3,722 matches
-
de 4 clase. Mulți dintre cei alfabetizați au continuat să învețe, au ocupat diferite servicii prin întreprinderi și pe șantiere. Era, îmi amintesc, o mare dorință de învățătură, acțiune care nu era îngrădită de nimic; biblioteca comunală era luată cu asalt nu numai de elevi, la fel cluburile și căminul cultural, situație care contrasta cu starea precară a condițiilor materiale. Erau și activiști de partid care învățaseră carte ca adulți și care se străduiau să învețe în continuare. Unul dintre aceșștia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datorită întăririi stăpânăirii turcești, țările Române nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
300 de oameni. În legătură cu mobilizarea, plecarea pe front, participarea la luptele desfășurate pe frontul din Moldova, avem mai multe mărturii ale participanților, locuitori din Lunca - Filipeni. Andrei Boca a participat la luptele de la Mărăști și Târgu Ocna în compania de asalt comandată de maiorul Constantin Cernat. Această companie era o unitate de intervenție și făcea parte din regimentul 4 vânători. La Nămăloasa a luat parte la primirea generalului francez Berthelot care inspecta frontul. La război au participat, ca ofițeri tineri și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sec și am deschis ușa. 9 Trupul gol al Clarei zăcea pe niște cearșafuri albe care străluceau ca mătasea. MÎinile maestrului Neri alunecau pe buzele ei, pe gît și pe piept. Ochii ei albi se ridicau spre tavan, Înfiorîndu-se sub asalturile cu care profesorul de muzică o penetra Între coapsele palide și tremurătoare. Aceleași mîini care Îmi citiseră chipul cu șase ani În urmă În Întunericul Ateneului strîngeau acum bucile lucind de sudoare ale maestrului, Înfigîndu-și În ele unghiile și trăgîndu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
datorită metabolismului său de pipetă nu-și pierdea aerul acela de mizer Înfometat postbelic. Am rămas singur, abia urmărind acțiunea de pe ecran. Aș minți dacă aș spune că mă gîndeam la Clara. Mă gîndeam numai la trupul ei, tresărind sub asalturile profesorului de muzică, lucind de sudoare și de plăcere. Privirea Îmi căzu de pe ecran, și abia atunci băgai de seamă că tocmai intrase un spectator. I-am văzut silueta Înaintînd pînă În mijlocul parterului cu fotolii, șase rînduri mai În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
beligerante momente de intimitate, Sophie Încerca să se Împace cu el susurînd vorbe de dragoste, dăruind mîngîieri iscusite. Pălărierul nu era amator de fleacuri, iar talazul dorinței i se evapora În cîteva minute, dacă nu În cîteva secunde. Din aceste asalturi În cămașa de noapte suflecată n-a rezultat nici un copil. După cîțiva ani, Antoni Fortuny s-a lăsat păgubaș să mai viziteze dormitorul Sophiei, În mod definitiv, luînd obiceiul de a citi Sfînta Scriptură pînă În zori, căutînd acolo alinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
loc al acțiunii și al fericirii. în primul caz se vorbește despre transmigrarea sufletelor, iar în celălalt, despre mântuirea lor. în bazinul mediteranean îunde Roma devine, în 510 î.e.n., republică pentru câțiva cetățeni liberi), spre surpriza generală, minuscula Atenă rezistă asalturilor formidabilelor trupe ale Imperiului Persan, care cucerise totuși, unul după altul, toate cetățile grecești din Asia Mică. Mai mult, ajutată de Sparta, Atena pune pe fugă armatele persane: Darius, regele perșilor, admirator al celui mai mare filosof grec al epocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în care se trăiește prea bine, înțepenește. Această fragilitate subită face să năvălească asupra Veneției dușmani pe care puterea ei îi ținuse până atunci la distanță. în 1453, turcii, care ocupă deja cvasitotalitatea fostului Imperiu Roman de Răsărit, iau cu asalt Bizanțul încercuit de o jumătate de secol și repun în discuție dominația venețiană asupra Mării Adriatice. Imperiul Roman de Răsărit dispare. Un semn al timpului: grecii, izgoniți de către turci din Bizanț, se refugiază la Florența, nu la Veneția. Trecuse vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
via telefon, cele petrecute redacțiilor în care lucrează, își descătușează, agitați, neliniștile lor profesionale și de cetățeni, Nimeni nu pare să știe acum ce se va întâmpla, dar avem motive să ne temem că mulțimea se pregătește să ia cu asalt palatul prezidențial, nefiind exclus, am spune chiar, admitem ca extrem de probabil, să jefuiască reședința oficială a prim-ministrului și toate ministerele pe care le vor întâlni în cale, nu este vorba de o previziune apocaliptică, rod al spaimei noastre, ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
p.d.c., își reuniră respectivele lor consilii de familie și hotărâră, fiecare în castelul său, dar unanimi în deliberare, să părăsească orașul. Considerau că situația creată, o nouă bombă care mâine ar putea exploda împotriva lor, iar străzile luate cu asalt de vulg fără să fie pedepsit, ar trebui să determine guvernul să se convingă de necesitatea unei revizuiri a parametrilor riguroși pe care-i stabilise pentru aplicarea stării de asediu, în special scandaloasa nedreptate care consta în a face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi de altă natură, dar la fel de eficient sau chiar și mai eficient, ca și cum v-aș trimite de aici toată poliția aflată la ordinele mele, Nu înțeleg, albatros, Veți fi primul care va înțelege atunci când va suna gongul, Gongul, Gongul ultimului asalt, papagal-de-mare. Legătura se întrerupse. Comisarul ieși din cameră când ceasul arăta ora șase și douăzeci de minute. Citi mesajul pe care-l lăsase inspectorul pe masă și scrise sub el, Trebuie să mă ocup de o chestiune, așteptați-mă. Coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În privința Îngâmfării, spuse sienezul, arătând spre zidurile noului Dom ce se clădea În spate la Santa Reparata. Acolo se clădesc catedrale imense, cu vârfuri Înalte și cu bolți ascuțite și nemăsurate. Parcă ar vrea să-l ia pe Dumnezeu cu asalt, În loc să Îl cheme printre noi cu umilință, ca În bisericile noastre. La această ultimă observație, Dante avu o tresărire. - De urcat până la Dumnezeu... Da, aici e problema... - Ce vrei să spui? - Tripla Împărăție a morților, În beznă și În lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sale adânci și lipsite de sânge. Îl văzu cum pleacă ducând cu sine un fascicol de pergamente și caseta de scris. Părea suferind și obosit și Înainta cu un pas Încet și anevoios. Totuși, nu părea dispus să cedeze la asaltul căldurii. Din când În când, se oprea, sprijinindu-și piciorul pe câte o piatră, și Își scotea din traistă tăblițele cerate, unde scrijelea ceva cu un vârf metalic. La o fântână publică, se repezi spre țeava de bronz, sorbind Îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se Întrezăreau pe sus. După toate nici o căpetenie nu coordona focul, fiecare părea să tragă după bunul plac. Râsete și comentarii deocheate făceau atmosfera și mai ireală, ca și când În curs de desfășurare ar fi fost o farsă macabră, nu un asalt mortal. Prima salvă, executată fără prea mare precizie, lovise În gol. Multe săgeți zburaseră pe deasupra turnului, pierzându-se, altele loviseră În ziduri, răspândind schije de cărămidă și praf. Oamenii se apucară să Își reîncarce arbaletele, printre strigăte de surescitare. Genovezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
când avea în mână o scrisoare de la Lysia, pe care o deschidea și-o citea. Nu voi ști niciodată dacă le păstra la el, ca pe o armură de dragoste și de hârtie, în tranșee, când urma să fie dat asaltul și toată viața îi trecea deodată prin fața ochilor ca un manej al schimonoselilor. Nu voi ști niciodată dacă nu parcurgea aceste scrisori cu un aer plictisit sau râzând, după care le mototolea și le arunca într-o baltă cu noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Brandieu. Datează din 27 iulie 1915, dar probabil c-a ajuns la Castel pe 4 august. Cu siguranță. Iată ce spune căpitanul: Domnișoară, Vă scriu pentru a vă da o veste foarte tristă: cu zece zile în urmă, în timpul unui asalt asupra liniilor inamice, caporalul Bastien Francœur a fost împușcat în cap de o rafală inamică. Salvat de ceilalți soldați, a fost adus în tranșee, unde un infirmier nu a putut face altceva decât să constate gravitatea extremă a rănilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și nu‑și mai poate retrage cuvintele. Nici nu i‑au ieșit bine pe gură, că și regretă că le‑a spus. Fiindcă părinții se pregătesc deja să desființeze bariera de sticlă care‑i desparte de Sophie, luând poarta cu asalt. Lumea de afară amenință să invadeze cu brutalitate lumea de cristal din interior. Invalidul se aruncă înainte (ca ogarul asupra iepurelui), sprijinit în cârje, iar mama vine val‑vârtej în urma lui. Vor s‑o salute pe colegă și pe mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Începeau să descompună În mii de bucăți tot ce constituiam eu ca persoană. Aveam impresia că o armată de termite de fier Își făcuse cuib Înăuntrul ființei mele, că toate sentimentele mele, toate experiențele, tot ceea ce Învățasem vreodată cădeau pradă asaltului lor nemilos. Mai ales după ce o auzisem spunând, cu privirea căzută, cu fața Întoarsă În profil, că era hotărâtă să meargă până la limită, până când toate fluidele corpului i s-ar fi transformat În heroină, În cocaină și În ecstasy, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se poate, voința și capriciile zeului războiului. -8- Rafinarea unei rațiuni polemice. Pentru a duce un război contra războiului, Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri crâncene și se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot ceea ce îi împiedică pe oameni să se bucure, deci să trăiască: temeri, frici, iluzii, ficțiuni, fabulații. Pe linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vâltoarea efluviilor calde O, voi înfiorate noroade, la pămînt! Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia; Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt, Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!" NIETZSCHE Războinic dur și aprig cuceritor de zări, Să fi-ntreprins asaltul temutelor portale Purtând înfrigurată mândria forței tale Mai sus și mai departe spre noi evaluări, Să fi străpuns penumbra letargică și ceața Ce împleteau pe norme un neguros Dedal Ca, adâncind cu groază abisul numenal, În seara biruinții să-ntrezărești
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ASALTUL MINȚII Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului e al dracului de complicat să trăiești trebuie să-ți asum riscuri să nu-ți fie frică de înfrângeri în lume nimic nu pare
ASALTUL MINȚII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364306_a_365635]
-
pentru nimeni ereticii sunt și ei oameni e foarte greu să rătăcești prin Univers singur să te simți strivit ca un gândac sub un toc de pantof îndesat într-o cutie de liniște da este peste puterile minții Referință Bibliografică: Asaltul minții / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ASALTUL MINȚII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364306_a_365635]
-
de farmec: „Păi când intram eu la restaurant/ Muierile veneau ca la stupină/ La orice târfă se făcea lumină// Eram voinic deși nu prea înalt/ Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă/ Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt/ Nu era altul la măsea să tragă ... Afară de Pucă, ce-i drept, nu prea era altul la fel de pitoresc ca Pâcă, un rebel pașnic, care ochea cu îndemânare poanta și găsea, tot cu îndemânare, locul cel mai potrivit pentru a o
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul”, p. 25 și Bertrand Lançon, Constantin cel Mare, Grupul Editorial Corint, București, 2003, p. 14 4. Despre opinia lui Jacob Burchardt, citat în lucrarea Istoria Imperiului Bizantin, vol.1, Imperiul creștin și asaltul invaziilor (313-630), Editura Anastasia, 2000, p. 47 5. A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului bizantin, traducere și note de Ionuț Alexandru Tudorie, Vasile Adrian Carabă și Sebastian Laurențiu Nazâru, Iași, 2010, p. 90, Cf. Georges Ostrogorsky, Histoire de l”Etat bizantin
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]