1,313 matches
-
acut În săptămânile acelea petrecute la Veneția, când se dusese zilnic la Casa Semitecolo, unde petrecuse ore În șir ajutând familia Benedict să sorteze cărțile lui Fenimore și „cutia sigilată“ care conținea documentele personale, hotărând ce trebuia păstrat și ce ars. Trăia cu spaima de a nu găsi o scrisoare care să declare, practic: „Am să mă sinucid pentru că Henry James nu mă iubește“. Bineînțeles că nu dădu peste un asemenea document; nu găsi nici scrisoarea pe care Alice i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
concentrare Stutthof -, nu mă indignau decât crimele domniei papistașe și torturile Inchiziției. Dacă, pe de o parte, instrumente precum cleștii, fierul încins și mecanismele de zdrobit degete îmi erau familiare, pe de altă parte mă vedem răzbunând vrăjitoare și eretici arși pe rug. Ura mea se îndrepta împotriva lui Grigore IX și a altor papi. În spatele frontului, în vestul Prusiei, țăranii polonezi erau alungați din gospodăriile lor cu femei și copii cu tot; eu rămâneam vasalul lui Frederic II, care instala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în permisie. Fetele din Liga Fetelor Germane împărțeau băuturi calde și acceptau, chicotind, să fie pipăite de răcani. Ce anume se simțea mai pregnant: fumul dens al locomotivelor cu aburi sub acoperișul doar parțial avariat al gării sau mirosul de ars? Stăteam în fața unui număr derutant de mare de indicatoare îndrumând spre puncte de adunare, de prezentare și de coordonare. Doi jandarmi de front, de recunoscut după plăcile de metal atârnând de un lanț pe pieptul lor, motiv pentru care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Pe noi ne-a dus un tren de marfă, noaptea, prin Tetschen-Bodenbach până la Dresda, apoi mai departe spre est, în Silezia inferioară, unde era de bănuit că se afla frontul. Din Dresda nu m-am ales decât cu mirosul de ars și cu o privire prin ușa puțin crăpată a vagonului de marfă: între linii și-n dreptul fațadelor abia răcite se ridicau, în grămezi stratificate, snopi carbonizați. Unii din vagon bănuiau că erau cadavre închircite. Alții afirmau că văd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
voluminos cu supă de griș pe masa din camera noastră. Supa era amestecată cu lapte praf, care era livrat de frații franciscani din Canada. În ciuda plângerilor repetate făcute în gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de bine, În ciuda pericolului iminent, unii cică de un an. Au adormit și secretarele, deși sînt despărțite de noi de un zid izolator de plumb. Doar ȚÎra a tresărit ușor la auzul cuvîntului logogenici (Victor Mașek). Țicudean a sărit ca ars, dar fără să se trezească, la Academia a fost și va fi Întotdeauna alături de poporul român (acad. Mihai Drăgănescu), iar Radu Călin Cristea a rîs În somn, ca un copil, cînd a auzit că am fost papagalizați să credem (expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și-n ziuă ceața alburie ne diseca se-mprăștiau apusuri, vieți cenușii și colbul se răspândea umplându-ne cu vise. Ne ascundeau cometele de lucși și noaptea albastră cenușie se-nviora. Era târziu și - totuși - ni se părea... dorința miticului ars mustea din luminările încinse. Și iar se-nsuflețeau dezlănțuirile aprinse.
Crepuscul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83712_a_85037]
-
pardoseala unei celule alături de cincizeci, șaizeci alții, ascultând răcnetele înregistrate ale victimelor torturii noaptea și urletele reale ziua. Știa și despre aceste torturi: știa cum bărbați și femei erau biciuiți, arși, bătuți și sodmizați cu bastoane de cauciuc și sticle; arși cu fierul, cum li se scoteau ochii, li se tăiau nasurile și sânii, li se aplicau șocuri electrice la degete, oragane genitale și nări; cum torționarii purtau măști de animale și puneau înregistrări cu urelete de animale sălbatice în timp ce își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
după cîte știu. N-ai primit detaliile de la stație? — Depozitul de mobilă? zise ea, ignorîndu-i Întrebarea. Palmer’s? — Nu știu. — Isuse, așa trebuie să fie! O, Cristoase! Coborîse fereastra să stea de vorbă cu el, și brusc simți miros de ars. Băgă motorul În viteză și polițistul sări Înapoi. Motorul se zgîlțîi În timp ce ea Întoarse. Schimbă din nou viteza, debraind de două ori ca de obicei, dar calculîndu-și mișcarea greșit și zdrobind roțile dințate: Înjura, furioasă pe mecanismul greoi, și, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sale, Storia ecclesiastica a lui Claudio Fleury, L. 138, c. XX; și Storia ecclesiastica a lui Natale Alessandro, t. VIII, 42-43. A se confrunta și Bullarii Romani continuatio (Romae, 1845), T. IX, 405-412. 4 Antonio Rosmini, Introducere în filosofie, ed. Ars Docendi, București, 2002, p. 2, (Cuvînt înainte de Gheorghe Lencan Stoica). 5 Umberto Muratore, Conoscere Rosmini, Edizioni Rosminane Stresa, 1999, p. 51. 6 A. Rosmini, Introducere în filosofie, Prefață, op. cit., p. 8. 7 A. Rosmini, Nuovo Saggio sull'origine delle idee
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
poate oferi acest instructaj este avantajul cel mai profund dat de orice artă - fie ea a „fabricării“, a cunoașterii sau a trăirii -, și anume exprimarea de sine și autocunoașterea. Ceea ce un manual de sex nu va fi niciodată este o ars amoris - o știință a copulării, poate, Însă niciodată o artă a iubirii. Același lucru este perfect valabil pentru multe manuale ale naturii. Ele te pot Învăța cum și ce să cauți, ce Întrebări să pui În natura exterioară; Însă niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Cătă). Îi tradusem Cristinei o carte de Lewis Carroll, un lung poem cu fantome, și am reușit s-o impresionez. Însă Îmi era, pe atunci, rușine să recunosc asemenea imbolduri, parcă prea semănau cu Încercările de cucerire descrise Într-o ars amandi arabă, În care, ca să ajungi În așternuturile unei văduve, trebuia ca mai Întâi să-i răsfeți progeniturile. Din nou, prea livresc ca să fie și excitant. Mă mărginisem așadar la o sfioasă camaraderie, nu era nici asta puțin lucru pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu participăm nici cu o fărâmă la această stare de fapt. Am vrut să intrăm în NATO pentru că umbrela sa ne apăra de primejdiile de la Răsărit, dar și pentru că ni se deschidea perspectiva unor beneficii nemaiauzite. Am sărit însă ca arși când s-a pus problema participării directe în războaiele duse de apărătorii civilizației căreia îi aparținem. Acest comportament schizoid e perfect ilustrat de știrile ce anunță moartea unuia sau altuia din soldații români căzuți în războiul occidental împotriva terorismului asiatic
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și pentru familie, el a trebuit să se oblige prin tocmeli agricole cătră proprietarul sau arendașul care i le procura, a-i plăti în zile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aruncă, nu topesc din ele tot ceea ce au acumulat înainte ca zgură, vanitate, porniri oarbe, inconștiente, și nu ajung la fel de pure ca și el, cerul... nu avem dreptul... Trebuie să ardem... îi da zor cu acest drept și cu acest ars, vorbea aiurea, ca și când un sentiment puternic ar arde tot ceea ce a fost înainte și nu și-ar cuceri astfel dreptul de a fi neîngrădit de nimic... Da, vedeam și eu cerul și mă simțeam la fel de curat ca și albastrul lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai poți încă răspândi printre oameni, se putea face o dată, dar nu de mai multe ori, fără a risca să ți le arzi astfel tu însuți. Deși Galilei o făcuse. Un suflet dramatic acest Giordano, ce era de râs aici? "Arșii ăștia, continuă Ion Micu, ne ajută, dacă n-ar fi fost ei, forța cuvântului filozof ar fi slăbit prin veacuri. Numai Napoleon, care n-avea cultură filozofică, a putut să spună în Egipt (ar fi putut să tacă sau să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prietenie, cu un om din generația mea, puternică personalitate obsedată de puțină putere pe această lume, plătind un preț... Da, reușise, mă uitase, nici ăsta nu-mi mai dăduse nici un semn din ziua când râzând pe culoarele spitalului de cei "arși" (Giordano Bruno) ne despărțisem... Ce-o fi făcînd? mă întrebai oprindu-mă o clipă din scris. Ce local și-o fi ales unde să poată comanda un genie du christianisme însîngerat pe care să-l stropească cu bere și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pasarelă; era noapte, ploua cu găleata, vârtejuri grele, cum numai la televizor vezi. Cu „Swissair 111“ aș fi căzut calm, discret, pe întuneric, în timp ce doar cabina ardea, cu ușile-nchise; piloții ar fi stat deja de 15 minute în fum, arși, cu măștile de-oxigen pe față, și eu, la clasa a doua, n-aș fi știut nimic. Din „TWA 800“ aș fi avut timp să zăresc cerul, scaunele trecând la verticală și jumătatea cealaltă a avionului, ruptă de explozie, plonjând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
informație. Aveam mica mea teorie. Bănuiam că ultima imagine rămâne pe retină, se reține în conurile și bastonașele celulare, depozitată ca o amprentă lichidă. Așa se întâmpla cu toți nefericiții pe care îi examinam la televizor, călcați de tren sau arși de vii pe pista aeroportului. Li se filmau ochii, cu spaima încă lipită de globule, păstrată în aprinderea scenei finale. De pe retină, imaginea se deplasa în creier, răsturnată ca un castel cu turnurile în jos. Sângele nu mai iriga lobii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă înțelegi? Vreau să zic că, poate, era într-adevăr mai în stare s-o facă decât celălalt... adică, știi, nu trebuie să greșim, - asta-i principalul, mă înțelegi? — Cine v-a spus așa ceva despre domnul Ferdâșcenko? sări Lebedev ca ars. — Așa mi s-a șoptit; de altminteri, nici eu nu cred... Îmi pare grozav de rău că am fost nevoit să divulg acest lucru, te încredințez că nici eu nu cred... e o prostie... Ptiu, ce prostie am făcut! — Vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iarbă» ale lui Walt Whitman”. Sunt caracterizări valabile în esență, care comportă, totuși, credem, unele nuanțări. Dincolo de notele generale, surprinse în genere cu justețe de critica momentului, crede că acest volum ar trebui citit în primul rând ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă în cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului în spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative întru revelarea înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, în acest
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-o rețea de raporturi inedite, spărgând tiparele admise, în spectacolul mereu reînnoit al unei ars combinatoria niciodată satisfăcută de propriile performanțe. Programul anticonvențional transpărea și în versuri, în termeni adeseori expliciți, pe fundalul unei conștiințe a inerției sensibilității și al stagnării formelor de expresie, - de unde și reacția față de „arhivele nemișcării”, ori versuri elegiace ca acesta
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și puneți-le într-un săculeț. Agitați-l ușor. Extrageți cuvintele și așezați-le în ordinea extragerii. Copiați-le cu grijă. Poezia va va semăna”. Mult mai tarziu, în studiul Gesturi, punctuație și limbaj poetic (1953), Ț. „academizează” o asemenea ars poetica, o justifica, dar o și ameliorează, angajând în demonstrație o serie impresionantă de elemente lingvistice, estetice, antropologice și sociologice: „De aceea limbajul poetic este însoțit de propria să «mimica», formată din cadențe, din inflexiunea versurilor, din rimă și aceente
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
perspectivă socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții și cititorii de poezie se văd siliți, .ca cetățeni responsabili din punct de vedere moral și intelectual, să dea societății un răspuns chibzuit. Ei fac acest lucru într-un pasaj dintr-o Ars Poetica. Ei scriu o Apărare sau o Apologie a poeziei : echivalentul literar a ceea ce în teologie se numește "apologetică". *18 Scriind în acest scop și adresându-se acestui public, firește că ei .pun accentul mai mult pe "utilitatea" decât pe
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
singurătății, persoanele aflate în această situație trebuie să depășească reticențele și să pună capăt solitudinii. În finalul acestui eseu - o atenționare și un îndemn: Cine cu singurătatea s-a-nsoțit, Să consulte un medic, negreșit. Postfață Vasile Fetescu - la ora profundelor acorduri Ars longa, vita brevis - aforism enunțat de Hipocrate care, în limba lui Ovidiu - înseamnă arta e lungă, viața e scurtă. Dar ce trebuie să înțelegem noi, muritorii, din această înțeleaptă cugetare? Că omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]