1,350 matches
-
ale modestiei surâzătoare unde cei mai mari pictori mă gândesc la japonezi considerau pictura o ocupație pentru trecerea timpului, un simplu vector de reverii indisolubil spirituale și materiale. Tessai, de exemplu, caligrafia pe peisajele sale poeme sau trimiteri budiste (așa cum artizanii greci își mâzgăleau cu grafitti statuile). O călătorie în Bizanț ar fi de-ajuns ca să-ți amintești că, precum Dumnezeul lui Jean-Luc Marion, arta "înaintează în retragere" și, în plină glorie, se retrage 21. Dar cine se sinchisește de Bizanț
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
îl compara pe artist cu un centaur. L-am putea considera și un mediator indecis, oscilând între o devenire-Verb și o devenire-Trup. Psyché și Hulè. În atracția psihică, plasticianul va căuta să se asimileze scriitorului, magului, gânditorului; în atracția fizică, artizanului, atent totodată la natură și la lumină. Pictura este, în întreg arcul vieții ei, un hibrid și, precum figura lui Christos în istoria creștinismului, ea s-a bifurcat spre stânga, pe linia Cuvântului, și spre dreapta, pe linia Trupului. Matta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și ce face ea legătura? Și o problemă politică: prin ce autoritate, sub supravegherea cui și cu ce destinație? Marile dispute asupra imaginii în Occident au avut aceste trei dimensiuni și i-au aruncat laolaltă în arenă pe clerici, pe artizani și pe soldați. Căci imaginea fabricată este deopotrivă un produs, un mijloc de acțiune și o semnificație. Veronese compare sub escortă strânsă în fața tribunalului Inchiziției, unde trebuie să explice prezența sacrilegă alături de Christos, în Nunta din Cana, a saltimbancilor și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a săturat să fie luat drept un muncitor specializat. Revendicare de onorabilitate a unui guler alb exasperat că era încă amestecat cu gulerele albastre de pe șantiere (sculptorii își murdăresc mâinile, ca amărâtul acesta de Michelangelo, dar eu, pictor, nu sunt artizanul care mă credeți, lucrez acasă, schimbați-mi așadar breasla). Ghiberti, în ale sale Comentarii scrise în limba nobilă, insistase deja asupra sumei de cunoștințe cerute de arta sa. Iar Alberti trăsese, tot în latină, pictura în sus, insistând pe geometrie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Arta africană, de exemplu, n-a căzut din cer; ea înseamnă o muncă de zi cu zi, o succesiune de călătorii, transporturi și metafore care n-are nimic automat. Cum se poate vedea în exemplul următor. În pădurea gaboneză, un artizan fang, foarte cunoscut în regiunea lui, cioplește un trunchi de copac în onoarea și după efigia bunicului său, mort de curând. Un fetiș frumos, printre o sută altele. Un intermediar parizian aflat în prospecție sosește acolo, evaluează, discută și obține
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artiști și de ce? "Arta este tot ceea ce oamenii numesc astfel"? Și atunci ce era în lipsa numelui propriu, înainte de trecerea de la dugheană la studiolo și de la ghildă la Academie? Nu artistul a făcut arta, ci noțiunea de artă a făcut din artizan un artist, iar aceasta nu apare în toată măreția decât odată cu Quattrocento-ul florentin, în acea perioadă care ține de la dobândirea de către pictori a autonomiei corporative (1378) până la apoteoza funerară a lui Michelangelo, pusă în scenă de Vasari (1564). Miza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de pildă, le descoperă pe cele primitive, arta din Africa și Oceania, geometrizarea formelor și ritmurilor vizuale prefigurative, își recapătă elanul pentru un nou început. Un ciclu este împlinit când fabricantul de imagini, care fusese vag vrăjitor la origini, apoi artizan și, în fine, artist, redevine vag vrăjitor. Ne aflăm, fără îndoială, în acest punct. Nu se trece din nou prin aceleași punte, dar în același plan, la un nivel superior (păstrând în memorie experiența ciclurilor parcurse). Precum rațiunea și umanitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care ar fi arta în sine. Medicina este o technè, la fel ceramica și fierăria. Ca și echitația sau dietetica. Cei care le practică ar putea fi numiți (de către noi) oameni de artă, ceea ce nu înseamnă artiști, ci experți, între artizani și savanți. Technè, care este deopotrivă știință și magie, competență și bricolaj, privește mijloacele de acțiune asupra naturii, nu crearea de opere frumoase și justificate ca atare să existe. Dedal, inventatorul sculpturii în lemn, arhitect de meserie și patron mitologic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi putut exista, ea ar fi avut, cel puțin la Platon, un statut inferior obiectului tehnic. Fabricantul de imagini (eidôlon demiourgos), asimilat, ca și poetul, tagmei imitatorilor, una inferioară, apare la el pe treapta cea mai de jos a artizanilor, ca aparținând de tehnicile iluziei, nu ale priceperii. Plagiat la pătrat, un pictor copiază o copie a Ideii. De aceea, technè demiurgică, ca fabricarea de paturi sau de mese, este totuși peste technè mimetică sofistica, retorica sau poezia -, cu care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cum nici pentru talent, geniu, capodoperă, gust sau stil. Praxeis technès (Legile, X, 892b), pe care le traducem din lene prin "opere de artă", erau înțelese mai degrabă ca "realizări tehnice". "Artistul" nostru este un demiourgos sau banausos, care înseamnă artizan, lucrător. Ca atare, fabricantul de imagini suferă disprețul care apasă asupra tuturor lucrătorilor manuali. Chiar și Aristotel tinde să-i excludă pe artizani de la dreptul de cetățenie. Ei atacă materia cu trupul lor, în timp ce omul nu este liber decât prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artă", erau înțelese mai degrabă ca "realizări tehnice". "Artistul" nostru este un demiourgos sau banausos, care înseamnă artizan, lucrător. Ca atare, fabricantul de imagini suferă disprețul care apasă asupra tuturor lucrătorilor manuali. Chiar și Aristotel tinde să-i excludă pe artizani de la dreptul de cetățenie. Ei atacă materia cu trupul lor, în timp ce omul nu este liber decât prin spirit și cuvânt. Acest lucrător exercită deci o meserie prin natură servilă, nedemnă de un om liber. Plasticianul este un sclav. Un cetățean
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
devine posibilă abia odată cu ideea contrară și sacrilegă că poate fi mai mult în copie decât în original. Punct de inversare a valorilor din amonte și din aval, care face conceptibilă estetica prin despărțirea de teologie. Înainte de acest punct, există artizani. După, artiști. Ideea de creație artistică s-a construit împotriva celei de creație ontologică, însă modelânsu-se formal după aceasta. Arta este o ontologie inversată prin primatul reprezentării asupra prezenței (Proust: "Realitatea nu se formează decât în memorie"*). Sau al umanului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
doar o abilitate care necesită o învățare, deci contrariul unui dar natural. Reia atunci sensul lui technè, profesie sau exercitare a unei capacități practice de a produce. De a transforma anumite materiale (lemn, pastă, piatră). Artifex este și specialistul, și artizanul. Cine știe dacă acel qualis artifex pereo al lui Nero n-ar trebui înțeles prin "ce om abil", dar și "ce intrigant, ce prestidigitator moare". Malițiozitate a observației, realism animalier, vervă și cotidianitate neceremonioasă: descoperim că vestigiile cel mai bine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
exercitau o profesie recunoscută, ca toți lucrătorii manuali, nu o vocație personală. Cuvântul houvrier, în franceza veche, iese din statutul acestui gen de meserii ("cioplitori de imagini, dulgheri și alți lucrători"). În secolul al XVI-lea e înlocuit de cuvântul artizan. "Artist", derivat de la latinescul ars, desemnând în mod tradițional "maestrul în arte" liberale sau literatul, student sau profesor la facultate, se extinde din acest moment la chimiști sau alchimiști. În Franța secolului al XVII-lea, la aproape două sute de ani
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în mod tradițional "maestrul în arte" liberale sau literatul, student sau profesor la facultate, se extinde din acest moment la chimiști sau alchimiști. În Franța secolului al XVII-lea, la aproape două sute de ani de la nașterea artei la Florența, cuvântul artizan încă este folosit oficial pentru pictori și sculptori. Dicționarul Academiei, în ediția din 1694, definește astfel artistul: "cel care lucrează într-o artă. Se spune îndeosebi despre cei care fac operații chimice". Arta dinaintea nașterii artei, preluare a Ordinii Lumii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
novi sub sole? E lesne de arătat că acel factory al lui Warhol era deja în atelierul lui Rembrandt (abilul manager expert în promovare și relații publice care "iubea pictura, libertatea și banii"), iar atelierul maestrului în acel officium al artizanului, unde Alexandru i-o oferă lui Apelles pe amanta sa. Că există o echivalență între complicațiile contractului încheiat între Sixtus al IV-lea și Rafael și cel al regiei Renault cu Dubuffet; că mecenatul de firmă nu este mai puțin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Scriptură (canon) CREEZ (o operă) după Antichitate (model) PRODUC (un eveniment) după Mine (mod) ORIZONT TEMPORAL (ȘI SUPORT) ETERNITATEA (repetiție) dur (piatră și lemn) NEMURIREA (tradiție) suplu (pânză) ACTUALITATEA (inovație) imaterial (ecran) MOD DE ATRIBUIRE COLECTIVĂ = ANONIMAT (de la vrăjitor la artizan) PERSONALĂ = SEMNĂTURĂ (de la artist la geniu) SPECTACULARĂ = etichetă, logo, marcă (de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
am acces la cele trei continente ale imaginii, dar schimbând de fiecare dată mijloacele: carte de rugăciuni, ghid turistic și carnet de cecuri. Fiecare stadiu are propriul tip de organizare profesională. Pentru "imagieri": corporația; pentru artiști: Academia; pentru publicitari: rețeaua. Artizanul nu are un loc de lucru autonom (exceptând, poate, acel officium de la Roma). Scriptoriul ilustratorului ține de mănăstire sau de universitate; decoratorul lucrează pe frescă direct în biserică sau palat. Artistul lucrează în propriul atelier, taller sau bottega. Directorul de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atunci când opera își găsește în ea însăși rațiunea de a fi. Când plăcerea (estetică) nu mai este tributară comenzii (religioase). În termeni practici și prozaici: când fabricantul de imagini preia inițiativa, în locul comanditarului 74. Profesionalizarea artistului (care se trage din artizan, așa cum scriitorul laic se trage din scribul bisericesc) nu este un criteriu. Nici chiar semnarea operei (semnături s-au găsit și pe lintourile sinagogilor primitive sau pe marginea mozaicurilor evreiești din Palestina de la începutul erei noastre). Criteriul este individualitatea asumată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nici chiar semnarea operei (semnături s-au găsit și pe lintourile sinagogilor primitive sau pe marginea mozaicurilor evreiești din Palestina de la începutul erei noastre). Criteriul este individualitatea asumată, activă și vorbitoare. Nu grifa sau pecetea, ci luarea cuvântului. Artistul este artizanul care spune "eu". Care livrează publicului, în persoană, nu artificiile meseriei sau regulile de învățare, ci rolul lui în cadrul societății în ansamblu. La limită, el poate să nu facă nimic cu mâinile lui cum este, astăzi, cazul "artiștilor comunicării" -, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de umbre va relansa, în propriul său detriment, veșnica opoziție dintre mecanic și liberal. De aceea multă vreme a rămas un om fără operă. Un pictor făcea carieră, un fotograf făcea o meserie. El nu era un creator, ci un artizan, iar succesul de curiozitate suscitat de expozițiile sale nu se compară cu prestigiul marilor saloane din secolul al XIX-lea. N-a fost oare nevoie de legea din 11 martie 1957 pentru a asimila fotografia operelor de spirit și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rescrierea decalată a istoriei trăite (Chateaubrind în Memorii de dincolo de mormânt sau Jurnalul de tip gidian). Memoria analogică (peliculă sau bandă), care permite evenimentului sau operei să ni se prezinte motu proprio, devalorizează memoria "făcută de mână", această viclenie de artizan. Îi marginalizează atât pe pictorul duminical cu șevaletul său portativ cât și, în informații, pe reporterul Tintin, cu stilograful sau Remington-ul lui. Am putea să delimităm declinul imaginilor după cel al măsurilor polițienești. Până când o pânză sau o sculptură au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înnobilării imaginilor: nu marchează ea adesea schimbarea unei demnități pe o lipsă de interes? Primul din video-artă, Jean-Christophe Averty și-a dat seama de asta la timp: Nu m-am considerat niciodată artist. Am oroare de cuvântul ăsta. Eu sunt artizan". A te defini modest drept căutător-producător, când ești un mare inventator, îți ia din strălucirea blazonului, dar întreține flacăra. Ca și cum instinctul de conservare al creatorului ar trece prin refuzul conservării în mediu închis. Să ne amintim că Antichitatea a început
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu lamăgește pe adorator, care nu vede în el zeul în persoană. Dimpotrivă, adoratorul se știe artizanul care, din metal, din lemn sau din pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului o imagine de văzut (eídolon), ca să consimtă să ia chip în el. Divinul nu produce idolul și nu se produce ca un idol. Adoratorul e
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ideologie a culturii globale ar urmări integrarea grupurilor și indivizilor într-un spațiu unic, ar face din lume "un singur loc" și ar asigura astfel dominația unui "mod de viață" specific statelor dezvoltate. Ceea ce nu este luat în calcul de artizanii teoretici ai acestei construcții sociale globale este tocmai posibilitatea ca astfel de tendințe fie să primească replici de respingere de la nivel local, fie să intre într-un joc al "hibridizării" care să le facă să-și piardă semnificația inițială. Și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]