1,017 matches
-
principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dat, pentru a explica principiile. Aceasta este sarcina specifică sau cea mai potrivită a dialecticii. Căci, fiind arta de a cerceta, ea ne îndrumează spre principiile tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
destinată în primul rând fiilor de boieri care doreau să intre în slujbe, se făcea în principal în limba greacă 50. Programa școlară prevedea studierea, alături de limbile clasice și moderne, a retoricii, a aritmeticii, geometriei, fizicii, a moralei și filozofiei aristotelice 51. Un călător străin care s-a aflat mai mult timp pe teritoriul Principatelor Române, Jean Louis Carra, nota faptul că boierii tineri destinați slujbelor domnești, la curte sau în provincii, trebuiau să învețe pe lângă limba greacă, vorbită la curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
11">11 Aristotel (384-322 î.e. n.), numit și Stagiritul, după orașul natal Stagira, filozof grec, “cel mai mare gânditor al antichității”. A studiat douăzeci de ani în Academia lui Platon. A fost timp de trei ani profesorul lui Alexandru Macedon. Logica aristotelică își păstrează actualitatea nealterată și în zilele noastre. Opere mai importante: “Metafizica”, “Fizica”, “Despre suflet”, “Politica”, “Poetica”, “Etica nicomahică”, “Istoria animalelor”, “Meteorologia”. </footnote> ... dar..?, Și, într-o liniște grea, continuă murmurat. Pentru că au iubit și au apărat adevărul cu orice
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de gîndire în logica aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a cvasitotalității culturilor occidentale, poate deveni opacă și inoperantă pentru persoanele care provin dintr-o cultură care pune accentul pe o abordare mai holistică a gîndirii. Deși toate conceptele evocate au un rol euristic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cinstirea icoanelor, ci și apariția agresivă a islamului cu noua sa doctrină și ideologie au determinat o necesară reacție a bizantinilor în apărarea valorilor propriei spiritualități. Ioan Damaschin, ca și discipolul său Theodor abu Qurra, dovedesc din plin folosirea logicii aristotelice în disputele cu musulmanii. De altfel, o părere larg împărtășită de bizantinii timpului era că islamul nu ar fi prins dacă cei ce l-au îmbrățișat ar fi cunoscut cultura clasică greacă. La începutul secolului al IX-lea, împăratul Leon
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în discurs a datelor experienței personale, rod al asumării unei trăiri. Să nu uităm că în Bizanț, Aristotel a fost foarte bine cunoscut și nu puțini au fost cei care și-a întemeiat maniera de lucru în filosofie pe logica aristotelică, Organon fiind de altfel o denumire ce s-a impus în Bizanț pentru scrierile de logică ale Stagiritului. În altă ordine de idei, este de extremă importanță distingerea nuanțelor sub care este înțeles termenul de filosofie de către bizantini. Pe ansamblu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
IV a fost reconsiderarea termenilor filo sofiei clasice grecești, mutarea înțelesurilor pe care le formulase filosofia greacă întru dimensiunile spiritualității creștine. Se pune întrebarea de ce a fost preferată limba greacă, apoi filosofia greacă, și în special termenii filosofiei platoniciene și aristotelice în conturarea căii pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să fie utilizată orice limbă a Orientului apropiat care reprezenta marca unei tradiții și mai vechi decât cea greacă. Este de amintit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atât erau mai serioase șansele unei experiențe mistice care să nu stea sub semnul înșelă¬ciunii. Viețile multor sfinți importanți ai tradiției bizantine, care au fost stâlpi ai vieții monahale, relatează trecerea lor prin perioada de formare în cadrele filosofiei aristotelice ce se făcea în mod obișnuit în paideia bizantină până la vârsta de optsprezece ani. Menționarea acestui aspect biografic în mod repetat este în sine o dovadă a importanței pe care o avea perioada de pregătire și formare a minții pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
studiului lui Aristotel l-a ajutat însă pe Palama să găsească o cale de expresie a specificului experienței hesychaste ce a satisfăcut necesitățile discursive ale momentului, așa cum erau ele impuse de controversă, mai cu seamă în aspectele care contau. Logica aristotelică, cu cerințele sale de coerență și consistență, în care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim va înțelege aceste ^oyoi care prin lucrarea divină se imprimă în felul de a fi al oricărei creaturi definindu-o, nu în forma ideilor platoniciene, sau a principiului aristotelic activ al formei. Lucrurile sunt create din nimic prin energiile sau lucrările divine conform rațiunii lor, trecând astfel din Suvapig, din potență, în svspysia, în starea de a fi create efectiv. Aoyoi nu sunt siSog (forme) ce ar forma, ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
analiză al subconștientului transmis conștiințelor receptoare prin mesaj liric, nedefinit, îmbinând acel creatio ex nihilo al lui Guillaume de Conches cu obiectul unui scop liric magic. Astfel se creează un pisc solitar, poem al poemului de inspirație uneori platonică, alteori aristotelică. Pentru a defini caracterul de excepție al paradigmei să aplicăm pentru început modelul deductiv că toate lucrurile perfecte preced eminamente necesar toate lucrurile imperfecte. Și să nu uităm că toți marii poeți au demonstrat în timpul lor creator această caracteristică a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și eu singur Prin crengile cu sunet de schelet, - Învinețit ca un cadavru... -Vino-n zăvoiul violet. Or, nu! s-aprind luminile-n oraș... Sunt alții, și un alt poet E mult, de când dormim în umbră, În cimitirul vesel...1085. Teoria aristotelică a metaforei nu consideră aceasta ca un simplu ornament al discursului, ci-i atribuie o funcție cognitivă. În Poetica lui Aristotel 1086 se pare că asemănările dintre lucruri sunt parte dintr-o întreagă observație, investigație, comparație și în finală apreciere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-cheie pentru cultura și mentalitatea grecească: mimesis și mysterion, care conțin particular mi, exprimând ideea de micșorare. Anton Dumitriu relevă faptul că mitul nu este o simplă poveste, ci un liant între două planuri ontologic diferite. El pornește de la definiția aristotelică din Poetica :„Imitația acțiunii este ceea ce constituie subiectul oricărei tragedii. Fiind imitație, mitul se plasează la un alt nivel decât acela al faptelor de imitat, la nivelul reprezentării, cu atât mai eidențiat, cu cât este vorba despre spectacolul dramatic de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dactilografiind manuscrisele soților cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relația femeilor cu natura, distanța lor ontică față de spirit, apropierea de umanitate pe la jumătatea distanței de animalitate. Sau că, uneori, ceva mai spășiți, scriau că, deși nu este așa și suntem egali de la natură totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
aspiră să facă istorii dacă aportul lor se numără în moartea celor cărora semenele lor le-au dat viață. Mai degrabă și-ar dori să schimbe criteriile de importanță ale istoriei și chiar semnificația istoriei înseși, redescoperind adesea uitata formulă aristotelică: politica este știința oamenilor de a trăi împreună. Nu avem modele și ne limităm reciproc nivelul de performanță. Modelele de oricând sunt întruchipări ale autorității: profesionale, morale, civice, politice. Această autoritate nu există decât dacă este recunoscută la nivelul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sentimente, gânduri serioase ori ironice astfel încât ancorarea lor în epoca pe care au reprezentat-o se estompează și faptul acesta este esențial pentru rezistența în timp a literaturii în general. În această privință susținem opinia lui Jauss, care, în descendență aristotelică, promovează catharsis-ul ca o condiție esențială a receptării operei artistice. Din acest punct de vedere criticul - în sensul său inițial de observator și comentator obiectiv, distant și nemilos al operei - este, asemenea lui Mefistofel, cel puțin aparent, un învins
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de decenii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
În doctrina categoriilor timpul a cunoscut, ca și alte personaje conceptuale, o evoluție complexă. El apare, În gândirea filosofică, Încă din paginile Categoriilor aristotelice și a fost supus, prin reconsiderare, alături de alte concepte fundamentale ca spațiul, substanța, ființa sau calitatea, unor diagnoze succesive. Apare deopotrivă și În comentariile medievale care prezintă categoriile ca moduri ale predicației, și la Kant, Descartes sau Hartmann, care le
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
cu existența umană. Într-un asemenea context, pot fi puse În discuție moduri diferite ale temporalității. Parte dintre acestea au devenit canonice pentru că numesc ceea ce tinde să respecte regula sau să asigure un gen. Un mod al temporalității este chronosul aristotelic, sussesiune de momente, număr al mișcării după anterior și posterior și reprezentare cronologică În sensul ei cel mai propriu. El va fi preluat comentat de unii gânditori ai evului mediu și va fi Înțeles ca elementaritate temporală ramificând timpul ciclic
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
până să ajungi aici, ai sărit deja de indignare, cunoscând tu prea bine faptul că n-ai scris „funcționar“ nicăieri în epistola ta. O știu și eu... dar, mă rog, ai fi putut s-o faci. Parcă asta era diferența aristotelică dintre istorie și literatură, nu?
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
fi definită, în esență, ca un poststructuralism polifonic cu un puternic fundament și cu frecvente inserții de teorie și filozofie a limbajului că, de pildă, concilierea viziunii saussuriene a limbii că sistem de opoziții funcționale cu viziunea humboldtiană, de sorginte aristotelica, a limbajului că enérgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare. Se pare că cea mai cunoscută contribuție a lui Coșeriu în lingvistică se referă la celebra trihotomie sistem-normă-vorbire. De fapt mai importantă e o altă trihotomie, mult mai generală, a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îndrăznesc formularea unei soluții. Într-un text din tinerețe, Constantin Noica prelua o idee al lui Aristotel privind forma care in-formează materia. După ani și ani de conviețuire, bărbatul, de exemplu, ajunge să dea un alt chip femeii. În interpretarea aristotelică, bărbatul este forma, iar femeia materia. (Eu cred că influiența este reciprocă și indecisă: nu se știe precis cine dă și cine primește). După Noica, de aici rezultă anumite modele sociale ale feminițății. Într-un fel va arăta soția polițistului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cine dă și cine primește). După Noica, de aici rezultă anumite modele sociale ale feminițății. Într-un fel va arăta soția polițistului, altfel cea a profesorului sau a fotbalistului. (Nu întâmplător există și o emisiune "Neveste de fotbaliști"). Adaptând ideea aristotelică în versiune nicasiană, aș spune că în lumea sportului românesc fotbalistul ia chipul celui care îi este și "tată" și "mamă": patronul. Ajunge să-i semene, mai mult sau mai puțin. Ar fi un seducător și pasionant subiect de (psihan
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unui domeniu de cunoaștere aparte. Lucrarea pe care a dedicat-o cunoașterii sufletului se intitulează De Anima (Despre suflet), dar problemele vieții sufletești sunt prezente deopotrivă și în celelalte lucrări ale sale, în Etica, Retorica, Metafizica, Istoria Animalelor ș.a. Gândirea aristotelică este vastă, iar pentru evocarea acesteia am recurs la o succintă sistematizare. 1. Biologia ca știință a cunoașterii sufletului Aristotel a fost un gânditor universal. Din copilărie a crescut în leagănul formativ al medicilor, care l-au instruit în domeniul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]