1,788 matches
-
99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există puține date care să ateste riscul crescut de asociere cu acest tip de complicație neurologică. În general, pentru accidentele vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au fost identificați doar doi factori predictivi pentru accidentul vascular cerebral post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a frecvenței acestui tip de complicație în mare măsură
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a frecvenței acestui tip de complicație în mare măsură ca urmare a faptului că pacienții operați sunt din ce în ce mai în vârstă și au mai multe stări morbide
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ventului se va face pe by-pass cardiopulmonar parțial evitând golirea cordului și implicit pătrunderea aerului în cavitățile stângi. Altă cauză a accidentelor cerebrale vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la pacienții cu fibrilație atrială cronică. Manipularea intraoperatorie, dar și convertirea spontană în ritm sinusal pot sta la baza desprinderii unui fragment din trombul atrial. Ecocardiografia transesofagiană preoperatorie își dovedește în aceste circumstanțe utilitatea prin precizarea prezenței sau absenței trombului în atriul stâng și mai
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a accidentelor cerebrale vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la pacienții cu fibrilație atrială cronică. Manipularea intraoperatorie, dar și convertirea spontană în ritm sinusal pot sta la baza desprinderii unui fragment din trombul atrial. Ecocardiografia transesofagiană preoperatorie își dovedește în aceste circumstanțe utilitatea prin precizarea prezenței sau absenței trombului în atriul stâng și mai ales la nivelul urechiușei stângi. Dacă nu există tromb, intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil. ̨ n
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ale GFR; - creșterea nivelelor plasmatice ale IGF-1; - alterări ale producției renale de prostaglandine, în sensul excesului de prostaglandine vasodilatatoare, scăderea activității reninei, reducerea numărului de receptori glomerulari de angiotensină II, creșterea producției renale de kalicreină; - creșterea producției de hormon natriuretic atrial, care induce hiperfiltrare glomerulară ca urmare a expansiunii volemice induse de hiperglicemia cronică; - aportul crescut de proteine alimentare (mai ales a anumitor tipuri), care determină hiperfiltrare glomerulară prin vasodilatație arteriolară, creșterea GFR și a natriurezei; - creșterea expresiei NOS endoteliale la
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
mediene și localizat lobar (la cel mult 1 cm de la suprafața cortexului). ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC Este produs în: 1. 80% din cazuri de boli cerebrovasculare: aterotrombotic (hemodinamic, ocluziv), lipohialinoza arterelor mici, lacune, alte mecanisme; 2. 15% embolism cardiogen (fibrilație atrială, boli cardiace ischemice, proteze valvulare, endocardită infecțioasă, alte cauze); 3. 5% cauze mai puțin cunoscute (disecții, stări de hipercoagulabilitate, vasculite, hipotensiune sistemică). Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt clasificate în funcție de evoluția în timp și rezultatul final. Există diverse sisteme de clasificare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de evidență B); - se preferă antiplachetarele tratamentului cu anticoagulante orale la pacienții cu ateroscleroză carotidiană cu (clasă I, nivel de evidență B) sau fără simptome de tip ischemic (clasă I, nivel de evidență C); - pacienților cu ateroscleroză carotidiană și fibrilație atrială sau proteze valvulare se recomandă tratament cu warfarină până la un INR = 2,5, pentru a preveni accidentele tromboembolice (clasă IIa, nivel de evidență C). ENDARTERECTOMIA CAROTIDIANĂ Tratamentul chirurgical al stenozei carotidiene (endarterectomia carotidiană) a trecut testul timpului și a rămas
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu peritonită secundară prin perforație colonică au fost preponderent de sex masculin (71,4%), iar ponderea pacienților proveniți din mediul rural a fost de 85,7%. La 5 pacienți (71,4%) s-au evidențiat antecedente patologice personale după cum urmează:fibrilație atrială+cardiopatie ischemică nedureroasă - 1 caz; - neoplasm sigmoidian operat cu anus iliac stâng+HTA - 1 caz; - hipertensiune arterială st II+ cardiopatie ischemică nedureroasă - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă +obezitate gr II+HTA+ cardiopatie ischemică nedureroasă - 1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
disfuncție sistolică (fracție de scurtare < 25%) [Foley et al., 1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cei hemodializați. Studiile ulterioare, bazate pe markeri mai preciși ai statusului volemic, au arătat însă ca de altfel și practica clinică un control volemic extrem de dificil în cazul pacienților peritoneali. într-un studiu comparativ cu pacienți hemodializați cronic, nivelul factorului atrial natriuretic (un indicator al statusului volemic) a fost semnificativ mai ridicat la pacienții tratați prin DPCA în comparație cu cei hemodializați. Mai mult, diametrul atriului stâng, masa ventriculului stâng și necesarul de medicamente antihipertensive un element sugestiv pentru hipervolemie au fost de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
constatat creșterea diametrului venei cave inferioare, a suprafeței atriului stâng și a diametrului telediastolic ale ventriculului drept, toate aceste modificări denotând un status hiperdinamic/de hiperhidratare. în același sens, modificările descrise s-au asociat cu creșteri ale nivelului polipeptidului natriuretic atrial (PNA) și reducerea activității reninei plasmatice. Chiar și în acest studiu cu perioadă de urmărire foarte scurtă (în total o lună) s-a constatat o progresie semnificativă a hipertrofiei ventriculare stângi existente. Contribuția suprasolicitării de volum determinată de crearea FAV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
luni. De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale diametrului atriului stâng și ale fluxului transmitral telediastolic, concomitent cu augmentarea diametrului venei cave inferioare, un marker ecografic al stării de hidratare. A fost confirmată creșterea semnificativă a nivelului plasmatic al polipeptidului atrial natriuretic, în paralel cu reducerea activității reninei plasmatice și a aldosteronului plasmatic. Ca urmare, se confirmă și în acest studiu prospectiv importanta contribuție hemodinamică a creării fistulei arterio-venoase (prin suprasolicitarea de volum generată), precum și impactul ei asupra masei ventriculului stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții hemodializați. Masa și grosimea VS s-au redus de asemenea, aparent datorită ameliorării pre- și postsarcinii, având în vedere că tensiunea arterială sistolică a scăzut posttransplant renal. Ca urmare a reducerii presarcinii VS și a hipertrofiei de perete, diametrele atriale s-au ameliorat de asemenea. în concluzie, transplantul renal a normalizat volumele ventriculare și atriale stângi, reducând de asemenea HVS, fără a afecta semnificativ funcția ventriculului stâng. Ideea inovatoare în această investigație era aceea că ameliorarea parametrilor ecocardiografici structurali ai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și postsarcinii, având în vedere că tensiunea arterială sistolică a scăzut posttransplant renal. Ca urmare a reducerii presarcinii VS și a hipertrofiei de perete, diametrele atriale s-au ameliorat de asemenea. în concluzie, transplantul renal a normalizat volumele ventriculare și atriale stângi, reducând de asemenea HVS, fără a afecta semnificativ funcția ventriculului stâng. Ideea inovatoare în această investigație era aceea că ameliorarea parametrilor ecocardiografici structurali ai ventriculului stâng ca rezultat al inițierii hemodializei par să fie predictive pentru modificările post-TR. Ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001] a patru trial-uri controlate a arătat că utilizarea aspirinei în prevenția primară a redus evenimentele cardiovasculare majore în ansamblu cu 15
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și de prezența calcificărilor cardiace extinse, cuprinzând și țesutul excitoconductor. Similar cu populația generală, incidența aritmiilor cardiace crește o dată cu vârsta, din cauza modificărilor accentuate ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și lungimea intervalului Q-T corectat (r = 0,69, p = 0,001 imediat predialitic și r = 0,78, p = 0,001 imediat postdialitic). Se poate deci postula că cinetica potasiul în cursul hemodializei poate fi o cauză importantă de aritmii atriale și ventriculare [Redaelli et al., 1996]. Deoarece marea majoritatea a potasiului din organism este depozitat intracelular, concentrația serică din timpul dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Meier et al., 1999]. Alți factori implicați în geneza aritmiilor sunt reprezentați de reducerea volumului lichidului extracelular, corecția rapidă a acidozei metabolice, creșterea nivelului plasmatic al acizilor grași liberi și tulburări ale metabolismului magneziului [Meier et al., 2001]. B. Fibrilația atrială la pacientul renal în populația generală, fibrilația atrială (FA) prezintă o incidență de la 0,5% (la subiecții sub 30 de ani) până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
geneza aritmiilor sunt reprezentați de reducerea volumului lichidului extracelular, corecția rapidă a acidozei metabolice, creșterea nivelului plasmatic al acizilor grași liberi și tulburări ale metabolismului magneziului [Meier et al., 2001]. B. Fibrilația atrială la pacientul renal în populația generală, fibrilația atrială (FA) prezintă o incidență de la 0,5% (la subiecții sub 30 de ani) până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu patologie cardiacă evidentă, nu surprinde faptul ca FA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu patologie cardiacă evidentă, nu surprinde faptul ca FA se întâlnește mult mai frecvent la pacienții dializați (16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se întâlnește mult mai frecvent la pacienții dializați (16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]