1,074 matches
-
2); interdicție (2); îngăduință (2); lăsa (2); părinte (2); pedeapsă (2); a putea (2); stare (2); voie (2); a vrea (2); -; acceptare; accepțiune; accesibilitate; de acord; act; acum; admis; aici; alege; alergat; amăgi; ambiție; ambițios; amintire; apărare; apreciere; aprobă; aprobat; ascultător; atmosferă; autorizație; avere; aviz; la baie; bancă; bine dispunere; binefacere; binețe; bun; bună dispoziție; bunăstare; bunătate; bunăvoie; bunul plac; cal; capacitate; cer; a cere; cerință; certitudine; ceva; chec; chip; citi; combatere de la regulă; constrîngere; cu conștiință; copil; credință; curaj; curiozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gîndire (2); guraliv (2); informație (2); mama (2); om (2); plăcere (2); povață (2); prieteni (2); scumpă (2); scurtă (2); stat (2); tăcere (2); ură (2); urîtă (2); vorbire (2); zice (2); adevăr; adevărată; afirmare; aiurea; alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
astfel de lume, vă puteți imagina forța unei „luări în deșert a numelui Domnului”, cum ar fi utilizarea unor expresii precum „ce dracu’”, sau „pentru numele lui Dumnezeu”. Utilizarea unor astfel de expresii periculoase din punct de vedere cultural indică ascultătorilor intensitatea sentimentelor cuiva - mai precis, cât de departe ar merge cineva (riscând chiar damnarea) pentru a face înțeles un anumit lucru. De exemplu, când un fermier îi spune argatului: „du-te și adu taurul acela uitat de Dumnezeu”, fermierul încalcă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
și Năpădeni. H.H. Stahl (1939b, p. 188) expune cerințele organizării unei asemenea școli. Accentul nu se pune pe cursuri teoretice, ci pe aplicațiile practice, cursanții fiind chemați să învețe muncind, dând „pildă vie” oamenilor localității. Ei nu sunt deci niște „ascultători”, ci devin „colaboratori”, „tovarăși de muncă”, principiul pedagogic utilizat fiind: „Tehnica de lucru nu se învață la conferințe, ci la lucru”. Aici și astfel se învață și „seriozitatea”, „răspunderea”, „deplina camaraderie”. Viitorul profesor Henri Stahl cere elevilor Școlii de echipieri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
între variante. Focus grupul propune un mediu natural față de cel al interviului individual, deoarece participanții influențează și sunt influențați unii de alții - la fel ca în viața de zi cu zi. Cercetătorul are mai multe roluri în cadrul focus grupului: moderator, ascultător, observator și, în cele din urmă, analist, folosind un proces inductiv. Cercetătorul inductiv emite judecăți pe baza discuțiilor și nu încearcă să testeze o teorie sau ipoteză preconcepută. Focus grupurile au o discuție direcționatătc "Focus grupurile au o discuție direcționată
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-am dus prima oară în piață cu extraterestrul numărul opt. Abia terminase facultatea, lucra undeva pe la Interne și își pregătea masteratul în management. De obicei era tare ascultător (închipuiți-vă că-mi zicea mami), dar atunci îl târâsem după mine în piață cu mare greutate. Dacă ar fi fost după el, s-ar fi dus la nu știu ce prostie de meci, făcuse rost de invitații la tribuna oficială. Argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
știu din ocaziile trecute, așa că nu înțeleg de ce te alarmezi! Maria: Pentru că omul niciodată nu știe la ce se poate aștepta de la tine. Val: E, mai fac și eu cîte o surpriză... dar încolo sînt băiat blînd, zău așa, cuminte, ascultător... Știu și eu să fin pe fază, crede-mă. Bunica: (curat îmbrăcată) Marie, da' pîinea cum s-o ta? Așa, drept sau de-a hoarța? Maria: (povestea asta cu pîinea e veche ca și cea cu furculițele în stînga) Mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prin raiul unei mari iubiri, adică este fericit, puternic, inspirat, generos, solidar chiar cu soția lui, față de care, de altfel, nu are nici un resentiment. "El la puterea N" este instrumentul puterii necruțătoare, a securității a tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că stabilitatea, cîtă poate să fie, evident, este dată de echilibrul erotic; castrează-l pe om de iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
miroase a smirnă și tămîie, a strană..., a spovedanie... Gh. P. doi: Poate că da... Gh. P. unu: Păi, atunci, dacă-i vorba de spovedanie, s-o facem cum trebuie... Deci, tu ești păcătosul, da? Bun... Vino, stai colea, cuminte, ascultător și... răspunzător... Eu sînt preotul... și o să stau aici... stai puțin... (improvizează, pe miniscenă, un mic perete despărțitor, își ia și el un scaun) Așa, ia zi-i, fiule... Zi-i ce ai pe suflet... Hai! Gh. P. doi: Nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ana" și subsemnatul O gîndire spusă sau scrisă se numește propoziție", ne spunea, cu stăruință Doamna Bruckner, învățătoarea mea, iar noi, cei din clasa întîia ori a doua, precum elevii din faimosul poem al lui Jacques Prévert, repetam în cor, ascultători și disciplinați, dar fără urmă de convingere, urmărind intens ori o rază de soare ori zborul vreunei muște rătăcită într-o clasă ce se nevoia, prin anii '50, în Ploieștiul natal, în aceeași școală în care învățase să buchisească Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o crește odată. Nu-i bine să sărute mama copilul la ceafă, că se face rău. Se crede că nu e bine a săruta unui copil mic piciorul, și anume la călcîi, c-apoi acesta, crescînd mare, nu va fi ascultător, ci va călca cuvîntul părinților. Să nu-i dai mîncare, să nu-i faci cruce, să nu-l culci pe partea stîngă, că se face nătîng. Copiii cărora li se schimbă numele cresc ușor și nu se bolnăvesc lesne. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbele lui și-ar fi produs rănile scontate. Uite unde era maestrul bucătar, i-a spus tatăl. Apoi l-a scuzat de față cu ea: Nu știu ce are în seara asta, nu-i așa de-obicei. Chiar e un copil bun, ascultător. Poate maică-sa l-o fi montat. Cred că vrea o bătaie. Tata nu-i dădea niciodată bătaie. Vorbea aiurea. Dar aia l-a crezut. Nu sînt de acord cu folosirea violenței în relațiile cu copiii, a spus ea. Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un manajament și fără nici un respect față de trecutul lor, atît cula cît și casa boierească au fost doborîte. Nevoia i-a făcut pe oameni buni și ascultători. Născuți În curtea și pe lîngă casele boierești, În serviciile boierești, se socotea de către unii dintre ei, nu numai un favor, dar În neputința lor de ceva mai bun, se simțeau fericiți, identificîndu-se și uneori chiar, depășind interesele proprietarului, făcîndu-se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
strecoară prin grădini, prin porumb și ajuns acasă trece de la bravadă la umilință: "Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame!" Pentru scurtă vreme el devenea ascultător și harnic, îl mustra cugetul, lăcrima de bucurie auzind că va fi iertat. În partea a III-a, Nică era adolescent, urma cursurile școlii din Târgu-Neamț, se forma în raporturi cu viața socială, cu prietenii, colegii, rudele, constata deprinderile necinstite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Creangă "aparțin familiei miturilor de tip complet" (Vasile Lovinescu). În această narațiune identificăm: umorul, grotescul, dialogul, descripțiile, portretistica, oralitatea, raportul dintre real și fabulos. Caracterizarea lui Harap-Alb Harap-Alb este personajul principal din Povestea lui Harap-Alb, destoinic, prietenos, curajos, cuminte, ascultător, erou exemplar prin autenticitatea umană, având însă și slăbiciuni omenești. El parcurge o perioadă de inițiere, în călătoria spre Împăratul Verde, în vederea formării pentru a deveni conducătorul unei familii. Naiv la început, lipsit de experiență și credul, fiul craiului este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
armată. Descumpănită, la început, când află că Persida a fugit cu Națl, are suficiente resurse interioare să-și revină și mai târziu să-și privească viața cu seninătate și optimism. Persida e un personaj în evoluție. Mai întâi "tăcută, așezată, ascultătoare, aproape blândă", aceasta se maturizează, este statornică, are inițiativă, sentimente față de cei apropiați, este voluntară la fel ca Mara și întreprinzătoare, având o măcelărie la Viena și o cârciumă pe lângă Arad, încât se poate concluziona: "Mara e un caracter. Persida
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și o funcție de consilier pe lângă președinte. Pare neîndoielnic acum, după rolul asumat între timp de apostolul "independenței" Basarabiei, că el îndeplinea o misiune și avea să-i rămână fidel. Atunci însă, apelul său a produs un mic frison printre românii ascultători ai numitului post de radio, ca de altfel și acțiunile regenerative întreprinse de alți intelectuali transpruteni. Curând, lumina s-a aprins și în spațiul românesc, ceasurile au fost repuse și aici în mișcare, cu tendința netă de a le sincroniza
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la maraton"63. În film, Tiossido nu se mulțumește cu statutul de executant. Replică să "De la cataclism, nu mai are loc niciun maraton."64 aduce, pe lângă un nou statut personajului (de interlocutor, capabil să realizeze feed-back-ul și nu de simplu ascultător), si o nouă perspectivă, inexistentă în piesa, asupra circumstanțelor în care se desfășoară acțiunea. Cimitirul se află în groapă săpata de bombă nucleară. Multe din obiceiurile de dinainte s-au schimbat, de pildă, nu mai are loc nici un maraton. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
misterului. Ceea ce trebuie să recunoaștem este absolut imposibil în zilele noastre. Firește, dogmatismul este cel care propune ca sens al vieții dragostea exaltată față de Dumnezeu-Tatăl considerat drept o persoană reală care își iubește copiii, oamenii, și pe care acești copii ascultători ar trebui să-l iubească mai mult decît pe ei înșiși. Din acest sentimentalism oarecum infantil decurge altruismul sentimental, impunerea moralizantă de a-ți iubi aproapele mai mult decît pe tine însuți. Este vorba despre dragostea-datorie, motiv principal al tuturor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
42}. Este, cu certitudine, unul dintre cei mai strălucitori oratori ecleziaști ai Antichității, unul care „combină reprezentarea retorica cu simplitatea gândirii și claritatea expresiei. Și peste toate, ne apare că un medic al sufletelor, unul care nu dorește să placă ascultătorilor, ci să le atingă conștiințele”{\cîte 43}. După cum se știe, tânărul Vasile a vizitat așezămintele din pustia egipteană la scurt timp după moartea marelui Antonie, în 356. Puțin după aceasta, în 357-358, a întemeiat el însuși el însuși o mănăstire
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d Imobilismul : adolescenții sunt În mod firesc dinamici, expansivi, au tendința de a se mișca, explora, manipula; școala le cere să fie linistiți, silențioși și ascultători. Comportamentul inadecvat este definit de școală ca o conduită contrară ordinii și liniștii. e Funcția de selecție a școlii, care nu se bazează Întotdeauna pe criterii de merit, și funcția de ierarhizare, care conduce automat la devalorizarea de sine a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
o imagine care i-ar fi surprins foarte mult pe toți cei care l-au cunoscut bine pe Ludwig în anii liceului și la începutul studiilor sale tehnice. Celor din familie, ca și din afara ei, le apărea drept un tânăr ascultător față de cei mai mari și conciliant, dornic să nu iasă din cuvântul tatălui său, așadar un june cumsecade, dar, evident, fără o personalitate puternică și însușiri ieșite din comun. Wittgenstein însuși își amintea că a fost un copil și un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spaniel sau ciobănesc german „lucrând” doar o oră pe zi, pentru a-și putea folosi la maximum acuitatea olfactivă, reușesc adevărate performanțe în depistarea drogurilor. În zooterapie, cel mai des folosit este câinele, prietenul dintotdeauna al omului, pentru că acesta este ascultător, poate fi dresat în scopul îndeplinirii anumitor misiuni sau pentru semnalizarea unor anomalii în stare de sănătate. Sunt cunoscute experimente în care câinii special antrenați pot anunța din vreme iminența unui atac cerebral sau a unei crize de epilepsie. Datorită
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
a realizat următorul experiment. Voluntari bărbați au fost invitați să interacționeze cu femei într-un joc al întâlnirilor amoroase. În a doua etapă, bărbații se întâlneau și discutau între ei, iar vocea le era înregistrată. Psihologii au dat unor alți ascultători bărbați să asculte înregistrările conversațiilor „între rivali” și erau întrebați care din cei doi bărbați avea, după părerea lor, cele mai multe șanse să câștige într-o luptă cu mâinile goale (dominare fizică) și, la fel, care dintre cei doi avea cele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în diferitele grupuri de participanți a dus la două concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă într-un ritm lent. La ascultătorii coreeni, femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza discursului este interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]