690 matches
-
Galați. Auzind de acest lucru, nu știu nici astăzi cum, Țolescu, secretarul cu propaganda de la Comitetul raional de partid, m ‐a chemat la el și mi‐a ordonat, pe un ton pe care nu‐ l pot numi politicos, să mă astâmpăr, să nu mai public poezii în Italia și să preiau conducerea ziarului RULMENTUL. Toate împotrivirile mele nu l‐ au impresionat. Așa că, vrând nevrând, am preluat ziarul. Nu mi‐ a fost deloc ușor. Nu știam pe vremea aceea ce este măcar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să-i cedeze Schleswigul și Holstein 384. La 6 aprilie 1848, fără declarație de război, Prusia intră cu armata în Schleswig și Holstein, iar la 23 aprilie zdrobește trupele daneze în Iutlanda. Presiunea Rusiei țarul amenința: Dacă nu se vor astâmpăra în Danemarca, vom intra în Prusia"385 și teama de Austria îl fac pe Frederic Wilhelm al IV-lea să ezite, astfel că mișcarea națională va eșua. În august 1848, Prusia părăsește Parlamentul de la Frankfurt pe Main386. Pentru a aplana
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Însă riscul de cancer de prostată era cu 66% mai mic la bărbații care primiseră acest oligoelement. Extrema raritate a cancerelor la populațiile din Gabon este o altă observație interesantă, legată fără Îndoială de factorii alimentari - oamenii de aici Își astâmpără foamea În mare măsură cu fructe și legume. La mormonii din Salt Lake City, care interzic total alcoolul, tutunul și urmează principiile unei alimentații echilibrate, cu un consum moderat de carne, se observă mult mai puține cancere de sân, stomac și
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
astă pricină: se vede că este solomonit, întors de la țâță, sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie să știi, nepoate, că unii oameni îs mai al dracului decât dracul; nu se astâmpără nici în ruptul capului; măcar că au pățit multe, tot cearcă prin pădurea lui, să vadă, nu l-or putea găbui cumva? Și care dintre ei are îndrăzneala mare și noroc și mai mare, umblând pe acolo, găsește din întâmplare câte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonate circumstanțiale de loc, prin raportare la exemplele identificate în textele de mai jos: (a) "Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu stăpână pe întregul hotar. Umbla și ea cum umblase și stăpânul ei mai nainte de a se fi astâmpărat, și unde n-o căutai, acolo dădeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbiște, mai știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață juninca și că are
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bea de aici”. Pe indicator mai scria că, pentru a umple pompa, era nevoie de toată apa din vas. Pete al nostru era Într-o mare Încurcătură. Pe de o parte, ar fi putut să bea apa și să-și astâmpere arșița. Totuși, dacă o făcea, cel care ar fi venit În urma lui nu ar mai fi putut să-și potolească setea. Pe de altă parte, dacă ar fi turnat lichidul În pompa aceea veche și ruginită și nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nici o cască în această bătălie pe care o ritmează, precum un ciocan, creierul meu" (Melville)... și conexiunea cronicarei C.: "Citatul poate echivala cu spor poetica lui Leonte". (E vorba de sculptorul Marius Leonte, n.n.) 11 ianuarie Nu frigul i-a astîmpărat pe improvizații propagandiști ce făceau spume la gură în Hală, în lumea pestriță a tarabelor. Unde era și pegra, și lumea curățică a tîrgului. Electoratul carevasăzică. Un an, dacă nu doi, energumeni congestici au spurcat, în cunoscutul argou al agitatorilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distrus Imperiul Roman de Apus nu erau în nici un caz gurmanzi; Cornelius Tacit descrie, în Despre originea și țara germanilor, obiceiurile lor alimentare: „Mâncările lor nu-s de multe feluri: poame pădurețe, vânat proaspăt sau lapte acru; foamea și-o astâmpără fără multă gătire și fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese uitat în Occident (tot bizantinii vor readuce în Italia tradiția culinară antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene, aflate și la originea bucătăriei franceze clasice), iar nobilimea francă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-și putea satisface instinctele sexuale, copiii s-au unit, și-au atacat tatăl, l-au omorât și, adaugă Freud, fiind canibali, l-au și mâncat. Sentimentele de eliberare și satisfacție (au scăpat de tatăl dominator și au putut să Își astâmpere dorințele sexuale) au fost curând urmate de sentimente de vinovăție și remușcare: Referirea la sărbătoarea prânzului totemic ne permite să dăm un răspuns: Într-o zi, frații s-au coalizat, și-au ucis și mâncat tatăl și În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
noi. Femeia, cu fața arsă de soare, ochi negri și buze cărnoase, În blugi și tricou roșu ne Întrebă Într-o limbă neaoș românească de cât timp suntem În Australia și care este statutul nostru. După ce curiozitatea i-a fost astâmpărată, ne-a prezentat și soțul, tipul fermierului australian, trecut de 50 de ani, un metru opt zeci Înălțime, ciolănos, roșcovan la față, cu privirea blândă, Îngăduitoare, purtând blugi și o cămașă cadrilată, cu mâneci scurte, descheiată la gât, și vestita
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii, când foamea era astâmpărată, vinul însoțind acest moment de relaxare, alături de cântece, de recitări de versuri, de discuții filozofice. Primii creștini numeau "agapă" (preluat din grecescul agapê, în sens propriu "afecțiune")97 masa luată în comun după săvârșirea cultului. La vechii greci, cina avea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
agapă" (preluat din grecescul agapê, în sens propriu "afecțiune")97 masa luată în comun după săvârșirea cultului. La vechii greci, cina avea de multe ori loc la căderea nopții și putea fi divizată în două părți: masa propriu-zisă, când era astâmpărată foamea, apoi eventual simpozionul 98, în cursul căruia participanții beau cupe de vin, ceea ce nu îi oprea însă să continue să ronțăie prăjituri, fasole prăjită, fructe proaspete sau uscate. Reuniunea era un pretext pentru tot felul de conversații, de la cele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]