2,006 matches
-
constituirea în aceste areale a celor mai vechi așezări și formațiuni statale arabe și berbere, care au proiectat și cele mai vechi sisteme de exploatare a lor, unele funcționale până astăzi. Astfel, în proximitatea ariei piemontane de racord dintre munții Atlas și deșertul saharian, au luat naștere în evul mediu primele formațiuni arabo berbere din Maghreb și apoi diferite emirate locale, pe baza resurselor de apă potabilă exploatate din ariile piemontane mai înalte, drenate prin ingenioase sisteme de aducțiune de tip
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în proiecte și infrastructuri de exploatare și aducțiune, din păcate nu toate în condiții de rentabilitate tehnicofinanciară (de exemplu, eșecul sistemelor din Libia). b. Rețeaua fluvială este alcătuită din râuri cu alimentare predominant pluvială, aportul nival (cazul zăpezilor din munții Atlas) și subteran fiind modest. Râurile mici aparțin în general tipurilor hidrologice tropical (cele nord africane și din Arabia) și subtropical (cele din Levant), iar marile fluvii (Nilul) au regim hidrologic complex, ca urmare a parcurgerii mai multor zone climatice. Rețeaua
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
este domeniul formațiunilor arbustive reprezentate de tufișurile de maquis, în hățișurile cărora vegetează arbori pitici ca stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), măslinul (Olea europaea)și arbuști ca mirtul (Mirtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul (Laurus nobilis). În regiunile montane din Atlas și în munții Liban și Antiliban este dispusă altitudinal o vegetație mediteraneeană forestieră alcătuită din păduri sempervirescente cu arbori etajați în funcție de gradul de tolerare a frigului, element ce a determinat structurarea sa pe trei etaje de altitudine: la înălțimi de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
platourile mai înalte din Sahara și peninsula arabă sunt acoperite parțial cu regosoluri și litosoluri, iar depresiunile închise sunt acoperite cu soluri halomorfe sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pe lângă sate de pe litoralul libian, tunisian ori algerian pentru o anumită perioadă de timp, în care participă la unele activități agricole, cum ar fi în sezonul culesului curmalelor. Transhumanța se practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru culesul bumbacului în regiunea Djezira, dintre Nilul Alb și Nilul Albastru. Pelerinajele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
litoralul libian, tunisian ori algerian pentru o anumită perioadă de timp, în care participă la unele activități agricole, cum ar fi în sezonul culesului curmalelor. Transhumanța se practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru culesul bumbacului în regiunea Djezira, dintre Nilul Alb și Nilul Albastru. Pelerinajele la locurile sfinte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
terțiarului: Alep, Homs (Siria) și Constantine (Algeria) sunt noduri feroviare; Mecca, Medina (Arabia Saudită), Najaf (Irak), Moulay Idriss (Maroc) sunt orașe cu funcție religioasă bine conturată; numeroase orașe de dimensiuni medii situate în special la contactul diferitelor unități fizico-geografice (între munții Atlas și deșertul saharian, între munții Yemenului și câmpia litorală sau interiorul deșertic) sunt specializate preponderent în comerțul cu amănuntul, derulat în tradiționalul suk (bazar, târg) în jurul căruia, de regulă, au și luat naștere localitățile în cauză. Unele din aceste orașe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în cripta de taină, unde participă la un bizar ritual nupțial, vegheat de șarpele Phylon (Taina a șaptezeci și cincea sau despre cripta de taină), pătrunde, "prin cosmicul praf, prin praful stelar, o, prin praful stelar/.../ în acest labirint al atlasului cosmic" sau, alături de iubită, devine umbră (intertextul eminescian este, și aici, evident) pentru a călători "în necunoscute sfere/ cu umbra-ncătușată în recile mistere" (Taina a cincizeci și patra sau despre călătoria printre sfere) etc. Sperând, de bună seamă, în salvarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
interzice să publice, din motive politice. Din 1964, semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în "Contemporanul", unde i se încredințează rubrici săptămânale de însemnări (Antijurnal, Corespondențe), iar apoi trece la "România literară" cu rubrica Atlas. Tot în același an, i se publică prima carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenției criticii liteare. În 1969, primește Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii, care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2000 etc.). De asemenea, "cărțile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (și care i se traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică desfășurată cu o inepuizabilă fervoare intelectuală (rubrica sa Atlas din "România literară" devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de șase luni în SUA, în 1973-1974), siguranța cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977), înaltă ținută păstrată în diverse împrejurări
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu doar competențe lingvistice în limbile biblice primare (ebraica, aramaica, greaca, latina) ci și cunoștințe solide de istorie, geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Gebäude, Zimmerund Straßenerleuchtung <durch Öl, Talg, Wachs und Gas> (Arta iluminării clădirilor, camerelor și a străzilor cu ulei, seu, ceară și gaz), Ilmenau, 1829, 1, 8; 73. Carte germană privitoare la arte, fără titlu și necompletă, s.l., s.a., 1; 75. Atlas compus din 32 hărți; 76. Unsprezece hărți; 77. Modele de edificii agricole-economice, compus din 62 foi; 78. Idem, din 19 foi; 79. Tablou arătător de terenuri mineralogice și de instrumente de mine, din 13 foi; 80. Tablou cuprinzător de felurite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe baza laboratorului de creație i se adaugă aluziile, citatele cele mai diverse, o parte menționate anterior. "Acumularea enunțărilor de subiecte posibile, de crochiuri, copii, desene după publicațiile cele mai diverse de relatări de călătorie ilustrate până la planșele obținute din atlasele zoologice studii după modelul viu, amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu cât amalgamează, și în ceea ce privește tehnica picturală, referințele cele mai diverse: citări din Mantegna, culoare venețiană, ceruri de Corot, energie romantică inspirată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de l'anglais par Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999. Mallarmé, Stephane: Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997. Marin, Ileana: Pictura prerafaelită sub semnul narativului, prefață de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, București, 2003. Mihalache, Marin: Cecilia Cuțescu Storck, Editura Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
traducere de Mary Anne Stevens, Phaidon Press Limited, Great Britain, 1973, p. 25. 9 Stéphane Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997, pp. 170-171. 10 A se vedea întregul articol, "Aux XX", în L'Art Moderne, 3 februarie, 1889. 11 Ileana Marin, Pictura prerafaelită sub semnul narativului, Editura Editura Meridiane, București, 2003. 12 Ibidem, p. 18. 13 Ibidem, p. 19
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
controlul teritoriilor traversate de conducte, ca miză a disensiunilor frontaliere din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de apă șisecuritate regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și cartografiat în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și cartografiat în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt analizate punctual, cu ilustrarea particularităților fizico-geografice și topografice ale zonelor frontaliere, relevante sub aspectul evaluării vulnerabilităților, riscurilor și relațiilor transfrontaliere. În urma tratării analitice a problematicii menționate, autorul concluzionează că 70% dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
numeroase articole, conferințe și apariții publice pe canalele media. Anne Laure Dupont, profesor de istorie a lumii arabe contemporane la Universitatea Sorbona, a realizat studii cu privire la spațierea influențelor religioase islamice în diferite state arabe, precum și “cartarea” acestor fenomene în lucrarea “Atlas de l’Islam dans le monde” (2005). Georges Mutin, geograf specializat pe spațiul arab la Institutul de studii politice din Lyon, a elaborat studii de caz asupra unor elemente punctuale din lumea arabă, precum “La Mitidja: Decolonisation et espace géografique
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
analizate exhaustiv problemele geopolitice din statele arabe. Michel Foucher, diplomat și profesor de geografie politică la Universitatea Lumière II din Lyon, a studiat frontierele de stat ca element politico-geografic, cu referiri la realitățile geopolitice din Asia în tratatul “Asies nouvelles: Atlas de géopolitique” (2002) și la frontierele statelor arabe, în teza sa de doctorat “Fronts et frontieres: un tour du monde géopolitique” (1991), în care introduce noțiunea de dyadă frontalieră, ce definește segmentul frontierei comune dintre două state vecine. Pascal Boniface
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
dyadă frontalieră, ce definește segmentul frontierei comune dintre două state vecine. Pascal Boniface, directorul Institutului de Relații Internaționale și Strategice din Paris pe care l-a înființat în 1990, a realizatstudii complexe referitoare la geopolitica relațiilor externe ale statelor arabe: “Atlas des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care l-a înființat în 1990, a realizatstudii complexe referitoare la geopolitica relațiilor externe ale statelor arabe: “Atlas des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]