743 matches
-
și om, a prăbușit măreții omenești, a mutilat suflete și a ucis valori spirituale. Dar toate aceste dezastre nu pot fi ascunse la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ies afară pe o ușă camuflată de-un intrând. Am rămas o clipă în urmă... vroiam să gândesc, trăgeam adânc aer curat în plămâni, eram fericit! - Am ajuns pe acoperișul lumii! Visul oricărui alpinist spre culmi! Alcoolul îmi sclipea prin ascunzișuri, luna răsărea din vârful unor blocuri , atât de jos că puteam să o întorc ca pe-un ceas deșteptător și-mi fredona în ritmuri știute numai de mine arpegii multicolore. Trăiam trauma unui îndrăgostit, bețiv cum aveam să fiu multă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la o schimbare de perspectivă, la o schimbare de atitudine, la o schimbare ireversibilă a întregului caracter al lucrării. A început să capete aspectul unei expediții științifice, al unei cercetări în cotloanele cele mai întunecare și în cele mai tainice ascunzișuri ale istoriei familiei. Ceea ce a însemnat, imediat ce m-am luminat, că nu-mi voi afla odihna, că nu voi considera expediția încheiată până ce nu voi găsi răspunsul la o întrebare fundamentală: era Tabitha Winshaw cu adevărat nebună, sau era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dintr-o dată se sculă în picioare, spunînd că acestea sînt lucruri despre care trebuie vorbit într-un loc mai tainic; se retrase, așadar, într-o odaie, unde Giovanni și toți ceilalți îl urmară. Dar de-abia se așezară, cînd, din ascunzișuri, ieșiră soldații, care îl omorîră pe Giovanni și pe toți ceilalți. După această crimă, Oliverotto încalecă și străbătu întregul teritoriu al cetății, apoi asedie în reședința sa pe magistratul suprem, astfel încît de frică oamenii fură nevoiți să i se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
câmpuri există soia sau mazăre, unde erau hățișurile și unde fuseseră tăiate, unde erau poziționate barăcile și casele față de câmpuri și desișuri - vâna În minte În timp ce trecea, măsurând fiecare loc deschis din punct de vedere al posibilităților de hrană și ascunziș, gândindu-se unde ar putea da de un stol și-n ce direcție ar zbura acesta. Când vânezi prepelițe, nu trebuie să te bagi Între ele și ascunzătoare lor obișnuită, după ce le găsesc câinii - altfel țâșnesc direct către tine, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Să fi umblat ei prin viscolul din Rusia și atunci mai stăteam de vorbă”... Ieșit pe ușa crâșmei, și-a tras cușma mai pe ochi și a pornit spre casă. Viscolul nu lăsa zăpada să se așeze; o târa prin ascunzișuri încât zloata din zilele trecute se prefăcuse într-un strat de gheață lustruită ca sticla. Pentru Toaibă fiecare pas însemna o reușită. Ajunsese să se încurajeze singur: „Hai, băiete! Încă un pas! Uite că suntem aproape de casa Dochiței și de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a tras o dușcă zdravănă. Licoarea a pornit pe gât ca un balsam. „Da! Acum parcă sunt în altă lume. Mare minune” - gândea Toaibă în timp ce se îmbrăca, pregătindu-se să iasă în curte pentru a arunca zăpada îngrămădită în toate ascunzișurile. A lucrat cu chef de treabă, dar la o bucată de vreme parcă tot i-a venit așa o poftă de o gură de rachiu. S-a dus în casă. Cu gesturi precipitate, a cotrobăit prin blidar până a găsit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dă cu „tifl a” l ui B.P.Hașdeu, pune în drepturile ei limba română...? M.L. Eminescu nu trebuie reabilitat de noi, i ar c ei care îi caută și îi găsesc „scăderi” trebuie să știe că oricât ar căuta în ascunzișurile neștiinței noastre, Eminescu a fost și rămâne Luceafărul dar și soarele românismului. I.N.O.: Facem modernizarea schemelor? M.L.:Dar textul meu modernizează cercetarea istorică prin ideea de simbioză traco-latină înfăptuită timp îndelungat pe un spațiu vast. Consistența etnică a acest
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din fața ochilor. M-am așezat la scris cu o presimțire ciudată că se va întîmpla ceva nou și mă întrebam dacă nu cumva aștept dragostea Maitreyiei, dacă surpriza pe care o presimțeam nu era o eventuală împărtășire, o luminare a ascunzișurilor sufletului ei. Dar mă trezeam prea puțin clătinat de întîmplările acestea eventuale. Scriind, mă întrebam: o mai iubesc? Nu; mi se părea că o iubesc, numai atât. Înțelesei pentru a suta oară că mă atrăgea altceva în Maitreyi: iraționalul ei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și trimitea mereu să mă cheme, născocind pretexte. În acele ceasuri de tovărășie își continua confesiunile, ca și cum i-ar fi fost peste putință să comunice sufletește cu mine înainte de a-mi spune întreaga ei viață și a-mi lumina toate ascunzișurile sufletului ei, pe care îl voia divers de al celorlalți moderni, când, ca și oricare altul, trăia și ea un permanent bovarism, nutrindu-se cu idei maxime și adevăruri cu majusculă. Jenia mi-a destăinuit astfel întregul ei dezgust de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Își ridică pușca și cocoșul Îl privi. Nick știa că nu poate să-l Împuște fărĂ s-o supere pe soră-sa, așa că scoase un sunet hîrÎit, zbîrnîind cumva și din buze, ca o pasăre care Își ia zborul din ascunziș; cocoșul Îl privi fascinat. — Eu zic să nu-l enervăm pe gagiu’ Ăsta, spuse Nick. Îmi pare rău, Nickie. Chiar că-i tîmpit. — Stai să vezi cînd i-om mînca. O să-nțelegi de ce-i vînĂm. Nici pentru ei nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În germană, iar șoferul și ofițerul de lîngă el trebuie să fi văzut minele, căci frînară brusc și blindatul se smuci Într-o parte. Începu să dea Înapoi cînd Îl lovirăm cu bazooka, iar ambele echipe Începură să tragă din ascunzișurile lor. Și tipii din blindat aveau mine și se grăbiră să-și facă propriul blocaj, ca să recupereze ce puteau, asta pentru că atunci cînd fuseseră loviți și blindatul explodase, noi ne aplecaserăm capetele și toate resturile au căzut peste noi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu scumpa ei draperie pe care PAM nu pricepe de ce am dat-o jos. Nu știe că reporterii ca mine iubesc transparența, vor să vadă și să se vadă tot, că jurnaliștilor adevărați nu le plac draperiile, nu umblă cu ascunzișuri. Din prea mult elan, am dărâmat draperia peste mine. PAM a ridicat-o și a pus-o aiurea pe spătarul fotoliului, iar eu era să cad când m-am suit pe spătar ca să mă așez pe draperie și astfel să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
noii situații, trecând de partea ocupanților în 1940, acum bărbați, copii și femei veneau mereu la unitatea românilor, bucuroși, prietenoși. Numai că unii erau derutați. Rușii se retrăseseră, dar la apariția lor, sătenii își doseau avutul, își mânau vitele prin ascunzișuri. Credeau că din nou sosiseră nemții! O femeie aduse pentru Toloacă și Ioan o farfurie cu plăcinte cu brânză. Pentru a le savura, se opriră amândoi pe marginea drumului lăsându-și armele alături. - Ioane, vom mai ajunge oare ziua în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
le-a împăturit și s-a dus. Buna mea, îi spun morții, buna mea moarte, buna mea prietenă, buna mea bunică. Gap "Am să te dezvălui, spune sinele, Am să mă ascund, spune sinea. Am să te găsesc în toate ascunzișurile, spune sinele. Caută-mă și mai departe, am să mă ascund de tine, spune sinea". Noica, Rostirea filozofică românească luni, 20 august, 2001 Cine știe dacă nu gustul amar, de sînge amar venit dinspre inimă nu m-a trezit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
frumos și unic, căci nu la toți oamenii le este dat să vadă această minunată priveliște. Pădurea este mama naturii, așa că, de mică, îmi plăcea să mă duc în pădure, să văd copacii înalți, bogați, cu frunzele care formează un ascunziș verde. Razele solare trec pin această coroană de funze și închipuie un palat luminos și aurit. Iar covorul pădurii este unul deosebit, care îți lasă impresia că ești într-o poveste, unde ciupercile colorate și florile albe, galbene, albastre, violete
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
era că avea o prietenă devotată ca Olga. Alex, mai prudent, o sfătuia să nu fie atât de încrezătoare, să aibă totuși unele rezerve față de comportamentul Olgăi, care era întotdeauna ca o oală astupată și nu-i știa nimeni, niciodată, ascunzișurile, îi spunea el. - Taci, Alex, îi răspundea Ina, noi două am împărțit un covrig și tu spui... - Asta a fost demult, când covrigii pe care îi mâncați împreună aveau alt preț, acum însă... Câte nu s-au scris în calendarul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
din întâmplare o farfurie din serviciu care, culmea, căzuse pe piciorul ei și, amortizată, nu se sparse. Luă farfuria în mână, o roti pe toate părțile, era întreagă. Ce noroc! În cele din urmă, se așeză pe pat, scoase din ascunzișurile sale jurnalul ei intim și notă lapidar: Se pare că Alex a rătăcit drumul spre casă. Asta înseamnă că am început să mă ofilesc! Trebuie să am mai multă grijă de mine. Nu voi mai putea deveni un boboc de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
lung și dinți puternici, pe care buzele ar fi reușit rareori să-i acopere. Ar fi avut glezne nervoase, fiind gata oricând să salte pe picioarele dinapoi și să bată aerul cu copitele dacă vreo fiară ar fi sărit, din ascunzișuri, să-i taie calea. Dacă ar fi fost om, ar fi avut aceeași lungime cu a calului, numai că, de data asta, așezat pe două picioare. Ar fi avut urechi mici și ascuțite, țâșnind din părul creț, și o singură
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi însemnat, deja, o alegere. Pentru că cifrele păreau că rânjesc spre el, sfidătoare, acoperi castronul cu o foaie de hârtie. Privirile îi căzură apoi asupra mapei din care ieșeau, verzui, capetele lozurilor, ca niște peștișori, gata să sară din ascunzișurile lor și să se zvârcolească, holbând ochii țintă spre el. Întinse degetele, dar atingerea lozurilor îl furnică, de parcă ar fi fost conectate la priză. Când sună clopoțelul de la intrare, nou-venitul nu-și vârî decât capul, ținând mâna pe clanță, așa încât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apă la fel de clar ca într-o oglindă. Beam apă din fluviu și tot în el făceam baie. Mă jucam cu frații mei și cu vecinii pe spinările lucioase ale bivolilor. Săream ca peștii și ca broaștele. Buruienile stufoase, înalte, erau ascunzișul nostru preferat. Gustările noastre constau din plante de apă dulce numite chiao-pai. După-amiaza, când căldura devenea insuportabilă, îi organizam pe copii să mă ajute să răcorim casa. Sora și fratele meu umpleau gălețile, iar eu le trăgeam sus pe acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost dintr-un motiv virtuos, precum bunătatea“. Descrisă de cuvintele lui Fann Sora cea Mare, acea scenă de vânătoare, desfășurată toamna, părea cu adevărat măreață. Tufișurile și buruienile erau înalte până la brâu. Au fost aprinse torțe pentru a scoate din ascunzișuri sălbăticiunile. Iepuri, leoparzi, lupi și căprioare fugeau să-și scape viața. Șaptezeci de mii de oameni călare au alcătuit un cerc. Terenul de vânătoare se zgudui. Oamenii au strâns încet cercul. Gărzile imperiale îl urmau pe fiecare dintre prinți. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dovedesc dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate cele, dar complet orb în acest domeniu". La urma urmei, ce importanță are, cugetă totuși tânăra soție, care află în această căsnicie "un adăpost, un tihnit ascunziș întunecos și sigur". Hugo, care devenise între timp bancher în domeniul afacerilor, asigură toate necesitățile materiale, ceea ce-i permite tinerei femei să se consacre cu totul scrierii jurnalului său. În schimb, Anaïs, asemenea celei mai tradiționale dintre neveste, se supune
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1930). În martie 1919, Rebreanu scria: "La fel masacrul i-a înghițit pe oameni, la fel a produs drame pe pămînt, unii zdrobindu-și doar corpurile, alții distrugîndu-și sufletele. Și poate că cei mai tăcuți, cei mai ascunși, zăvoriți în ascunzișurile inimii, au fost cei mai înspăimântători. Gloanțele, obuzele și toate mașinile inventate cu scopul ca oamenii să se ucidă între ei, au cel puțin meritul de a ucide rapid, de a pune cît mai repede capăt suferințelor corpului, în timp ce rănile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea care îi învață, oferindu-le primele rudimente de cunoaștere. Sosind eu în apropierea unor sate, le simțeam ochii ca pe tot atâtea săgeți. Mă întorceam surâzând și-mi desfăceam brațele ca semn că mă predau: doar atunci ieșeau din ascunzișuri și mă înconjurau. Cât soare ascunde ochii acelor copii! Trupșoarele lor însă sunt ciupite și cocârjate de slabe ce sunt și de boli. Unii doar bombănesc ceva, sunt deja pradă unor ținuturi sterpe tot mai resimțite în vegetație și peisaj
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]