772 matches
-
al III-lea (745-727), creatorul noului Imperiu Babilonian, Asiria devenind cea mai mare putere a Orientului Antic. El a realizat ceea ce și-a dorit Semiramida. Și în timpul minoratului fiului său și după aceea, regenta Semiramida a ținut frâiele conducerii statului asirian. A fost primul caz de conducere feminină din Asiria. Semiramida era originară din Babilon, fapt ce a motivat-o să-și sfătuiască fiul să ducă o politică conciliantă cu Akkadul, cu Babilonul, să perfecționeze sistemul de irigații, să poarte războaie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a ambiționat să construiască un oraș măreț Babilon. A adus arhitecți, a construit palate și temple, în vremea ei s-au construit celebrele grădine suspendate. Legendele au personificat-o pe Semiramida de Assur ca fiind soția eroului Ninus, întemeietorul statului asirian și fondatorul orașului Ninive, capitala Asiriei. Medicul grec Ctezias din Cnidos a descris-o pe Semiramida (I) ca fiind femeia fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se aflau zeițele Ishtar din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
eroului Ninus, întemeietorul statului asirian și fondatorul orașului Ninive, capitala Asiriei. Medicul grec Ctezias din Cnidos a descris-o pe Semiramida (I) ca fiind femeia fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se aflau zeițele Ishtar din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei. Considerându-se sub tutela erotică a zeițelor Ishtar și Astharte, Semiramida (I) a cucerit inimi de regi, a dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i deveneau incomozi, îi omora. Tot legendele îi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bătrân copt de timp sau un bărbat încă în floarea unei năvalnice tinereți, o doamnă de rang înalt sau o doică grăbită, un negustor ce umblă prin lume sau cultivatorul unui mic domeniu înverzit, un locuitor al Colchidiei sau un Asirian, un fiu al Tebei sau un fiu al Argosului. Urmați, scriind, tradiția sau compuneți caractere care să fie valabile. Dacă vi se întâmplă să-l reintroduceți în teatru pe Ahile cel de atâtea ori celebru, să fie neobosit, irascibil, inexorabil
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spună teatru dificil și crud mai întâi pentru mine însumi. Iar pe planul reprezentării, nu este vorba de această cruzime pe care o putem exercita unii contra altora sfârtecându-ne reciproc corpurile, tăindu-ne anatomiile personale, sau asemenea unor împărați asirieni, trimițându-ne unii altora prin poștă saci cu urechi omenești, cu nasuri sau cu nări corect decupate, ci de cea, mult mai teribilă și necesară, pe care lucrurile o pot exercita asupra noastră. Nu suntem liberi. Iar cerul ne mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Înflori pe deplin În societatea imediat următoare, cea saitică - a celei de-a XXVI-a dinastii. 23. EPOCA SAITICĂ ÎNTRE ARHAIC ȘI MODERNTC "23. EPOCA SAITICĂ ÎNTRE ARHAIC ȘI MODERN" Familia care preia puterea după regii nubieni - după ce o invazie asiriană, care a ajuns la Teba și a prădat-o, i-a alungat pe aceștia din Egipt până În teritoriile lor de origine - este o familie de principi libieni din Deltă, stabilită În cetatea Sais. Aceasta a știut să profite de invazia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care a ajuns la Teba și a prădat-o, i-a alungat pe aceștia din Egipt până În teritoriile lor de origine - este o familie de principi libieni din Deltă, stabilită În cetatea Sais. Aceasta a știut să profite de invazia asiriană pentru a guverna Valea Nilului În numele mult prea Îndepărtatei cetăți Ninive, iar apoi a reușit să manevreze armatele grecești și cariene pentru a-și cuceri independența și autoritatea. Astfel, cu puțin Înainte de jumătatea secolului al VII-lea Î.Hr., Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
descoperiri). Cele cinci etape calcolitice mesopotamiene se disting Între ele din punctul de vedere al expresiilor religioase. A. Etapa ¸ass¿na și Samarra (cca 5 500-5 000 Î.Hr.) Cele două localități arheologice se găsesc aproape de Tigru, În viitoarea regiune asiriană. Cultura lor a fost identificată și În alte situri mesopotamiene. Înhumările cu obiecte funerare sunt dovada credinței Într-o viață de dincolo. B. Etapa Tell ¸alaf (cca 5 100-4 500 Î.Hr.) Această localitate corespunde actualei Guzana și se află
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Î.Hr. Semiții din Mesopotamia s-au numit akkadieni (de la numele capitalei lor politice Akkad) În a doua jumătate a mileniului al III-lea Î.Hr., mai exact Între anii 2 334-2 154 Î.Hr., și, mai târziu babilonieni și asirieni, așezați În sud, respectiv În nordul Mesopotamiei, mileniile II și I Î.Hr. Trebuie Însă remarcat că Încă În cazul primului registru epigrafic mesopotamian nu se găsesc suficiente explicații pentru singurele două etnii, cea sumeriană și cea akkadiană. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru sumerianul Utuxe "Utu" (akkadianul Șamaș), sau luna nouă pentru sumerianul Nannaxe "Nanna"-Su’en (akkadianul Sinxe "Sin") etc. Din cauza sincretismului religios răspândit, simbolurile pot fi doar rareori raportate În mod sigur la divinitate căreia Îi corespund. La babilonieni și asirieni, limbajul simbolic tinde să-l depășească pe cel antropomorf. Relația, intimă dintre divinitate și simbolurile sale (animale sau obiecte) nu este Întotdeauna clară și trebuie să aibă origini preistorice. xe "Anu" Există scene de „adorație” a simbolurilor divine și știm
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o forță demnă de această Întreprindere zeului care va ști să recupereze „Tablele Destinelor”. Astfel, apare un zeu care se declară pregătit să Îl Înfrunte pe Anzû: este vorba despre Ninnghirsu, În redactarea babiloniană antică a mitului, În timp ce În varianta asiriană este vorba despre Ninurtaxe "Ninurta", iar Într-un imn al suveranului asirian Assurbanipal (668-629 Î.Hr.), despre Mardukxe "Marduk". Din păcate, nu deținem tot mitul lui Anzûxe "Anzû". Partea păstrată scoate În evidență privilegiul de a dețin „Tablele Destinelor”. Partea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tablele Destinelor”. Astfel, apare un zeu care se declară pregătit să Îl Înfrunte pe Anzû: este vorba despre Ninnghirsu, În redactarea babiloniană antică a mitului, În timp ce În varianta asiriană este vorba despre Ninurtaxe "Ninurta", iar Într-un imn al suveranului asirian Assurbanipal (668-629 Î.Hr.), despre Mardukxe "Marduk". Din păcate, nu deținem tot mitul lui Anzûxe "Anzû". Partea păstrată scoate În evidență privilegiul de a dețin „Tablele Destinelor”. Partea finală, care lipsește, conținea, desigur, istoria recuperării „Tablelor Destinelor”, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
decis rămâne ca atare și, conform limbajului unor texte, supunerea zeilor În fața destinului nu este diferită de cea a oamenilor. În concepția mesopotamiană, destinul este ceva suprem, În sens absolut, chiar supradivin. Această idee devine foarte explicită În perioada suveranilor asirieni numiți sargonizi (721-609 Î.Hr.), când destinul ajunge să fie considerat divinitate propriu-zisă. d) Absența spiritualității. Teologia mesopotamiană nu cunoaște bine nici conceptul modern de spiritualitate divină. Într-adevăr, se vorbește despre zei Într-un mod foarte uman; li se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și semite, cum este cazul zeului soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș, zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeului străfundurilor apelor dulci Enlilxe "Enlil"/Ea etc. În etapele politico-culturale caracterizate de dominația semitică (akkadiană), mai ales În perioada babiloniană și asiriană, se observă că, pe textul legat de origini s-a dezvoltat tendința, cât se poate de legitimă și naturală, de a acorda credit zeităților propriu-zis semite. Cu toate acestea, fondul nu a fost diminuat și nu a suferit niciodată modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Își au originea În „fantezia” creatoare a preoților și teologilor, a creat confuzie În organizarea și conducerea vieții religioase la nivel practic. Încă din perioada sumeriană s-a simțit nevoia ordonării panteonului. În fazele următoare, semiții din Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) au simțit și ei aceeași nevoie, mai ales din cauza tradiției lor politico-culturale, caracterizată În permanență atât de Înclinația pentru crearea unor unități statale puternice, cât și de tendința care decurge de aici spre o putere centralizată accentuată. Semiții din Mesopotamia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Iștarxe "Iștar" are o dublă fizionomie: cea de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și fertilității, este venerată mai ales În Uruk, unde există informații (poemele lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" și Erraxe "Erra") că ar fi existat o formă clară de prostituție sacră feminină și masculină și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinități ca Erișkigal, Ninurtaxe "Ninurta", Nergalxe "Nergal" (sau Erraxe "Erra") și Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz", despre care am avut deja ocazia să vorbim. Merită amintit aici și zeul Nabûxe "Nabû", care a fost mult timp venerat În lumea babiloniană și asiriană. Numele său Înseamnă „Vestitorul” sau ceva asemănător. Nu avem informații sigure despre originea sa. Nabû este totuși una dintre divinitățile cele mai frecvent menționate În textele mesopotamiene mai ales În mileniul I Î.Hr. Este considerat fiul lui Mardukxe "Marduk
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bifurcată, ac de scorpion cu labele anterioare de leu, iar cele posterioare de vultur. Astrul lui Marduk este Jupiter. b) Assurxe "Assur" Assurxe "Assur", al cărui nume a ajuns la noi prin intermediul izvoarelor biblice și clasice, este zeul național al asirienilor, care Îi spuneau Așșur. El este cel care a dat numele capitalei regiunii asiriene. Originea și semnificația numelui sunt incerte. Unii consideră că nu este nici semit, nici sumerian. Assurxe "Assur" ajunge să fie venerat În toată regiunea asiriană Începând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Astrul lui Marduk este Jupiter. b) Assurxe "Assur" Assurxe "Assur", al cărui nume a ajuns la noi prin intermediul izvoarelor biblice și clasice, este zeul național al asirienilor, care Îi spuneau Așșur. El este cel care a dat numele capitalei regiunii asiriene. Originea și semnificația numelui sunt incerte. Unii consideră că nu este nici semit, nici sumerian. Assurxe "Assur" ajunge să fie venerat În toată regiunea asiriană Începând cu etapa Ur III (2112-2003 Î.Hr.). Drept urmare a acestui fapt, are temple În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al asirienilor, care Îi spuneau Așșur. El este cel care a dat numele capitalei regiunii asiriene. Originea și semnificația numelui sunt incerte. Unii consideră că nu este nici semit, nici sumerian. Assurxe "Assur" ajunge să fie venerat În toată regiunea asiriană Începând cu etapa Ur III (2112-2003 Î.Hr.). Drept urmare a acestui fapt, are temple În toate orașele asiriene; templul din capitală se numea Eșarra, „Casa/Templul celui atotputernic”. În ciuda afirmării sale repetate În Asiria, mai ales În mileniul I Î
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
semnificația numelui sunt incerte. Unii consideră că nu este nici semit, nici sumerian. Assurxe "Assur" ajunge să fie venerat În toată regiunea asiriană Începând cu etapa Ur III (2112-2003 Î.Hr.). Drept urmare a acestui fapt, are temple În toate orașele asiriene; templul din capitală se numea Eșarra, „Casa/Templul celui atotputernic”. În ciuda afirmării sale repetate În Asiria, mai ales În mileniul I Î.Hr., cultul lui Assurxe "Assur" nu a fost niciodată preluat În Babilon. În schimb, Assur ajunge să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primește deja atributele lui Enlilxe "Enlil" și este invocat adesea Înaintea lui. În capitală, zeul Assur Înlocuiește cultul lui Enlil luându-i acestuia și soția, Ninlilxe "Ninlil". În mod obișnuit, soția lui Assurxe "Assur" este Însă Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și soția, Ninlilxe "Ninlil". În mod obișnuit, soția lui Assurxe "Assur" este Însă Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En¿ma eliș): ne aflăm acum În fața concepției de zeu suprem care cuprinde În sine Întreaga idee de divin. Această idee
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En¿ma eliș): ne aflăm acum În fața concepției de zeu suprem care cuprinde În sine Întreaga idee de divin. Această idee este exprimată pe deplin atunci când asirienii adoptă mitul En¿ma eliș, Înlocuind numele lui Mardukxe "Marduk" cu cel de Assur. Assurxe "Assur" este declarat tatăl tuturor divinităților asiriene și hotărâtor al destinelor. Simbolul său este discul solar Înaripat. Mai târziu, Assur este reprezentat ca un arcaș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de zeu suprem care cuprinde În sine Întreaga idee de divin. Această idee este exprimată pe deplin atunci când asirienii adoptă mitul En¿ma eliș, Înlocuind numele lui Mardukxe "Marduk" cu cel de Assur. Assurxe "Assur" este declarat tatăl tuturor divinităților asiriene și hotărâtor al destinelor. Simbolul său este discul solar Înaripat. Mai târziu, Assur este reprezentat ca un arcaș războinic. Așadar, Assur Își urmează Îndeaproape poporul și se războiește alături de el. 9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați 1tc "9
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]