19,560 matches
-
plan vertical, nu putea fi născocit decît în capitala Imperiului în care soarele nu apunea niciodată și că patima ținutului glorios al tuturor cuceririlor geografice, artistice, a fost și a rămas Oceanul... * După Ermitage, Tate Gallery, Uffizi (exceptînd Luvrul, ca arhitectură) muzeul național spaniol Prado în care mă pregătesc să intru întîia oară are pentru mine ceva - foarte curios! - bucureștean. Senzație pe care nu o poți încerca nicidecum la Sankt Petersburg, Londra, Paris, Florența... Clasicismul clădirii în care pătrund, proporțiile calme
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca arhitectură, în care se va putea desfășura o intensă activitate științifică și va deveni în același timp un centru de interacțiune europeană. Dacă fiecare țară va avea aici compartimentul său și reprezentanții ei - vor lucra cel puțin 40-50 de persoane -, atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
pic în Plaza del Colon cu monumentul aztec Vaquera. Te poți gîndi, liniștit, la curioasa asemănare cu împărăția țarilor. La o oarecare depărtare de Madrid, Escurialul țeapăn, catolic, sediu străvechi al Inchiziției absolute în slujba catolicismului de totdeauna. Ceva din arhitectura și aerul sumbru al Kremlinului. O comparație se mai poate face și între Ordinului Ignațiu de Loyola și securitatea sovietică la fel de monumentală, atît în arhitectură cît și în organizarea ei tehnică. Totul conceput ca o idee de pedeapsă, a pedepsei
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Escurialul țeapăn, catolic, sediu străvechi al Inchiziției absolute în slujba catolicismului de totdeauna. Ceva din arhitectura și aerul sumbru al Kremlinului. O comparație se mai poate face și între Ordinului Ignațiu de Loyola și securitatea sovietică la fel de monumentală, atît în arhitectură cît și în organizarea ei tehnică. Totul conceput ca o idee de pedeapsă, a pedepsei, așa după cum Escurialul, - construit de Filip al doilea, după victoria de la Saint-Quentin, în anul 1557 - fusese arhitectonic gîndit, potrivit ideii suveranului spaniol, în forma unui
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
cetățenilor germani și ruși, laolaltă, victimele de bază. Lăsînd la o parte popoarele mai mici, supuse cu de-a sila, cînd nu se întîmplă să născocească, ele singure, metode inchizitoriale superioare meșterilor din centrele politice principale. * * * Masive, compacte, contrare oricărei arhitecturi transcendentale menită să caute salvarea sufletelor prin avîntarea către cer a edificiului sacru, - Escurialul și Kremlinul, apăsate ca de o invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și îndrăzneț, - potrivite înființării unor muzee paralele ale Inchiziției mondiale
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
masiv, sau chiar integral, de postmodernism. După o analiză atentă și cumpătată a structurilor instituționale din domeniul compoziției, precum și a principalelor direcții de gîndire din postmodernism (Foucault, Lyotard, Bourdieu, dar și Clifford Geertz ori mai exoticii postmoderniști provenind din teoria arhitecturii), Faigley se ferește să tragă o concluzie explicită, străduindu-se să lunece precaut printre desișurile complicate ale unei orientări intelectuale atît de vaste cum e postmodernismul. Înarmat cu sumedenie de "totuși" și "deși", autorul se încumetă să enunțe, pînă la
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
despre "metoda" lui Panofsky din ultimul studiu menționat și despre așa-numitul stil moldovenesc. Volumul este completat cu un aparat de note, cu numeroase planșe ale unor fotografii și schițe tehnice, cu o foarte interesantă paralelă istorică în date între arhitectura gotică și filosofia scolastică și cu o bibliografie a operelor teoreticianului și istoricului de artă german. Fără nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat de un tehnicalism atât de aprofundat și de terminologia de la un
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
de la un anumit punct atât de specializată, se poate aprecia că volumul lui Panofsky de la Editura Anastasia poate fi așezat - cu orgoliu, dar și pentru a sta la îndemână - pe rândul din față al oricărei biblioteci cu pretenții. Erwin Panofsky, Arhitectură gotică și gândirea scolastică, traducere și note de Marina Vazaca, postfață de Sorin Dumitrescu, în colecția "Impasuri și semne" coordonată de Christos Yannaras, Editura Anastasia, București, 1999, 155 de pagini, preț nemenționat.
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
Elena Zottoviceanu În inima Alpilor, fericita îngemănare a naturii grandioase cu o arhitectură elegantă îndulcită de picturalitatea profuziunii de flori, rod al pământului binecuvântat al Tirolului împlinit de hărnicia și firea prietenoasă a locuitorilor, Innsbruck-ul este un loc miraculos în care te învăluie tihna orașului de provincie dar și animația tinerească a unui
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și de alte domenii (literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism), într-un mediu atât de convertit la nevroză. Inevitabil, în acest creuzet al numelor sonore diversitatea exagerează uneori prin consecvență. Rămâne destul de discutabil îndemnul adresat unui Marcus Aurelius, unui Cusanus, sau unui Leibniz de a se încolona în șirul
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
conservîndu-și suficiente caracteristici deja acreditate, după cum, într-o altă perspectivă, el se instalează decis într-o nouă vîrstă a creației. Structură artistică duală prin constituția sa profundă, manifestîndu-se pînă acum alternativ - cînd diafan și imponderabil, cînd imaginînd forme definite, cu arhitecturi și geometrii stabile -, Florin Ciubotaru își conservă și în noile lucrări aceste dominante, aducîndu-le însă în simultaneitate. Dacă e să identificăm o continuitate fermă, atunci ea este una structurală, a tensiunilor subterane, iar dacă încercăm o evaluare a elementelor noi
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au în comun atît un repertoriu de elemente formale, cît și tensiunile și motivațiile specifice. Recursul la memorie, fie ea istoricistă sau mai apropiată modelelor spirituale, vitalismul cromatic și arhitecturile cerebrale sînt componente ale unui cadru moral, ale unui peisaj interior, dar și ale unor realități contextuale, dacă nu identice, atunci extrem de asemănătoare. Acestă mică expoziție de pictură contemporană bulgărească, în pofida vizibilei neîncrederi cu care a fost organizată, are, dincolo de
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
sunt evenimente mai banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant: Pentru că-mi place arhitectura clădirii!" Putregaiul adunat vreme de zece ani peste gunoaiele mustinde, aglomerate jumătate de secol în România, duhnesc pestilențial, dar asta nu impresionează pe nimeni. Protejați de parfumurile Calvin Kline sau Gucci, politicienii nu bagă de seamă că șoselele naționale se
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
românesc și-a redobîndit-o prin anii șaizeci, iar din punctul de vedere al experienței individuale ei se înscriu în tendințe diferite. De la puternicele construcții cromatice ale lui Gheorghe Dican la experiențele postcezanniene ale lui Sergiu Plop sau Ion Iosif, de la arhitecturile spiritualiste ale lui Ion Cornea la notațiile fragile ale lui Teo Boicescu, de la retorica lui Emil Darie, animația gestualistă a lui Constantin Neacșu și a lui Laurențiu Ene, viziunile vag simboliste ale Mariei Gaghel Crișan și pînă la abstracționismul liric
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
foarte numeroasă familie de profesori, a studiat pianul și a urmat cursuri de canto, a avut o carieră muzicală, s-a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în germană - ceea ce a facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume autoreflexivitate literară
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
operele sale mari, sunt legate de o celebrare a vieții și a morții. Există și opere care n-au ajuns să fie realizate, ca de pildă templul la care visase, și ele arată legătura făcută de Brâncuși între sculptură și arhitectură, legătura cu spațiul, cu spațiul public. O operă e altceva decât ceea ce se pune într-un salon, e ceva pentru toată lumea. E o mare generozitate la Brâncuși. Dimpotrivă, printre lucrările realizate există ceea ce, după părerea mea și a multor sculptori
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele unei poetici a ficțiunii în secolul XVII francez, Toma Pavel observă că la originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta arhitecturii pentru a se ajunge în cele din urmă la miezul problemei, literatura. Distanța care despărțea măreția și fastul castelului Versailles de restul regatului francez, se reflectă în ficțiune printr-o separare a artei de detaliile lumii pămîntești. Din analiza textelor
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar fi una dintre formele de manifestare a unei ordini imaginare numită Antichitate și a unui limbaj de o
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. în colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
vîrsta sa imemorială, se poate spune că modernitatea a întrerupt marea tradiție a lemnului, reformulîndu-i pînă și axiomele lui naturale. Prelucrîndu-l altfel, de fapt ea l-a reconstruit. Dublînd cioplirea cu asamblarea, materialul a fost deplasat semnificativ dinspre statuar spre arhitectură, dinspre funcția simbolică și implicată spiritual, spre imaginea secularizată și spre expresivitatea gratuită. Eliberat de constrîngerile și de stereotipiile sale străvechi, lemnul își pierde, oarecum, identitatea și este confundabil, ca subiect al manipulării, cu alte materiale care pot suporta intervenții
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
între 2 aprilie 1939 și 12 mai 1940. Dat fiindcă această publicație periodică avea o sumedenie de rubrici, mai mult sau mai puțin literare, în coloanele ei au apărut și alte rubrici de cultură, artă plastică, muzică, teatru, cinema, coregrafie, arhitectură, modă, sport, umor, pagina jocurilor. Prin toate aceste rubrici revista România literară redactată de către Cezar Petrescu a îndeplinit și funcția unui magazin cultural, o publicație pentru publicul larg, fiecare dintre cititori găsind cîte ceva în paginile ei. O revistă de
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
cărți traduse mai demult și la noi. Istoria uitată, istoria compromisă Recent, sub pretextul unei așa-zise acțiuni gospodărești, un Vasile Gherasim, primar al sectorului 1 al Capitalei, a ordonat ștergerea tuturor inscripțiilor de pe zidurile Universității și ale Facultății de Arhitectură. Datînd în cea mai mare parte din timpul Revoluției și a demonstrației maraton din Piața Universității, aceste inscripții își căpătaseră un drept istoric la conservare. Din păcate, un singur ziar a sesizat cu promptitudine monstruozitatea comandată de acest primar, COTIDIANUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
se număra și imnul de azi al României. Iar rezultatul cîrpelii cu vopsea ordonate de el e, afirmă Cronicarul după ce s-a dus să vadă cu ochii lui ce s-a întîmplat, o nerușinată maculare a zidurilor Universității și ale Arhitecturii. Același primar pe care nu-l tulbură murdăria din sectorul lui și inscripții cu adevărat obscene de pe zidurile unor imobile publice, s-a găsit să rescrie istoria cu bidineaua celui mai reacționar pedeserism, la Universitate și la Arhitectură. Prostie? Provocare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
și ale Arhitecturii. Același primar pe care nu-l tulbură murdăria din sectorul lui și inscripții cu adevărat obscene de pe zidurile unor imobile publice, s-a găsit să rescrie istoria cu bidineaua celui mai reacționar pedeserism, la Universitate și la Arhitectură. Prostie? Provocare? Ordin? Indiferent de motiv, partidul în numele căruia Gherasim a ajuns primar ar trebui să ceară scuze alegătorilor și să-i retragă acestuia sprijinul politic. * La începutul săptămânii trecute ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un articol în care se afirmă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
patra, "cu rigoare și în același timp cu prezentări captivante, curente, mișcări, tendințe, școli - după cum s-au intitulat sau au fost denumite -, precum și grupări și personalități care au marcat secolul XX în domenii mergînd de la literartură, pictură, teatru, cinema și arhitectură pînă la fotografie, balet, varieteuri sau benzi desenate". Nefiind exhaustiv, dicționarul lasă întinse pete albe. Privite cu un ochi rece mișcările literare și artistice contemporane se dovedesc un adevărat muzeu de curiozități. Pornind de la nume: arcanism, mișcarea antropofagică, B.M.P.T., citaționiști
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]