1,950 matches
-
studii de folclor comparat care își au punctul de plecare în teza de doctorat. Aici sunt examinate, în două capitole extinse, variantele sârbești și românești despre Novăcești. Cel mai semnificativ aport al cărții este acela că autorul nu își susține aserțiunile folosind traduceri germane sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că nu constată doar analogii, interferențe, paralele între cele două serii de variante, ci caută
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
acum patru decenii se numeau în anii ’20-’30 „avangardiști”. Ei atacau dictatura modelor artistice, stabilite prin relații economice de putere și trafic de influență politică. Dar revoluția democratică a gustului instituie valoarea estetică printr-un simplu act de voință. Aserțiunea culturală a sinelui e separată de orice proiect paideic. Bildung nu mai emană grija anticilor și a medievalilor europeni pentru suflet (Jan Patodka), care aspirau la reîntregirea spirituală a chipului (das Bild) divin în matricea umanului. „Arta pentru artă” pronunță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
discuției centrale. Pe întreg parcursul lecturii, nu trebuie să uităm că Bloom însuși a scris din interiorul „marii transformări” (ca să reiau în acest cadru celebra analiză făcută modernității de Karl Polanyi în anii ’40), deci nu are sens să căutăm aserțiunile (pretins) neutre valoric ale unui weberian - să nu uităm că Max Weber predica știința „obiectivă”, wertfrei, în contextul luptei sale împotriva marxiștilor! -, ci meditațiile unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
explicarea științifică a operei scriitorului, a evoluției sale ideologice, În directă dependență de raporturile de clasă din societatea În care a trăit. (Ă). Spiritul de partid al istoriei literare se manifestă și În hotărârea cu care sunt demascate și combătute aserțiunile și clișeele istoriei literare burgheze, așa cum de pildă face Petru Dumitriu În prefața la Opere alese de Ion Creangă, unde cu toate deficiențele studiului, care nu dă suficientă extindere cercetării operei, sunt răsturnate tezele burgheze ale așa-zisului junimism al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a reprezenta cunoașterea unei realități transcendente nu pot fi susținute în fața tribunalului pe care îl instituie critica rațiunii pure. „Critica rațiunii duce deci în cele din urmă, în mod necesar, la știință; folosirea ei dogmatică, fără critică, duce, dimpotrivă, la aserțiuni neîntemeiate, cărora li se pot opune altele tot atât de puțin verosimile, prin urmare, la scepticism.”74 În sfârșit, în capitolul intitulat „Arhitectonica rațiunii pure”, numind filosofie pură „o cunoaștere din rațiune pură”, Kant scrie: Filosofia rațiunii pure este sau o propedeutică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mare om de știință al tuturor timpurilor, poate și el să greșească. Ce se putea răspunde? Să ne amintim ce ar fi însemnat, în ani mai apropiați, punerea în discuție, fie și cu cele mai bune argumente, a unei singure aserțiuni sau decizii a „conducătorului”. Pentru observații critice importante, care nu au suscitat însă, din păcate, o dezbatere mai largă, vezi A. Marino, Politică și cultură, îndeosebi secțiunea „O nouă cultură română”, Editura Polirom, Iași, 1996. Pentru o dezvoltare a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dintr-odată”. A face trebuie înțeles, aici, drept a fi - existența și actul fiind, în acest caz, nu doar echivalente, ci și interdependente: ești ceea ce faci, clădind un edificiu din propria-ți carne și din propriu-ți spirit. Prin această aserțiune, suntem trimiși în zona rigorii mentale, dar și a realismului referitor la ceea ce literatura poate și la ceea ce ea ar trebui să fie. Sintagma „dintr-odată” atrage atenția asupra procesului, a duratei, a consistenței temporale presupuse de orice scriere. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
apoi până la comportamentele neadaptate (agresive) la celălalt pol” (în Mathieu et al., 1977). Prezentând teoria lui Wolpe, Mathieu et al. (1977) estimează totuși că acest continuum este foarte speculativ și că nu s-a putut niciodată dovedi experimental continuitatea lineară aserțiune → agresivitate. De fapt, agresivitatea, care vizează „să-i dăuneze celuilalt”, „să-l contrazică”, „să-l umilească” (Laplanche și Pontalis, 1967), nu are nimic de-a face cu componentele pe care le-am punctat în cazul exprimării sentimentelor. Trebuie însă semnalat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lipsa care-i conferă psihozei condiția esențială, cu structura ce o separă de nevroză”. Exemple tc "Exemple " Vom prelua de la Fenichel (1945/1953) următoarea ilustrare clinică ținând de psihologia infantilă cotidiană și care confirmă cum nu se poate mai bine aserțiunile freudiene pe tema refuzului. Unul dintre pacienții supuși curei psihanalitice rememorează o amintire pe care o situează pe la vârsta de patru ani, când dormea în patul părinților. „Tatăl său descoperindu-se din greșeală, copilul văzu penisul patern și fu îngrozit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Letargia sa s-a prelungit până În primii ani ai deceniului al nouălea. Tabelul 15. Dispariția primei elite Ceaușescu. 5. Concluzii: comparații Dej-Ceaușescu Analiza paralelă a celor două elite guvernamentale care s-au succedat În România comunistă oferă un temei pentru aserțiunile și concluziile prezentate mai jos. Vom discuta mai Întâi, În mod comparativ, modelele de recrutare și apoi locul ocupat de tehnocrați În cele două elite. 5.1. Modelele de recrutare. Asemănări și deosebiri Analizând modelele de recrutare ale celor două
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe care le dădeam noi. Așadar, opinia publică nu ar fi acceptat un program radical de transformare care ar fi fost doar al nostru. De asta aveam nevoie de parteneri. (Cazul 4, Ungaria) De asta aveam nevoie de parteneri... Această aserțiune ilustrează bine „extazul paradigmatic”, după o formulă care circula În vremea aceea la Budapesta, care caracterizează programul elitelor reformiste ale vechiului regim. Sigur, este ușor de afirmat a posteriori că societatea ungară era pregătită. Cu toate acestea, rolul din ce În ce mai important
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reflecția intelectuală, decenii întregi. Chiar dacă unele considerații sunt contestabile, prin natura lor pur speculativă, nesprijinită pe o anchetă științifică solidă, și stârnind de aceea critici, remarcile filosofului surprind adesea particularități reale și le situează într-o perspectivă net superioară tuturor aserțiunilor precedente de acest ordin. Morfologul culturii semnalează o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor „suișuri” și „coborâșuri”, ca năzuință formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a făcut epocă până acum. Vladimir Tismăneanu: El spunea că nu-l interesează dacă au fost sau nu arme de distrugere În masă, de vreme ce pentru el „Saddam Hussein Însuși este o armă de distrugere În masă”. Mircea Mihăieș: E o aserțiune remarcabil de precisă! Vladimir Tismăneanu: Exact. Saddam Hussein are pe conștiință milioane de oameni. Problema care se pune este dacă administrația ar mai fi reușit să obțină sprijinul popular pe care l-a obținut din partea poporului american. Același lucru se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât noi, cititorii, nu mai percepem incorectitudinea unor formulări senzaționaliste de tipul: „Românii mor de foame” (chiar toți?), „Dispar femeile!” (chiar toate?) etc. Evitați structurile verbale pasive. Fără a insista prea mult asupra acestui aspect, trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
puterea programelor disciplinare. Foucault susținea că disciplinele nu sunt create de cineva, ci sunt produsul discursului politic. Ele au, în consecință, o geneză discursivă, proces demonstrat în lucrarea Nașterea clinicii. Discursul, fiind o „marfă politică”, se configurează prin gruparea unor aserțiuni în conformitate cu un sistem de reguli condiționate istoric. Disciplina este un „principiu care ne îngăduie să construim, dar după regulile unui joc strâns” (Foucault, 1998, p. 28). Ea controlează producerea discursului, pentru că orice dezvoltare a discursului trebuie să se situeze într-
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în revistă a acestor dispute; ne vom limita la o poziție pe care o considerăm interesantă, distinctă și profitabilă în contextul demersului de față. Vom reveni, de aceea, la lucrarea lui K.W. Hoskin (1993). Materialul amintit începe cu o aserțiune pe cât de scurtă și simplă, pe atât de provocatoare și chiar deranjantă pentru lectorul ancorat în domeniul educațional: „Educația nu este o disciplină”. Ca specialiști în educație, ca persoane profesionalizate produse de acest domeniu, care activăm în cadre instituționale bine
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
azi) și gnosticism se reflectă În opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare [Domnul] să fi vorbit În taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este curmat de intervenția fermă, de adevărat gentleman
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pentru toți cei care vor să fie discipoli ai lui Isus. El este singurul apostol care În mode real Îl Înțelege pe Isus”. Traducerea, În parte, dar mai ales studiile incluse În volum (cu precădere studiul lui Bart Ehrman) justifică aserțiunile de pe copertă. Vulgata, montată de savanți, nu de ziariști de scandal, pare bine fondată: Evanghelia lui Iuda răstoarnă rolurile În mod radical, protagonistul apărând Într-o lumină mai mult decât favorabilă. Departe de a fi trădătorul cunoscut de tradiție, el
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
liceul în comuna Bozovici (1961-1965) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1968-1972). A debutat cu poezie în revista „Orizont” (1979). Imaginea-cheie a liricii lui B. este aceea a locului natal, văzut ca spațiu privilegiat, generator de sentimente și aserțiuni lirice, textul reflectând puternice afinități cu poezia lui Lucian Blaga: „Să știi că-i frumos / Să te auzi în cuvânt / (veghe adunată într-un dor de-aurori); / În fiecare vers. E ceva din sufletul tău, / din străfulgerele copilăriei / încrustate-n zăpoare
BACILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentări verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
religioasă și chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede în toate aserțiunile și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
de anumite probleme (Nichols, Schwarts, 2001). Terapia narativă de familie, abordare dominantă în terapia de familie contemporană, este interesată de impactul pe care diversele probleme cu care se confruntă societatea îl au asupra familiei, terapeuții narativi nemaifiind de acord cu aserțiunile conform cărora problemele aparțin indivizilor (așa cum afirmau psihanaliștii) sau familiilor (așa cum consideră terapeuții sistemici - Freedman, Combs, 1996). Terapeuții narativi îi ajută pe oameni să se separe de discursurile dominante, adesea toxice, existente în societate, internalizate de către aceștia și care nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu glose românești (Glosele Bogdan); 2) text slavon și text românesc pe două coloane verticale, alăturate (Tetraevangheliarul de la Sibiu); 3) text slavon cu traducere românească integrală (Psaltirea voronețeană, Pravila ritorului Lucaci ș.a., toate manuscrise; dintre tipărituri, Psaltirea lui Coresi, 1577). Aserțiunea lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei), conform căreia românii au scris la început în alfabet latin, iar alfabetul chirilic ar fi fost introdus abia pe vremea lui Alexandru cel Bun (după Conciliul din Florența, 1410), nu corespunde realității. În secolele al
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
insalubră, incultă, costisitoare, impracticabilă, locuită de păstori nomazi și de tâlhari, dupe cele ce ne spun scriitori iluștri și organele oficioase (...) Partizani ai anexiunei, iată-vă achizițiunea! Noi nu vă felicităm și poporul nu vă va binecuvânta!"326. În ciuda acestor aserțiuni, Domnitorul Carol I aprecia, într-o scrisoare expediată la 6/18 iulie 1878 de la Cotroceni și adresată Mariei de Flandra, că: "Recunoașterea măririi noastre dincolo de Dunăre trebuie să o acceptăm deși aici un partid [conservator, n. ed.] se străduiește împotrivă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai pregnant după ce am terminat cartea. (De exemplu, oare nu este posibil să luăm incidentul grupului de școlari ca o situație generală post-Aum?) Am urmat aceleași principii ca în Underground și am ajuns la concluzia că trebuie să notez și aserțiunile, respectiv sentimentele credincioșilor/foștilor credincioși ai acestui cult. Am considerat că, dacă voi contrabalansa situația, voi urca încă o treaptă spre înțelegerea profundă a fenomenului. A fost mult mai greu să găsim adepți (foști) care să răspundă interviului nostru. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]