3,404 matches
-
voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analogii de GnRH, noile posibilități ale anesteziei etc) În decursul anilor, datorită mai bunei înțelegeri a biologiei bolii, anatomiei, controlului infecției, progreselor în anestezie și reanimare, evoluția concepțiilor privind tratamentul chirurgical al cancerului mamar s-a înscris pe o pantă ascendentă. La baza acestei evoluții se află WILLAM STEWART HALSTED (1852-1922), profesor de chirurgie la Johns Hopkins School (Baltimore) și fondatorul spitalului cu același nume. W. S. Halsted s-a născut la New York City, într-o familie de emigranți din Anglia
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
scoruri în valori ierarhizate selectăm din meniu TRANSFORM/ RANK CASES. Introducem în căsuța de variabile, variabilele pe care vrem să le ordonăm. Verificăm ca opțiunea Display Summary Tables să fie activată. Pentru a avea aliniate valorile de rang în ordine ascendentă, deci, cel mai scăzut scor are valoarea 1. Nu este nevoie să facem nimic în plus, dar dacă vrem ca scorurile să fie așezate în ordine descendentă selectăm Largest Value în Assign Rank 1. Copiem comanda în fereastra Syntax și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valoare modală, ceea ce ne va scuti de erori care pot să apară datorită confuziei lingvistice. Mediana (Me) este valoarea care împarte scorurile în jumătate: 50% din scoruri cad sub mediană și 50%, peste mediană. Când scorurile sunt într-o ordine ascendentă, dacă există un număr impar al scorurilor, mediana este scorul din mijloc. Dacă există un număr par de scoruri, mediana este media celor două scoruri din mijloc. Cu alte cuvinte, mediana poate fi o mărime evidențiată în mod direct (unul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mărime simplă și noi vom avea în vedere mărimile multiple. Cele mai des folosite cuantile multiple sunt: * Cuartilele * Decilele * Centilele Cuartilele Sunt trei cuartile ce împart seria de date în patru părți egale. * Cuartila inferioară este prima cuartilă în ordine ascendentă de aranjare a datelor. Se notează cu Q1 și ne arată până la ce valoare sunt distribuite primele 25% din valori. * Cuartila mijlocie, reprezintă jumătatea seriei și este identică cu mediana, cuartila putând fi calculată în același mod ca și aceasta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și este identică cu mediana, cuartila putând fi calculată în același mod ca și aceasta. Se notează cu Q2 (Q2=Me) și ne arată până la ce valoare sunt distribuite primele 50% din valori. * Cuartila superioară reprezintă trei sferturi în ordine ascendentă a datelor. Se notează cu Q3 și ne arată până la ce valoare sunt distribuite primele 75% din valori. * Ultima cuartilă, Q4, reprezintă ultima valoare din serie. Deoarece seria este ordonată crescător, această cuartilă reprezintă valoarea maximă din seria de date
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
evoluția Asiei este din ce în ce mai mult legată de cea a celei mai mari țări ale sale, așa cum lumea își leagă din ce în ce mai multe speranțe de evoluția Chinei. În mod silențios, China este plasată de propria evoluție în centrul dezvoltării contemporane. Un traseu ascendent al său anunță efecte pozitive la nivelul planetei. O eventuală gripare a ascensiunii ei ar genera tulburări resimțite la nivel global. 2. "Fără încredere în lider, un popor nu poate ființa" Istoria Chinei consemnează doi "părinți întemeietori", două personalități cu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
promițătoare, aceasta se datorează salturilor tehnologice, activității inovative care a cunoscut valuri constante. Greenspan avertizează în legătură cu o încetinire a inovației, evidentă cu deosebire în ritmul de investire a profitului în noile tehnologii. Până de curând, aceste investiții aveau o curbă ascendentă. Ceea ce însemna că investițiile anterioare se dovediseră rentabile și, mai ales, că existau așteptări pozitive în legătură cu ceea ce urma să se întâmple. De aceea, suma totală investită creștea. Brusc, ea a început să scadă. Corporațiile au început să returneze capitalul investitorilor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Înțelegere a noțiunii de ritm stă În centrul culturii strategice japoneze. Gorin-no-sho recomandă distingerea ritmului În toate lucrurile. El este cel care unește colectivul și asigură coordonarea operațională, asemenea unei respirații comune. Trebuie să știi să faci diferența dintre ritmul ascendent și ritmul descendent [...]. Mai Întâi, trebuie să cunoști ritmul concordant, iar apoi să Înțelegi ritmul discordant. Trebuie să știi să discerni ritmul potrivit, ritmul ce trebuie adoptat În funcție de ocazie și ritmul contrariant; toate ritmurile, fie ele largi sau strânse, lente
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
odată cu Îmbogățirea experienței de cunoaștere și de acțiune, a existat preocuparea elaborării unor modalități mai bune de transmitere și asimilare a valorilor culturii, a experiențelor umane celor mai Înaintate. Transformările progresive prin care a trecut Învățământul au impus o evoluție ascendentă și metodologiei, laturii sale procesuale. Atenția acordată reconsiderării finalităților și conținutului instrucției și educației a fost dublată de o neîntreruptă grijă pentru reevaluarea și perfecționarea metodelor, În deplin acord cu acestea. Metodele, care cu timpul s-au dovedit perimate, au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
opera lui Beethoven dobândirea unei mari bucurii peste suferințele ce-l măcinau, triumful vieții asupra bolii, cântecul duioșiei care-i înseninează tristețea. Cele cinci anemone de un roșu intens, ca o văpaie, descriu un arc grațios, și prin ritmul lor ascendent sugerează bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un andante maiestos ale celor trei anemone vineții, dintre care două ies din cadrul schemei compoziționale. La mijloc
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
copiii. Copilul cu capacitatea sa vitală și optimistă, cu ochii curiozității larg deschiși ca să cunoscă lumea, se lasă ușor îndrumat și poate fi modelat în așa fel încât să se adapteze și să se integreze lesne în procesul evolutiv mereu ascendent al țării. "Să trăim pentru copiii noștri!" Acest îndemn cuprinde un principiu de veritabilă educație, căci numai cine -prin vocațiesimte dragoste rațională pentru copil, poate fi un adevărat educator al copiilor.
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
loiali statului prin transmiterea unor deprinderi și valori folositoare. Tendința de centralizare a produs mai multe efecte. Pe de o parte, a fost introdus învățământul elementar universal gratuit. Pentru nivelurile superioare, accesul universal era îngrădit, blocându-se astfel mobilitatea socială ascendentă a celor din clasele muncitorești. Un alt efect a fost atacul puternic al elitelor și al statelor împotriva școlilor ecleziastice. Începând din 1760, ordinul iezuit a fost interzis în majoritatea statelor catolice, iar școlile ordinului au fost preluate de stat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de expansiune a educației asupra rezultatelor economice; - măsurarea unor dimensiuni precum cea a sporului rezultatelor școlare. Voi începe prin a descrie pe scurt ideile celor care au considerat că au găsit argumente empirice pentru teza determinării creșterii economice de către dinamica ascendentă a rezultatelor școlare. 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitatetc "1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu nivelul de instrucție. Problema pe care ne-o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale. În cazul categoriilor înalte apare efectul de „plafon”, adică posibilitățile lor de deplasare în spațiul social sunt reduse la imobilitate sau mobilitate descendentă. Pentru cei din categoriile cele mai de jos, situația similară - limitarea la imobilitate sau la mobilitate ascendentă - e denumită efect de „planșeu”. Efectele de plafon și de planșeu cumulate duc la nivel global la apariția aparentului paradox. Statisticile demonstrează însă că, pentru categoriile intermediare, unde sunt posibile ambele forme de mobilitate, datele confirmă ipotezele convenționale privind relația
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
societate ierarhizată pe criterii de clasă, cea mai dificilă problemă de control este aceea de a asigura loialitatea claselor dezavantajate față de un sistem în care membrii primesc o felie disproporționat de mică din bunurile societății. Ideile dominante despre mobilitatea socială ascendentă perpetuează norme și valori care servesc la menținerea controlului social în societățile în care avem o distribuție inegală a puterii, bogăției și resurselor. Sistemul de mobilitate competitivă promovează trei norme principale care servesc această funcție în Statele Unite: 1. Orientare către
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trei norme principale care servesc această funcție în Statele Unite: 1. Orientare către viitor, prin care cei care „nu au” pot spera că într-o zi situația lor se va îmbunătăți. 2. Accentul pus pe ambiție, oamenii fiind convinși că mobilitatea ascendentă este posibilă dacă se străduiesc suficient. 3. O atmosferă generală de camaraderie cu elita, care demonstrează celor din clasele de jos că nu sunt oprimați intenționat de către elită. Prin contrast, controlul social este menținut în Anglia prin internalizarea de către cei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este mai mic decât cel al copilului - și descendentă - când nivelul de instrucție al copilului este mai mic decât cel al tatălui. Tabelul indică foarte clar că, pentru generația luată în calcul, fenomenul precumpănitor a fost cel al mobilității sociale ascendente, frecvențele de deasupra diagonalei principale, fiind mult mai mari decât cele de sub aceasta. Putem calcula, prin urmare, numărul total de imobili ca fiind suma frecvențelor de pe diagonala principală, iar numărul total de mobili ca fiind suma frecvențelor din afara diagonalei principale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aprecierea artei. Potrivit lui Bourdieu, această realitate verificată statistic sugerează că grupurile dominate nu au primit competențele de receptare necesare înțelegerii evenimentelor culturale. Lipsa de educație universitară are ca efect o mai largă excludere de la consumul cultural, care împiedică mobilitatea socială ascendentă. Universitatea, ca o componentă a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată după linii de clasă prin distribuția inegală a competențelor de receptare culturală. 1.5.2. Pedagogiatc " 1.5.2. Pedagogia" Stilul de predare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o altă treaptă, ale trecutului îndepărtat. Milenarism? într-un sens - da, chiar dacă structura axiologică, și ea ternară, a timpului propriu-zis milenarist este întrucâtva diferită: spre pildă, la Gioacchino da Fiore, erele succesive ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh sunt trepte ascendente ale unei scări și nu se supun formulei „negării negației”. b) Cele două trecuturi nu sunt însă deosebite doar prin depărtarea lor diferită de prezent și prin dominanta lor axiologică opusă. Trecutul apropiat este concret, aparent „realist”, relativ bine cunoscut
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a adevăratei realități. Cunoașterea omenească se mișcă într-un interval vast care urcă de la opinie, ce are ca obiect lumea sensibilă, la știința adevărată având ca obiect lumea inteligibilă. Treptele intermediare dintre cele două extreme sunt parcurse într-un proces ascendent cu un caracter inițiatic menit, printr-o apropiere treptată, să-l obișnuiască pe om cu adevărul. Mișcarea prin care sufletul trece peste pragul care desparte cele două lumi constă într-o reorientare a sufletului către lumea sa originară; din acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru cea modernă) entități abstracte definite cu ajutorul regulilor de conectare, ci niște realități descriptibile în termeni de loc de figură - adică din punct de vedere calitativ - a căror parcurgere (punct, dreaptă, plan, spațiu) sunt în măsură să configureze un parcurs ascendent și o ierarhie. Iar această ierarhie, căreia îi corespund diverse grade de inteligibilitate (e suficient să ne gândim la modificarea pe care o aduce perspectiva proprie spațiului tridimensional în raport cu spațiul plan - a se vedea celebrul exemplu din „Flatland”-ul lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a fi despre care e vorba la Platon” (p. 203). Lucrurile sunt ceea ce sunt în manifestarea lor. „Manifestarea ființei este pentru el (pentru Aristotel - n.a.) manifestarea lucrului” (ibidem). Cu aceasta, perspectiva se schimbă: dacă pentru Platon ceea ce conta era parcursul ascendent (în care lumea vizibilă avea doar rolul unui punct de pornire), pentru Aristotel categoriile manifestării devin decisive. Mișcarea ascendentă a sufletului cedează privilegiul mișcării vizibilului (căci manifestarea e legată de loc și locul de mișcare). În termeni heideggerieni, aici e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este pentru el (pentru Aristotel - n.a.) manifestarea lucrului” (ibidem). Cu aceasta, perspectiva se schimbă: dacă pentru Platon ceea ce conta era parcursul ascendent (în care lumea vizibilă avea doar rolul unui punct de pornire), pentru Aristotel categoriile manifestării devin decisive. Mișcarea ascendentă a sufletului cedează privilegiul mișcării vizibilului (căci manifestarea e legată de loc și locul de mișcare). În termeni heideggerieni, aici e reperabilă trecerea de la problematizarea ființei la cea a ființării. Pe de altă parte, continuitatea dintre Platon și Aristotel rămâne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Aristofan); - iubirea nu e un vis de fericire (Agathon); - îndrăgostitul filosof are acces, prin iubire, la realitățile ultime (Diotima). Pe Socrate nu-l interesează în mod deosebit lumea promisă de Diotima; iubirea este, pentru el, vorba lui Robin, o „dialectică ascendentă”, e adevărat, dar una empirică, încât e greu de acceptat, în cazul lui Socrate, transformarea mișcării erotice într-o experiență metafizică. Și cum trecerea aceasta, în Banchetul, există, ea nu poate aparține decât lui Platon. Aspectul moral, pe filieră platoniciană
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]