2,292 matches
-
p. 221. 841 Ibidem, p. 222. 842 Ibidem, p. 230. 843 Ibidem, p. 230. 844 Ibidem, p. 223. 845 Ion Neagoș, op. cit. 33. G. Glodeanu, op. cit., p. 255, stabilește analogii pe baza sonorității: numele lui Arhip "amintește prin rezonanțe de Arhetip". 846 Toma Pavel, în op. cit, pp. 63-64. (Toma Pavel îl citează pe Keith Donnellan cu teoria despre obstacolele în istoria referențială a numelor și eșecul referențial.) 847 Mircea Eliade, op. cit., p. 217. 848 Ibidem, p. 218. 849 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
shakti și deus otiosus. Ați fi putut foarte bine vorbi despre kratu ușndț verwandte - dar este deja prea „limitat” pentru publicul de la Ascona (în marea sa majoritate constituit din psihologi și femei de o anumită vârstă, entuziasmate de Jung și arhetipurile sale!). Voi veghea să se țină seama de dvs. în programele viitoare șsubl. S.W.ț. Aștept cu nerăbdare să vă întâlnesc undeva pentru a vă auzi vorbind despre opiniile dvs. metodologice. A scrie un manual de istoria religiilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Addendum I. Foarte probabil, Eliade trebuie să fi avut rețineri mai ales față de pasajul din articolul lui Wikander care faceapropierea dintre Eliade și școala de psihologie a lui Jung. Eliade a insistat constant asupra semnificației diferite pe care o acordă „arhetipului”, categorie spirituală, iar nu psihologică. Avea cu atât mai mult motive să fie precaut față de Jung cu cât, în urma publicării noii ediții Yoga (1954), includerea unei expresii personalizate („imitație simiescă” a inconștientului față de conștient, folosită pentru asimilarea proceselor onirice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
visul despre supraom se termină într-un banal banchet și o tristă sinucidere. Într-un asemenea ambient, nici existența Ariadnei nu poate continua. În noul roman al lui Eliade, Noaptea de Sânziene, mitologia joacă un rol principal. Deseori sunt invocate arhetipuri mitologice și literare, iar cititorul nu are nevoie de investigații suplimentare pentru a înțelege fragmentatadesfășurare a evenimentelor. Cheile îi sunt oferite pe parcurs. Eroul se numește Ștefan (după exemplul lui Joyce, care își botează în multe contexte alter ego-ul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
sistematice, și el subliniază semnificația centrală a miturilor. Dar acest lucru nu se petrece ca la Dumézil, sub forma investigației istorice. Având legături apropiate cu psihologia profunzimilor, în mod special în varianta lui C.G. Jung, el investighează semnificația mistică a arhetipurilor (urbilder) pentru psihicul uman și pentru expresiile aparent profane ale culturii. Cu câteva decenii în urmă era încă posibil să respingi miturile vechilor culturi populare sau ale populațiilor primitive ca pe niște încercări stângace de a explica științific lumea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
timpului: cum se traduc simbolurile imagistice în cuvânt - „se verbalizează” -, cum se inserează ele în religiile și culturile condiționate istoric, cum dobândesc o semnificație nuanțată și specializată, păstrându-și totodată același înțeles fundamental. Aici nu ne aflăm departe de teoria arhetipurilor colective - categorie de bază a inconștientului, pecare Carl Gustav Jung și școala sa l-au analizat parțial în același mod. Eliade are bune contacte cu psihologii elvețieni ai profunzimilor, dar consideră că și-a dobândit viziunile pe cont propriu, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
câte un rând de puncte de suspensie și grupate în unsprezece „cărți”. Acest roman poetic și oniric vădește din nou vocația lui S. de făuritor de „lumi posibile”, de „universuri paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
unei definiții cât mai obiective, care să acorde o importanță specială și expresiei de imagine vizuală. Capitolul introductiv recurge la sondarea relațiilor instaurate de-a lungul vremii între domeniile sacrului și ale artei vizuale, urmărind diferitele expresii ale acestora, de la arhetip, la mit și simbol. Înțelegând sacrul ca un veritabil fundament al creației artistice, această parte a lucrării își propune spre analiză și existența legăturilor stabilite între fenomenele creatoare ale artei și înțelesurile expresiei de experiență religioasă. Se dezbate astfel un
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
noțiuni, vom avea în vedere tratarea unei idei premergătoare acestora, menită să prezinte sacrul în lumina unui fundament esențial al actului creator în genere. Investigând legăturile instituite între acestea vom face referire la trei dintre formele primare ale manifestării sacrului arhetipul, mitul și simbolul -, prin intermediul cărora omul se poate desprinde de realitatea profană, căutând adevărurile absolute ale Realității supranaturale. Totodată, vom porni de la convingerea că cele trei noțiuni mai sus enunțate constituie unele dintre argumentele cele mai solide ale fundamentării actului
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
explicând și potențând deopotrivă raporturile dintre sacru și arta vizuală. În susținerea acestei teorii, readucem în actualitate conceptul jungian de Dumnezeu arhetipal, conform căruia, la nivelul cel mai profund al psihicului fiecărui individ, rezidă o amprentă specifică a prototipului divin. Arhetipul constituie o imagine primordială și un "model ideal"87, "care se repetă în cursul istoriei acolo unde fantezia creatoare se manifestă liber. Dacă cercetăm aceste imagini mai îndeaproape, descoperim că ele sunt întrucâtva rezultanta formulată a numeroase experiențe tipice ale
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nenumăratelor trăiri de același tip. Ele descriu milioane de experiențe individuale în medie și astfel oferă o imagine a vieții psihice, descompusă și proiectată în multiple figuri ale pandemoniului mitologic"88. În conformitate cu însemnătatea care i se acordă în domeniul psihanalizei, arhetipul face referire la o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la nivelul posibilităților sale, modelul arhetipal al acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la nivelul posibilităților sale, modelul arhetipal al acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la nivelul inconștientului, respectiv în continuarea și dezvoltarea acestui procedeu până la obținerea unei opere de artă desăvârșite 90. Prin intermediul arhetipului, în toate sistemele religioase ale lumii funcționează o serie de imagini specifice, care scot în evidență substratul de sacralitate al
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la nivelul inconștientului, respectiv în continuarea și dezvoltarea acestui procedeu până la obținerea unei opere de artă desăvârșite 90. Prin intermediul arhetipului, în toate sistemele religioase ale lumii funcționează o serie de imagini specifice, care scot în evidență substratul de sacralitate al experiențelor creatoare umane. În lumina acestor idei, celelalte două elemente esențiale ale modelului ideal descris, mitul și simbolul, determină creația
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
umane. În lumina acestor idei, celelalte două elemente esențiale ale modelului ideal descris, mitul și simbolul, determină creația artistică să-și exteriorizeze semnificațiile intrinseci în temerara sa încercare de atingere a desăvârșirii (prin dobândirea caracterului sacru 91). Ca elemente primordiale, arhetipurile pot mijloci între lumea spirituală și cea materială, între sacru și profan, legând în mod natural domeniul sacrului de anumite zone ale spiritualității, ca cel al mitologiei sau al simbolurilor, componente esențiale ale complexului proces de interacțiune dintre artă și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
zone ale spiritualității, ca cel al mitologiei sau al simbolurilor, componente esențiale ale complexului proces de interacțiune dintre artă și sacralitate. Remarcând această legătură organică, miturile se constituie asemenea unor imagini primordiale, ce prezintă vădite similarități cu structurile imagistice ale arhetipului, care, așa cum semnala Jung, "este în primul rând figură mitologică"92. Înțeles ca o "narațiune tradițională complexă"93 și fabuloasă, în care sunt descrise originile universului, ale lumii și fenomenelor sale, surprinzând credințe și personaje fantastice (zei, eroi etc), mitul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sau își pierd uneori din conținutul originar, reușind însă să facă față provocărilor societăților de mai târziu, din care tind să facă parte. Alături de aceste aspecte, subliniem totodată și capacitatea de conservare și ocrotire, calitate specială ce este asigurată de arhetip, sursa esențială a mitului. În acest fel, este posibilă perpetuarea unor imagini și motive caracteristice, ca mesaje de actualitate ale mitului, ce oferă dovada continuității temporale, reamintind și reactualizând datele referitoare la lumea sacră. Prin urmare, din perspectiva sacrului, mitul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
două domenii admite atât existența unor elemente mitice cu conotații sacre, cât și a unor elemente sacre cu conotații mitice, în ansamblul său valoric, mitul putând transmite, potența sau valorifica elementele de sacralitate, fără a condiționa însă existența acestora. Alături de arhetip și de mit, simbolul, care desemna inițial un obiect tăiat în două părți cu semnificații aparte 113, se afirmă ca un concept cu o semantică amplă, acest termen dezvăluind interpretări proprii diferitelor domenii ale culturii, de la filosofie, antropologie, hermeneutică, artele
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Iisus Hristos, cât și prin crearea unei atmosfere meditative încurajate prin subtilul joc de lumini și umbre, toate acestea amintind parcă de celebrul verset biblic " Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29). Privite în ansamblu, arhetipurile, miturile și simbolurile constituie forme particulare de cunoaștere, nearbitrare, care "dezvăluie omul profund, omul pur și simplu, neafectat de condiții istorice"128, ele permițând, cel puțin prin intermediul reprezentărilor vizuale ale sacrului, o redescoperire a condiției paradisiace a omului, cea mai
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a aduce un plus de lumină asupra acestor necunoscute, să revenim la întrebarea pe care o formulasem la începutul acestei părți: De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm? După cele prezentate, fără a avea pretenția exhaustivității declarate asupra teoriilor despre arhetip, mit și simbol, credem că acestea ar putea să conțină cheia dilemei noastre. Astfel, arhetipurile, ca rezultante ale infinitelor "experiențe tipice ale șirului de strămoși"129, ar trebui să indice originea din care ne tragem, miturile ca modalități de descoperire
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o formulasem la începutul acestei părți: De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm? După cele prezentate, fără a avea pretenția exhaustivității declarate asupra teoriilor despre arhetip, mit și simbol, credem că acestea ar putea să conțină cheia dilemei noastre. Astfel, arhetipurile, ca rezultante ale infinitelor "experiențe tipice ale șirului de strămoși"129, ar trebui să indice originea din care ne tragem, miturile ca modalități de descoperire și cunoaștere a istoriei, culturii, credințelor și civilizațiilor -, ar trebui să ne dezvăluie identitatea, în timp ce
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
orice acțiune (sacră sau profană) a omului. Avem deci intenția ca pe parcursul acestei lucrări să arătăm felul în care analiza fenomenelor sacrului și creației primordiale tinde spre particularizare, oferind domeniului artistic prototipurile esențiale. Mai mult decât atât, valabilitatea simbiozei dintre arhetipuri, mituri și simboluri, ca și cea dintre sacru și creație, ne ghidează către premiza conform căreia sacrul constituie o condiție a desăvârșirii creației, un model exemplar, care prin asociere cu opera de artă, deschide posibilitatea dialogului cu lumea perfectă. Intenția
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nu poată vreodată să-l înțeleagă sau să-l explice, universul fiind un mister a cărui descoperire finală să nu fie accesibilă în totalitate. În ce ne privește, avem convingerea că o astfel de situație ar accentua, încă o dată, importanța arhetipurilor, miturilor și simbolurilor ca forme primare de cunoaștere și reprezentare a existențelor sacrale. Nu în ultimul rând, toate aceste ipoteze demonstrează faptul că sacrul constituie un veritabil fundament al creației artistice, rămânând un reper esențial în înțelegerea legilor universale. I.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]