1,626 matches
-
top mondial” al IAAF, sunt modeste. Comparația poate fi completată cu unele date din „lista top 30 european” 2007 al E.A.A. 100 mp: Bărbați - limitele performanțelor 10.06 s - 10.29 s , 13 țări, dintre care ca număr de atleți, GBR - 10, ITA - 5, FRA - 3, GER - 2, NED - 2, restul de 8 țări cu câte 1 atlet, printre care și România (Florin Suciu 10.24 s, poz. 15). Femei - limitele performanțelor 11.04 s - 11.38 s, 12 țări
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
2007 al E.A.A. 100 mp: Bărbați - limitele performanțelor 10.06 s - 10.29 s , 13 țări, dintre care ca număr de atleți, GBR - 10, ITA - 5, FRA - 3, GER - 2, NED - 2, restul de 8 țări cu câte 1 atlet, printre care și România (Florin Suciu 10.24 s, poz. 15). Femei - limitele performanțelor 11.04 s - 11.38 s, 12 țări, dintre care ca număr de atlete, GBR10, RUS - 7, FRA - 4, BUL - 3, GER- -2, ESP 2, restul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nu figurează pe listă. Femei - limitele performanțelor 22.38 s -23.30 s. România figurează cu o atletă (Ionela Țârlea 22.93 s, poz.10). 400 mp: Bărbați - limitele performanțelor 44.46 s - 46.13 s. România figurează cu un atlet ( Ion Vieru - 46.10 s, poz. 29). Femei - limitele performanțelor 49.61 s - 51.98 s. România figurează cu o atletă (Ionela Țârlea 51,59 s, poz. 20). 4x100: Bărbați (top 24) - limitele performanțelor 39.90 s - 40.47 s.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de propulsie a picioarelor depinde de nivelul de forță și puterea explozivă. -viteza de mișcare a brațelor/picioarelor. Fetele ating platoul maxim de dezvoltare a frecvenței la vârsta de 13-16 ani, în timp ce băieții ating la vârsta de 18 ani. Când atletul dorește să-și accelereze greutatea corpului în deplasare, cu viteză și frecvență mare a pașilor în probele de sprint, acest fapt se datorează capacității lui de a exprima vârfuri înalte de forță în timp scurt și din ce în ce mai scurt. Pentru aceasta
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
frecvenței mai reduse. Principala cauză o constituie diferențele de forțe de reacție la contact cu solul și de putere. Lungimea efectivă a pasului poate fi îmbunătățită prin trei metode, recomandate de L. Seagrave, 1996 : a. mărirea capacității de efort a atletului la nivelul pistei, prin îmbunătățirea forței și puterii atletului; b. mărirea efortului aplicat prin perfecționarea tehnicii; c. reducerea frecării de tragere sau de frânare, rezultate la aterizarea fiecărui pas de alergare; tragerea este determinată de modul cum atletul așează piciorul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forțe de reacție la contact cu solul și de putere. Lungimea efectivă a pasului poate fi îmbunătățită prin trei metode, recomandate de L. Seagrave, 1996 : a. mărirea capacității de efort a atletului la nivelul pistei, prin îmbunătățirea forței și puterii atletului; b. mărirea efortului aplicat prin perfecționarea tehnicii; c. reducerea frecării de tragere sau de frânare, rezultate la aterizarea fiecărui pas de alergare; tragerea este determinată de modul cum atletul așează piciorul la contactul cu solul. Frecarea din interiorul pantofului de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
efort a atletului la nivelul pistei, prin îmbunătățirea forței și puterii atletului; b. mărirea efortului aplicat prin perfecționarea tehnicii; c. reducerea frecării de tragere sau de frânare, rezultate la aterizarea fiecărui pas de alergare; tragerea este determinată de modul cum atletul așează piciorul la contactul cu solul. Frecarea din interiorul pantofului de atletism (cuie) reprezintă un alt tip de influență. Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timpul de mișcare va fi mai scurt (dar în același timp trebuie avut grijă să nu se instaleze bariera de viteză, n.a.) Spre deosebire de tehnica de obținere a vitezei maxime, în tehnica de accelerare, în concepția lui F. Urtebise, 1994, tălpile atletului vor fi poziționate în spatele proiecției centrului de masă pentru primii pași de alergare de după start. Cu fiecare pas suplimentar prin care sprinterul câștigă experiență, distanța dintre proiecția centrului de masă și baza de sprijin se va micșora înainte ca tălpile
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de “riglă metalică”, articulația gleznei, a genunchiului, șoldului și a umărului să se găsească în aceeași linie în axul de contact cu solul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de “riglă metalică”, articulația gleznei, a genunchiului, șoldului și a umărului să se găsească în aceeași linie în axul de contact cu solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea solului printr-o mișcare dinainte - înapoi pe direcția de deplasare. Deschiderea gamba înainte, ridicarea genunchiului la orizontală, flexia labei pe gambă determină realizarea unui timp de cuplare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au studiat mai recent: P. Astrand și K. Rodahl, 1986, M.J.L. Alexander, 1989, V. Vardaxis și T. B. Hoshizaki, 1989, D.A. Winter, 1990, R. Jacobs și Van Schenau, 1992, R.V.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au cercetat care este puterea mecanică a mușchilor extensori și flexori ai membrului inferior, nu numai în faza de sprijin, ci și în perioada de pendulare, (pas anterior, pas posterior) în timpul alergării de accelerare. Studiul a fost realizat cu 6 atleți de nivel mediu care au sprintat pe o platformă cu senzori. Mai exact, aceștia au cercetat dinamica momentului de forță a articulației șoldului, genunchiului și gleznei în Nm, (tabelul Nr. 18, capitolul IV) și a puterii musculare în timpul acestor faze
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vitezei maxime, studiile viitoare ar trebui să încerce să determine puterile musculare de-a lungul fiecărui pas, consecutiv, de la plecarea din startbloc până la obținerea vitezei maxime. Cu această ocazie se consemnează că puterea musculară este un factor major în succesul atletului în probele de sprint. Pentru a înțelege cum viteza acumulată în faza de accelerare este obținută și menținută în faza de viteză maximă, e necesar să determinăm care sunt parametri biomecanici implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
semnificative între timpii la sprint pe 100 m și vârful de forță a contracției concentrice a genunchiului în extensie. El a sugerat că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul de contact rămâne același. B. Nielson et al., 1980, au studiat efectele a trei moduri de antrenament pe
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de control și numai grupa antrenată cu sărituri și-a îmbunătățit performanțele la săritura pe verticală. M. Dowson, 1998, a realizat un studiu cu participarea unui grup de 8 atleți care au alergat pe distanța 0-15 m, 0-30 de m, 0-35 de m fiind înregistrați electronic cu celule fotoelectrice S-a măsurat puterea izokinetice a articulațiilor gleznă, genunchi, șold, prin comparație cu alți 8 sportivi în activitate dar care nu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au alergat pe distanța 0-15 m, 0-30 de m, 0-35 de m fiind înregistrați electronic cu celule fotoelectrice S-a măsurat puterea izokinetice a articulațiilor gleznă, genunchi, șold, prin comparație cu alți 8 sportivi în activitate dar care nu erau atleți. Cei 16 sportivi au alergat distanța de 15 m trecând fiecare prin fața a 4 celule fotoelectrice, plecarea fiind cu start de jos. Apoi au alergat distanța de 35de m, trecând prin fața primei celule fotoelectrice așezată la distanța de 30 de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe distanța 30¬35 dem (tabelul Nr. 20) nu este puternic influențat de flexorul concentric al gleznei și extensorul concentric al genunchiului. În tabelul de mai jos, Nr. 22 prezentăm rezultatele studiului. Cea mai mare forță a fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită între limita flexorului și extensorului genunchiului în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
următoarele : -relația dintre puterea izocinetică și accelerație a fost găsită ca fiind puțin mai mare (r=0,619 la p< 0,01) decât cea dintre aceeași putere și performanța alergării de viteză; -din tabelul Nr. 20 reiese faptul că timpul atleților pe distanța de 0-15 m cunoaște evoluția cea mai mare, comparativ cu ceilalți sportivi; autorul explică acest fapt prin influența extensorului genunchiului; -limita puterii mecanice în mușchii extensori ai genunchiului măsurată la 4,19 rad/s a dat cea mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și capacitatea de a menține viteza maximă acumulată și mai puțin pe dezvoltarea puterii acestor grupe de mușchi. 5.2. Viteza maximă de deplasare După Tabatschnik, citat de C. Vittori, 1996, viteza maximă este viteza cea mai mare obținută de atlet în timpul cursei de 100 mp (sau în orice altă cursă de alergare). Dintre factorii de condiționare a vitezei maxime de alergare, forțele implicate și tehnica pasului lansat de viteză au fost studiate în amănunțime în ultimele două decenii ale sfârșitului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
săltare” se diferențiază de cea cu „pășire” prin o ușoară creștere a vitezei de execuție, o ridicare a genunchilor mai rapidă și mai înaltă, asociată cu o „pășire/înfigere” a piciorului pe sol „ca și cum pista este cea care aleargă sub atlet și tălpile acestuia ar trebui să vină în contact cu solul în cea mai scurtă perioadă de timp posibilă”. Michael Young (2007), prezintă trei obiective ce trebuie urmărite în realizarea unei tehnici de execuție eficiente: „menținerea stabilității”, „reducerea forțelor de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers. Se mai știe că în opinia unor practicieni cu experiență, bazați pe observații îndelungate, există convingerea că de obicei un atlet nu poate rezolva la fel de bine decât una dintre aceste condiții, mărirea frecvenței sau mărirea lungimii. Sau altfel formulată ideea, în funcție de tendința naturală a atletului spre amplitudine sau frecvență. Dar oncepută în această manieră, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în opinia unor practicieni cu experiență, bazați pe observații îndelungate, există convingerea că de obicei un atlet nu poate rezolva la fel de bine decât una dintre aceste condiții, mărirea frecvenței sau mărirea lungimii. Sau altfel formulată ideea, în funcție de tendința naturală a atletului spre amplitudine sau frecvență. Dar oncepută în această manieră, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim nu poate fi eludată. Lungimea și frecvența pașilor în cursele de sprint au constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
x A, F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m/n; V medie=100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care multiplicat cu lungimea piciorului dă lungimea optimă a fuleului. Exemplu: 2,60x 0,92= 2,39 lungimea fuleului; 100 m : 2,39 = 41,84 fulee
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]