1,164 matches
-
fost distruse de o ploaie de sulf, provocată probabil de o erupție vulcanică. Cea mai importantă utilizare a sulfului este folosirea acestuia la fabricarea acidului sulfuric Materiale și ustensile necesare: Zn, S, Al, Fe, apă, CS2, sită azbest, lingură de ars, eprubetă, clește de lemn, sursă de încălzire, trepied, pahar Berzelius, sticlă de ceas. Mod de lucru: 1. Determinarea aspectului și rezistenței mecanice a sulfului. Pe două site de azbest se așează sulf cristalizat( baton de sulf) și respectiv floare de
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
până la fierbere. Observați cu multă atenție toate fazele prin care trece sulful în timpul încălzirii. Înainte de a ajunge la fierbere, turnați lichidul, în șuvițe subțiri, într-un cristalizor cu apă. Ce observați ? 5. Arderea sulfului Încălziți sulful într-o lingură de ars a cărei vergea traverseauă un capac de carton. Ce culoare are flacăra? Ce puteți spune despre produsul obținut? Introduceți lingura cu sulful aprins într-un cilindru în care se găsește apă cu metilorange, agitați cilindrul pentru favorizarea dizolvării gazului rezultat
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
scârțâie ușa și deranjează pe tovarăși". I-am argumentat că între ușa respectivă și "tovarăși" e o distanță apreciabilă, dar "gradul" a fost ferm ! Cum în preajma era o mică livadă, l-am întrebat dacă acolo se poate. A sărit ca ars, "cum, la pomii tovarășei și a lu' tovarașu'? Nici vorbă!" Cum ziaristul american intrase pe "cod portocaliu", am hotărât să caut o soluție "de avarie". Am zărit în parc , la vreo sută de metri o casă, m-am îndreptat către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-l cunosc prea bine pe tovarășul Macovei, dar am impresia că are o atitudine cam distantă față de clasa muncitoare"! Atât! În acele vremuri era însă suficient pentru a-mi lua adio de la Chile și nu numai! Directorul a sărit ca ars, "decretând" câteva măsuri urgente: 1) rog ca cele spuse de tovarășul L.P. să nu fie consemnate în procesul-verbal. 2) tovarășe L.P., ai fost primit la noi din condescendență, fiindcă nimeni nu dorea să te accepte. Aici suntem un colectiv unit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mult mai este! CAPITOLUL VII Biserica din Streza Motto: Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți, agale. Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: «Hristos a Înviat!» Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare! E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe, până-n văi străbate. Și clopotele cântă rar. Ah Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag. Cum plâng a jale! (George Coșbuc) În privința stării bisericii românilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Una e să vorbești, sa simti cu inima și să cugeți cu mintea. Când vorbești în lume vinzi, Cei ce aud cumpăra, Atenție! Ce vinzi? Dacă n-ai milă - n-ai dragoste, n-ai pe Dumnezeu, ești un cărbune de ars. Să vorbești ce-i de vorbit. Să asculți ce-i de auzit. (Poruncile) Mama e că ceva sfânt. - Ascult-o! Respect-o! Ai două mâini. Cu una să muncești, cu una să faci Cruce și milostenie. Ai doi ochi, cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
oameni deasupra, obligarea deținuților să se dea cu capul de pereți ori să se lovească cap în cap, lovitul cu piciorul în ficat, strânsul mâinilor la ușă, scoaterea dinților prin lovituri cu pumnul ori piciorul, smulsul părului și al mustăților, arsul feselor cu țigara, linsul closetului, îndesarea capului în hârdăul cu urine și fecale până la sufocare, obligarea victimelor să își mănânce propriile fecale, să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Parlamentului și Guvernului României. FORUMUL (COLEGIUL) ASOCIAȚIEI ROMÂNE DE SOCIOLOGIE În urma discuțiilor privind credibilitatea sondajelor de opinie, organizată de Jurnalul Național și ARS din octombrie 2005, s-a constituit un grup de inițiativă care propune înființarea unui Forum (metodologic) al ARS. 1. Forumul ARS, constituit din membri permanenți, reprezentanți ai principalelor universități din țară în care se predă sociologia și ai institutelor de sondare a opiniei publice, a fost aprobat de Congresul ARS: Prof. Dr. Dorel Abraham - președintele CURS Prof.Dr. Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râdeatâta sărbătoare De chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ne-am susținut moral de la distanță, singurul mod de comunicare la îndemână, când mă aflam departe de căminul nostru. Din intensul schimb de scrisori s-au mai păstrat aproape optzeci de asemenea misive. Aceste scrisori ne-au dovedit că eram arși de dorul ce-l aveam unul față de celălalt, constituind temelia vieții noastre de familie de mai târziu, când viața și raporturile dintre noi au devenit normale, în condițiile păcii de care am beneficiat. După transferul obținut la Timișul de Jos
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Sa”, a Zeului - „ceea ce nu e pretutindenea este”, de fapt singura afirmare a unei „posibile” Existențe, în acest poem. Nesiguranța persoanei, a realității esențiale ce e ființa: „...să tăcem împreună, mereu întrebându-ne celălalt dacă e”. Desigur, există mai multe ars poetice în arta mare a lui Nichita, dar, lângă mine - sau, dacă vreți, cu anii în care am trăit în deplină solidaritate nu numai socială, profesională, dar și ideatică! -, el a „cultivat”, a „îndrăznit” acest „tip de poezie”, abordarea metafizică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și foarte competentă, când e vorba să-și pună semenii în insectarul derapajului etic. Pe de altă parte, nimeni nu suportă să fie privit cu binoclul întors, să devină obiect al verdictului moralizator. Cei mai feroci dintre judecători sar ca arși dacă cineva îndrăznește să le pună la îndoială virginitatea, legitimitatea, autoritatea. Ne place morala, dar urâm pe moraliștiă Un nărăvit demon al clasificării m-a împins, în zilele din urmă, să încerc o rapidă sistematizare a dome niului. Am identificat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ne-am susținut moral de la distanță, singurul mod de comunicare la îndemână, când mă aflam departe de căminul nostru. Din intensul schimb de scrisori s-au mai păstrat aproape 80 de asemenea misive. Aceste scrisori ne-au dovedit că eram arși de dorul ce-l aveam unul față de celălalt, constituind temelia vieții noastre de familie de mai târziu, când viața și raporturile dintre noi au devenit normale, în condițiile păcii de care am beneficiat”. Nu toate cele 80 au ajuns la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Iacob Gârliță, care, împreună cu Erne, mare comis, și cu contele de Szolgagyör, l-au salvat de la moarte sigură pe Bela al IV-lea. „Iar despre numărul laicilor mari și mici, − scrie Rogerius −, care se înecaseră în bălți și în ape, arși în foc sau omorâți de sabie nu se mai poate ști. Căci zăceau pe câmpii și pe drumuri cadavrele multor morți, unele cu capul tăiat, altele sfârtecate în bucăți, în vile, în biserici, în care se refugiaseră cei mai mulți, numeroase corpuri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
grozav când te-ai apucat de așa ceva. — În ce sens? Ce vreți să spuneți cu „cazuri extreme“? — Păi... bine, îți spun, dar numai ție. Să știi că nu o să mai existe sunete pe lume. — Cum adică? am sărit eu ca ars. — Va dispărea complet sonorul pentru că sunetele nu-și mai au rostul în evoluția omenirii. Ba dimpotrivă, nu fac decât să dăuneze, așa că, mai devreme sau mai târziu, tot ne dispensăm de ele. — A, deci nu vom mai auzi nici ciripitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e o problemă chiar mai importantă, zise unul dintre ei. Vă spun din experiență că este singura concluzie rezonabilă la care se poate ajunge. Și dintr-un anumit punct de vedere, e un experiment periculos. — Experiment? am sărit eu ca ars. — Da, experiment, au zis ei în cor. Dar nu-ți putem dezvălui mai mult de-atât. Scuze! Mi-au arătat apoi cum se fac permutările. Mi-au spus să le operez singur, în cursul nopții, să n-am stomacul nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
muncă, într-o reculegere senină și veselie desăvârșită. Lunar don Calabria le ținea reculegerea spirituală, predicată în biserica de la San Zeno in Monte. Căsuța unde trăiau a fost botezată Micuța Casă de la Nazaret și pusă sub protecția Sfântului Preot de la Ars. Prin sosirea sorei Galbusera, don Calabria a stabilit obediențele (îndatoririle) pentru fiecare soră. Scria: «Vă rog foarte mult să înaintați în sfințirea voastră. Munciți toate, o singură inimă și un singur suflet, pentru mai marea slavă a lui Dumnezeu și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încet. Cel mai bătrân credea-n Hristos Iar ceilalți în Mahomed. Un clopot începu să sune Creștinul s-a-nchinat supus Și celor doi porni a spune Minuni din viața lui Iisus. Dar ca un mag pe când înșiră Creștinul sfintele minuni Ca arși de foc cei doi răcniră Minciuni creștine, spui minciuni ! . Nimic nu v-a putut aduce Că n-a avut un pic de har. Murind între tâlhari pe cruce Iisus n-a fost decât tâlhar. Și pentru ca minciuni de-acestea Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cauză iar cei de lângă el, unii rămânând infirmi pe toată viața și au de suferit toți, deoarece nu este ușor, mai ales azi. Cu toate mijloacele de informare auzi de cele mai mari nenorociri și întâmplări diferite ale morții, unii arși, accidentați, înecați, striviți, sinucigași,criminali, mușcați de câini, concertul chinuitor care se sau mâncați întâmplă sub toate formele, violuri cu crime și în rândul copiilor, tinerilor, bătrânilor, trăsniți, găsiți morți prin case cine știe în ce chinuri, în războaiele care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O piatră enormă se desprinsese de pe vârful unui turn și căzuse alături de noi cu un zgomot cumplit al depărtare de câțiva pași numai. Vai ș-amar dacă ne atingea!... Iar vuietul căderei ei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu încrengătura de afaceri, relații, interese, cu economia subterană, cu hoția, cu sistemul clientelar, adică cu tot răul. Iată, să analizăm ce valoare practică are, sau poate avea, zicerea lui Victor Ponta despre „edificarea” statului social. Pomanagii vor sări ca arși, că adică cum îmi permit eu să pun sub semnul întrebării profunda gândire social-politică a portdrapelului social-democrației românești. Pentru cei care gândesc cu partea pe care stai, la o masă încărcată cu bucate produse de alții, le voi spune că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
totul. Într-o zi, când Nel, preocupată de tema la matematică, îi urmărea pe sărite discursul, nu auzi decât sfârșitul istoriei pe care acesta o relata: "... după o săptămână, apropiindu-te de München, se mai simțea foarte tare mirosul de ars." Pierduse începutul, nu înțelegea după ce anume se simțea atât de tare mirosul de ars, dar, văzând chipul lung al stăpânei casei, însărcinată cu traducerea, își închipui că Herr Oberst, tot învârtindu-și coniacul în pahar, spusese ceva necuviincios. Caterina, întrebată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sărite discursul, nu auzi decât sfârșitul istoriei pe care acesta o relata: "... după o săptămână, apropiindu-te de München, se mai simțea foarte tare mirosul de ars." Pierduse începutul, nu înțelegea după ce anume se simțea atât de tare mirosul de ars, dar, văzând chipul lung al stăpânei casei, însărcinată cu traducerea, își închipui că Herr Oberst, tot învârtindu-și coniacul în pahar, spusese ceva necuviincios. Caterina, întrebată din ochi, îi răspunse încet: "Du-te să repeți pentru mâine, n-ai nimic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]