1,035 matches
-
Tentativa se dovedește temerară, și rezultatele o situează între contribuțiile, pe această temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria dictatorilor, 1938; Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940; Fiul lui Dumnezeu. Fiul Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3; G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia, Despre câteva cărți recente, PRV, 1939, 1274; Traian Gheorghiu, „Oameni și aspecte din istoria aromânilor”, IIȘ, 1940, 6; Th. Râșcanu, Elementul aromânesc, „Știrea”, 1940, 2365; G.R. [G. Radomir], „Fiul lui Dumnezeu”, „Macedonia”, 1942, 118-119; Al. Z. Ionescu, O nouă carte despre Iisus, „Tomis”, 1942, 8-9, 1943, 1-3; N. Mihăescu, O carte despre Iisus, „Acțiunea”, 1942
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
căror identitate etnică și culturală era în pericol. În acest scop, G. publică numeroase articole pe teme de actualitate, însemnări, informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr.C.
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
cu un efectiv total de 14 persoane. În cadrul grupului se observă o scădere a numărului de membri de la 25 în 1992 la 14 în 2002. Trebuie amintiți apoi rușii (11), tătarii (7) și germanii (6), dar și câțiva evrei, turci, aromâni. Românii constituie populația majoritară; numărul lor a crescut de la 8.079 persoane (1930) la 33.990 (1992). Pe ansamblul orașului, ultimul deceniu a adus cu sine o ușoară creștere în rândul minorităților etnice, cu 219 persoane, romii fiinde majoritari (214
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lentă de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la fel și lipovenii, care astăzi formează un grup de aproximativ 47 de locuitori. Celelalte minorități dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei lumi în continuă scădere, a cărei dezagregare nu poate fi oprită. Este vorba de viața grupurilor etnice care dispar cu timpul fie prin convergență cu limba literară-matcă, fie prin asimilare, când subiecții acestora trăiesc între străini, cum este cazul aromânilor. Astfel, fiica autoarei, care nu s-a născut - cum spune în aromână C. (aici în transpunere liberă) - „nici în munții Gramostei / nici la Samarina în Pind, nici la Hrupiște / nici la Perivole [...]/ și n-a băut apă din ghiumi” și
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
Santorin. Cartea a fost tradusă și în limba franceză, sub titlul De dedans et de dehors. SCRIERI: Norocul și mintea, București, 1969; Di nuntru și-di nafoară, București, 1994; ed. (De dedans et de dehors), Charleroi (Belgia), 1999; Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor, București, 1996; Néuri-Zăpezi-Neiges. 13 poemi-poeme-poèmes, ed. plurilingvă, București, 2002; Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Ediții: Liturghier aromânesc, București, 1962. Repere bibliografice: Kira Mantsu, „Di nuntru și-di
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
sub titlul De dedans et de dehors. SCRIERI: Norocul și mintea, București, 1969; Di nuntru și-di nafoară, București, 1994; ed. (De dedans et de dehors), Charleroi (Belgia), 1999; Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor, București, 1996; Néuri-Zăpezi-Neiges. 13 poemi-poeme-poèmes, ed. plurilingvă, București, 2002; Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Ediții: Liturghier aromânesc, București, 1962. Repere bibliografice: Kira Mantsu, „Di nuntru și-di nafoară”. Ploaci cu poezii di Matilda Caragiu Marioțeanu, „Zborlu
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
inspiră. El nu se sfiește să prelucreze motive din lirica populară, compunând adesea pe structura prozodică a cântecelor folclorice de la care pornește. În acest fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii, 133-135. Hr.C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
D.[umitru] (10.III.1879, Slatina - 2.VI.1964, București), istoric literar, teoretician și critic literar, stilistician, folclorist. Fiu al Eufrosinei Caracostea (n. Bichan), profesoară, și al lui Nicolae Caracostea, judecător, C. se trage dintr-o familie (Bălan) de aromâni epiroți din satul Negadis. Printre ascendenții săi se numără profesori și directori ai gimnaziului din Ianina. A urmat școala elementară și prima clasă de gimnaziu în orașul natal, continuând apoi cursul secundar, până la absolvire, în București, la „Sf. Sava”. Din
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Ciocoii vechi și noi, postfața edit., București, 1990; Veronica Micle, Poezii și corespondență, introd. edit., Galați, 1992; I. Al. Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună, pref. edit., Craiova, 1995; Eminescu în corespondență, I-V, București, 1997-2001 (în colaborare cu D. Vatamaniuc); Th. Capidan, Aromânii. Dialectul aromân, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Sensul recuperator al monografiei, L, 2000, 9-12; Florentin Popescu, La „judecata de apoi” a unui poet: Mihu Dragomir, „Ecart”, 2001, 110; Teodor Vârgolici, Metamorfozele creației lui Mihu Dragomir, ALA, 2002, 590; Teodor
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
să nu mai fie de acord cu ideile Căpitanului. Antisemitismul codreniștilor nu a ajuns la manifestări atroce, dar exista ca atare și se manifesta din ce în ce mai agresiv. După cum se știe, printre susținătorii fanatici ai lui Zelea Codreanu s-au aflat și aromâni. Nu știu pe ce filieră a ajuns Gigi Becali admirator al legionarilor, dar nu m-ar mira să aflu că asta i se trage de la descedendenții aromânilor codreniști. Fiindcă Becali pare a fi suporterul lui Zelea Codreanu din surse ca să
Cămasa morții la second hand by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12526_a_13851]
-
se știe, printre susținătorii fanatici ai lui Zelea Codreanu s-au aflat și aromâni. Nu știu pe ce filieră a ajuns Gigi Becali admirator al legionarilor, dar nu m-ar mira să aflu că asta i se trage de la descedendenții aromânilor codreniști. Fiindcă Becali pare a fi suporterul lui Zelea Codreanu din surse ca să zic așa rapsodice. Săptămîna trecută, însă, unul dintre locotenenții lui Gigi Becali, din județul Mureș, a anunțat că PNG va face donații pentru cultele din România, dar
Cămasa morții la second hand by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12526_a_13851]
-
București. După Prefața "Toma Caragiu se prezintă el însuși" și o substanțială Bibliografie, urmează capitolul central al cărții: Filmul unei vieți și al unei mărturisiri de credință". Este o amplă prezentare, sugestivă și minuțios alcătuită, a destinului unei familii de aromâni ce străbate Peninsula Balcanică pentru a ajunge în România. Evenimente dramatice din pragul războiului și după aceea determină familia Caragiu să se refugieze mereu ( au suferit mai multe refugieri cu pierderi importante), fugind de urgia frontului. Un următor capitol este
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
MAICA TEREZA, AROMÂNCĂ DIN NEAMUL BOIAGI Stimate Domnule Vlad Bejan, În primul rând vă mulțumesc pentru revistele pe care mi le-ați trimis și pentru publicarea în "Ginta Latină" a articolelor mele despre manifestările aromânilor din Macedonia. Vă sunt recunoscător că găsesc în paginile revistei pe care o conduceți informații interesante și utile bineînțeles, mă interesează mai mult cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
le-ați trimis și pentru publicarea în "Ginta Latină" a articolelor mele despre manifestările aromânilor din Macedonia. Vă sunt recunoscător că găsesc în paginile revistei pe care o conduceți informații interesante și utile bineînțeles, mă interesează mai mult cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din păcate, nu la fel se poate spune despre partea albaneză, care niciodată nu a scos la iveală și originea ei aromânească. Iar când noi
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
a dedicat viața ajutorării celor mai necăjiți din lume, neîntrebând niciodată de apartenența lor etnică. Toate aceste discuții au scopuri departe de a fi sincere și ortodoxe și au manipulat pe nedrept numele și faptele ei nobile. Vă transmit salutările aromânilor din Macedonia și vă urez sănătate și numai bine, în așteptarea altor numere ale "Gintei Latine". Vă rog să transmiteți salutări și băieților aromâni din Albania, studenți la Iași. Goran KOSTOV-PUSHUTICLU Skopje, Macedonia
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
reglementează: ... a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
Culturii și Cultelor se majorează corespunzător, cu aceeași valoare. ... Articolul 2 Imobilul prevăzut la art. 1 se dă în folosință gratuită Fundației Culturale "Mușeata Armână" pe o perioadă de 49 de ani și va avea destinația de sediu al Muzeului Aromânilor "Mușeata Armână", care se înființează de către Fundația Culturală "Mușeata Armână". Articolul 3 (1) Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
HOTĂRÂRE nr. 1.388 din 10 noiembrie 2005 privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi darea lui în folosinţă gratuită Fundaţiei Culturale "Muşeata Armână". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171754_a_173083]
-
emigrație. ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]
-
emigrație ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au
PROGRAM DE GUVERNARE din 23 decembrie 2009 pentru perioada 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218548_a_219877]
-
emigrație ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au
HOTĂRÂRE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218547_a_219876]