Bistriței, Valea Prutului), din punctul de vedere al vestigiilor litice din paleoliticul superior (cuțite, dălți, pumnale, vârfuri de săgeată, de lance din silex și cuarțit), așa cum sunt cele din județul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
manifestându-se o ceramică pictată în culorile alb, negru și roșu, unică în peisajul cultural neolitic european, dar această civilizație a dispărut sub loviturile unor populații de stepă: „Transformarea radicală a Vechii Europe - spune Marija Gimbutas - este evident în mărturiile arheologice nu numai prin absența bruscă a superbei ceramici pictate și a figurinelor și prin încetarea utilizării semnelor, ci și prin absența bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structur socială patriarhală care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Muzeul Județean Bacău au ajuns la concluzia că: „Deși prin descoperirea celor dou topoare de luptă, nu se poate trage o concluzie despre existența metalurgiei în această perioadă, totuși semnalarea topoarelor de aramă în contexte diferite din punct de vedere arheologic, cât și identificarea pentru prima dată în provincia de la răsărit de Carpați a unui topor cu ceafa prelungită și cu creastă, ornamentat, completează repertoriul prototipurilor cunoscute până acum în Moldova și permite formularea unor ipoteze a căror verificare se va
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în provincia de la răsărit de Carpați a unui topor cu ceafa prelungită și cu creastă, ornamentat, completează repertoriul prototipurilor cunoscute până acum în Moldova și permite formularea unor ipoteze a căror verificare se va face prin noi descoperiri și cercetări arheologice.” Folosirea bronzului pentru prelucrarea uneltelor și armelor a avut ca urmare perfecționarea mijloacelor de muncă, apariția unor unelte mai perfecționate și mai productive, confecționate de meșteri specializați în metalurgie. A doua perioadă a epocii metalelor, epoca fierului, care cuprinde perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autohtonii daci.32 Printre mărturiile scoase la iveală care ilustrează această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din tuf vulcanic, datate în secolul I î.d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost locuită de populație autohtonă, aflată la un nivel superior de cultură materială și spirituală. în așezările geto-dacice și dacice forma de organizare social-economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]