2,594 matches
-
multiple care o compun (arhetipurile Ianus bifrons și Proteus). Se acordă credit nu „dizolvantului”, ci constructivului, nu „antipatriotului”, ci patriotului, nu „ateului”, ci omului profund religios, nu zeflemistului impulsiv și arbitrar, ci spiritului creator prin excelență, cu o filosofie bine articulată. Pe de altă parte, „efectul Caragiale” e considerat nu numai uriaș, ci și benefic în toate planurile, dar mai ales în sfera literaturii. T. s-a remarcat și ca îngrijitor și prefațator al unor ediții de scrieri din G. Coșbuc
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
care, grăbit, declară mort sămănătorismul, el va reveni și va susține nu numai victoria lui în epoca precedentă, ci și persistența și viabilitatea orientării după prima conflagrație mondială. „Dialectician”, „om de convingeri decise, exprimate cu o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează pertinent minusurile lucrărilor lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu privind „istoria” sămănătorismului ori poezia modernistă. Dar atunci când pledează pentru actualitatea sămănătorismului ori abordează „înnoirea literaturii”, comite el însuși greșelile incriminate, lărgind sensul conceptului până la pierderea oricărei
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Bacovia, bunăoară), lecturile interesează încă prin acuratețea demonstrației și pertinența observațiilor, mai ales când e vorba de autori afini cu criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul artistic și concepția fundamentală a operei. Propunându-și să reconstituie Weltanschauung-ul sadovenian, T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
viu vuia”. S. o consideră primitivă și o respinge. Cealaltă, „poezia morfologică”, e „o semantică a vederii [care] ne farmecă și ne ștampilează memoria” și este reprezentată de Arghezi, un poet studiat atent de tânărul S., „copiat” în poeme bine articulate, în structuri fixe, cu un limbaj pitoresc și muzical; nici acest tip de poezie nu e pe placul autorului Necuvintelor. Ce urmează (tipul „sintactic”) ar fi ilustrat tot de Arghezi (un vers emblematic: „trei sau patru-n mal pescari”), dar
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și În căutarea lui Cehov și alte eseuri (1984). Un roman de tinerețe, Melancolie, nefinisat, cu substrat autobiografic (epoca studiilor universitare) s-a publicat postum, în 1988. Două mari teme obsedează și susțin, dinlăuntrul ei, opera îndelung construită și solid articulată a lui Sorin Titel, două mari energii se cumpănesc și se înfruntă în ea, se observă și se pândesc una pe cealaltă, întreabă, se întreabă și își răspund, într-un dialog continuu, în replice extinse, deopotrivă de tari, de verosimile
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
o altă etapă a dezvoltării europene - multora dintre procesele și tendințele inaugurate de Renaștere, promovând pe aproape întreg continentul o cultură atentă și sensibilă la valorile generoase ale u. Chiar purificările operate de Contrareformă (și difuzate printr-un sistem bine articulat de instituții școlare) au fost departe de a amenda fondul inventarului clasic. Bunăoară, Miron Costin, care învățase la iezuiți, a nutrit o admirație statornică pentru scriitorii Antichității; este adevărat că nu îi trece cu vederea lui Ovidiu compunerea unor „verșuri
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
parte, un comerciant mărunt află din ziare despre dispariția istorică a micului burghez și se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la un nivel artistic minor. Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
ironia intelectuală cade alături. Polemica la acest palier nu este specialitatea sa. Când intră însă pe terenul speculației metafizice, stilul își găsește rosturile și originalitatea. Nu știai ce să admiri mai întâi: nestăvilita lui curiozitate, cultura lui vastă, solidă, bine articulată sau inteligența lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-și trăia credința și iscusința cu care și-o tălmăcea. Nu cred c-am întâlnit un alt om înzestrat cu atâtea daruri. Și nici altul care să-l întreacă în modestie
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
multă vreme, publicistica lui Z. revelă fațete noi ale personalității scriitorului. Condus în literatura de imaginație de principii ale clasicismului (seninătate, echilibru, obiectivitate), el se manifestă în gazetărie ca un cronicar și comentator ce nu își ascunde subiectivitatea. Mereu impecabil articulată, fraza lui devine adesea caustică, flagelantă, mușcătoare. Umorul de stil academic coexistă cu polemica acidă, chiar cu virulența pamfletară, generată de ranchiună, de erupții ale orgoliului rănit. Prin obiectul preocupărilor, scrisul jurnalistului e orientat constant spre actualitatea literară, muzicală și
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și la Gagarino; statuete de tip Avdeevo: au un profil mai drept, deci unghiuri mai înguste
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează grațioase stampe și inscripții marine. În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi de peisaj sau încrustate gânduri prin care trece o simțire vibratilă: „O linie albastră, o suprafață verde / și-o gamă măiestrită în jocuri de penel; / un pescăruș apare, un avion se pierde / și sufletul îți zboară în
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula miniaturalului și grațiosului sau revărsate fără îngrădiri, poemele cuprind când viniete cu motive câmpenești, stilizate subtil, când reprezentări ale unei naturi frenetice, explozive. Catrene abil articulate propun spre contemplație desene delicate: un copac, un râu, o fântână, o stea, soarele, luna, un nor, un porumbel, un miel, evocă amiaza, amurgul, dimineața, surprinse în diverse anotimpuri, cu sugestii adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de a reproduce în italiană litera "j", ca și în greacă și germană. Nu este deci de mirare că în hărțile și documentele medievale ia numirea de Zi (genetiv Zi-cho), sau Si (genetiv Si-ona); mai târziu Zi-l sau Zu-l (articulat) sau Zios (în scrierea greacă a Stolnicului Cantacuzino), Syill la Schwantz, iar aproape de zilele noastre, la Specht, Schyl. Prin urmare, s-ar părea că numele Jiului s-a păstrat ca atare din antichitatea preromană, episodul Rabon fiind limitat la perioada
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
elementele a cel puțin două discipline (materii, „experiențe de învățare”, „câmpuri de învățare” etc.) în cadrul ansamblului curricular. Pentru a explica acest principiu, de obicei se recurge la o analogie anatomo-fiziologică. Legăturile care există între humerus, radius și ulnă sunt astfel „articulate” încât să asigure funcționarea optimă a întregului braț. În structura unui curriculum, diversele componente joacă rolul unor astfel de „membre”; un bun curriculum dispune de asemenea articulații „orizontale” care fac ca „organismul” în ansamblu, întregul curriculum, să dispună de „homeostazie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
televizor, fără cuptor cu microunde, fără autoturisme etc. De altfel, în anii ’70 s-a produs extincția „speciei pășuniștilor și paseiștilor”, făcând loc „futuriștilor” și „ufologilor”. Chiar și școlile păreau să fi adormit în liniștea unor curricula moderne, din ce în ce mai bine articulate, mai riguroase și mai solid întemeiate pe descoperiri ale psihologiei, sociologiei, managementului și pedagogiei. Curricula moderne au atins apogeul în acest deceniu fericit. Dar școala este prima instituție socială care ia contact cu viitorul; ea a fost prima care a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
activitatea reflexă la apariția intenționalitații - 0-8/9 luni; trecerea de la intenționalitate la reprezentare - 8/9 luni-2 ani. - stadiul preoperațional - 2-11/12 ani: substadiul gândirii simbolice - 2-4 ani; substadiul gândirii preoperatorii: al intuiției simple (4-5/6 ani) și cel al intuiției articulate (5/6-7/8 ani); substadiul operațiilor concrete (al logicii concrete) - 7/8-11/12 ani. - stadiul operațiilor formale (continuă până la vârsta adultă): substadiul operațiilor formale - 11/12-14 ani; substadiul structurilor operatorii formale - 14-16/17 ani. Din punct de vedere al activităților
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
universului închis ca spațiu de desfășurare a acțiunii. Transpunerea ficțională presupune o documentare atentă, dar și permanenta grijă de a o depăși prin încapsularea parabolică, uneori cu derivații de factură senzațională. Tehnica de compoziție a scrierilor, majoritatea transpuse scenaristic sau articulate pornind de la scenarii de film, este puternic cinematografică, uneori în dauna închegării epice: autorul pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și cu minime precizări, profilurile, conflictele și mai ales atmosfera tensionată
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
măsură libertatea asociativă a eseului. La ofertele temei se adaugă și o disponibilitate ludică, învederând tentativa autorului de a se sustrage capcanelor din „tratatele” serioase. Astfel, bibliografia enormă, ce tinde spre exhaustivitate, depășește bilanțul simplificator de opinii și pare uneori articulată și exhibată ironic, parodic, în acest „tratat” de comicologie, cel dintâi la noi. Aceluiași domeniu, complinit cu un exercițiu de factură foarte personală, mereu în răspăr față de pretențiile și limbajul unei discipline ce se vrea „științifică”, i se integrează și
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind unul din coordonatorii proiectului Dicționarul general al literaturii române. Debutează în 1964 la „Gazeta literară”. Mai colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Astra”, „Ateneu”, „Caiete critice” ș.a. O serie de studii de mare întindere, impecabil articulate argumentativ și - conform unei rețete cu care P. se identifică ab initio - epuizând o arie problematică, sunt consacrate unor scriitori din cele mai variate epoci, de la cea veche (Miron Costin, Dimitrie Cantemir) la cea modernă (Ion Vinea) și contemporană (Mircea
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
dar și de critică, de vreme ce scriitorul practica o literatură accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă secțiune, intitulată Idei patetice, din culegerea Între Socrate și Xantipa expune un consistent și bine articulat program estetic și literar, explicitat cu o expresivitate persuasivă. Este un program original, într-o epocă în care creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în mâna stângă / și aștept noile glume // Întotdeauna după ploaie / am un moment de derută / mă voi naște / ori / mă voi întoarce / pe locul singurei singurătăți” (Nici o concluzie). Și în Insomnii lângă munți (1989) autorul investește în viziunea poetică bine articulată și apelează la modalitatea aluzivă pentru a amplifica dimensiunea ascunsă. Balansul între viață și carte continuă, iar mecanismul poetic constă în „încadrarea unei exultanțe într-un halou nostalgic, precipitarea notației spre o intensitate vizionară și reculul în melancolie” (Al. Cistelecan
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări, recuperează fragmente cenzurate, astfel încât abia astfel se configurează imaginea unui ansamblu pertinent articulat. Demersul este sistematic și are în vedere etapele istorice ale conceptului, permanențele literare sud-est europene și fixarea conceptului „în cheie estetică”, cât și definirea și descrierea unei categorii tipologice. Cu alte cuvinte, trilogia reprezintă o reorganizare a cărților dedicate anterior
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
lacunare, presărate cu eludări și suspendări, frapante prin atmosferă (obținută printr-o maximă concentrare, cu mijloace retorice și elemente lexicale și anecdotice puține) - nu sunt parabole fluente și consecvente (deși semantizarea în manieră parabolică e frecvent utilizată, în secvențe scurte, articulate ca elementele unui puzzle), ci aproximări prudente ale unei confesiuni profunde. Aparentul intimism - uneori cu accente cinic-autoironice - e, de fapt, o modalitate piezișă de contemplare a ontologicului: „spre seară acolo în încăierările din piață/ în prelungirea străduțelor atone unde reproșurile
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile în desfășurarea lor, deși subiectele și tratarea sunt relativ variate: un mutilat de război se întâlnește zilnic cu o femeie imaginară; o foarte tânără aviatoare e menajată (nu numai din neîncredere în capacitățile ei profesionale
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
din exegeza anterioară și, simultan, înnoitoare până la a fi polemică, prin modalitatea de abordare, rigoarea argumentației și originalitatea interpretării. Seria de analize, pătrunzătoare, minuțioase și pertinente, remarcabile prin acuratețea și intensitatea ideilor, prin numeroasele observații noi, edifică o demonstrație perfect articulată. Precizările finale sintetizează punctul de vedere, perspectiva critică, indicând una dintre direcțiile de acțiune și orizontul în care P. își situează demersul: „Literatura română trece în general drept o literatură cu puternice înclinații spre observația socială și spre creația de
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]