873 matches
-
venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații determinate de fluctuațiile de presiune din atriul drept în cursul ciclului cardiac, precum și variații legate de ciclul respirator, ce poate determina și fenomene de aspirație, presiunea putând coborî în inspirul forțat până la -4 mm Hg. Presiunea venoasă este în general scăzută; de aceea sunt semnificative influențele exercitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de exemplu de compresii sau de diferențe și modificări de nivel, date de modificările posturale. In mica circulație presiunea scade de la 6-8 mm Hg în capilarele pulmonare până la 4-5 mm Hg în atriul stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și ramurile lor până în capilarele pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi apoi pompat de ventriculul stâng spre întregul organism. Pe lângă această funcție respiratorie esențială, parenchimul pulmonar mai îndeplinește pentru organism și funcții de apărare antitoxică și antimicrobiană, precum și funcții metabolice speciale. 19.1. Schimbul de gaze respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza schimbul gazos, și apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza schimbul gazos, și apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intensă cu depunere de colagen în jurul structurilor mediastinale și „încarcerarea” acestora - mediastinita fibrozantă. Cel mai frecvent este afectată vena cavă superioară, dar sunt implicate și căile aeriene, arterele și venele pulmonare, esofagul, mai rar ductul toracic, nervul laringeu recurent sau atriile [22, 38]. Frecvent apar hemoptiziile. Evoluția este lentă și progresivă. Tratamentul antifungic și corticoterapia nu s-au dovedit eficiente în majoritatea cazurilor de mediastinită fibrozantă [45, 48], deși există autori care au comunicat rezultate relativ bune la antifungice [68]. Itraconazolul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
ani de viață, dar reducerea dizabilităților, menținerea unui grad de independență și ameliorarea calității vieții reprezintă cu certitudine beneficii. Modificări cardiovasculare legate de vârsta înaintată Modificările cardiovasculare induse de procesul de îmbătrânire sunt frecvent întâlnite la nivelul cavităților stângi - mărirea atriului stâng și alungirea ventriculului stâng (VS). V S se hipertrofiază prin creșterea volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Este notată de asemenea o cantitate crescută de lipofuscină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
adulții sănătoși, fără a se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai lent în timpul diastolei (disfuncție diastolică). Întârzierea relaxării determină reducerea umplerii precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a lobului stâng hepatic [17, 23]. Tomografia computerizată de emisie (TEC) este metoda tehnică ce se bazează pe înregistrarea radioactivității la nivelul unei secțiuni longitudinale sau axiale a corpului [17]. Când se dorește diferențierea hernierii ficatului de o dilatație a atriului drept, pe lângă scintigrafia hepatică, se poate recurge la angiocardiografia dreaptă și stângă, venocardiografia inferioară, angiografia celiacă [42]. Ultrasonografia bidimensională Metodă neinvazivă și neiradiantă, este de ajutor pentru identificarea rapoartelor existente între organele herniate. Se poate folosi și pentru ghidarea unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
la progresul tratamentului stenozelor aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
valvulară. Fuziunea pernuțelor subendocardice opuse formează o margine mezenchimală care orientează dezvoltarea ulterioară a septurilor interventriculare, corespunzător localizării viitorului schelet fibros al inimii și valvulelor. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină apar truncus arteriosus, bulbus cordis, ventriculii, atriile și sinusul venos. Ulterior, structurile cardiace suferă un proces de încurbare în forma literei S, atriile fiind poziționate dorsal de tractul de ejecție, care reprezintă brațul superior al literei S. Ventriculii reprezintă brațul mijlociu al literei S, iar atriile brațul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
corespunzător localizării viitorului schelet fibros al inimii și valvulelor. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină apar truncus arteriosus, bulbus cordis, ventriculii, atriile și sinusul venos. Ulterior, structurile cardiace suferă un proces de încurbare în forma literei S, atriile fiind poziționate dorsal de tractul de ejecție, care reprezintă brațul superior al literei S. Ventriculii reprezintă brațul mijlociu al literei S, iar atriile brațul inferior. Recesurile dorsolaterale ale stratului pericardic splahnopleural adiacente miocardului se adâncesc și se apropie unul de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventriculii, atriile și sinusul venos. Ulterior, structurile cardiace suferă un proces de încurbare în forma literei S, atriile fiind poziționate dorsal de tractul de ejecție, care reprezintă brațul superior al literei S. Ventriculii reprezintă brațul mijlociu al literei S, iar atriile brațul inferior. Recesurile dorsolaterale ale stratului pericardic splahnopleural adiacente miocardului se adâncesc și se apropie unul de celălalt, pereții opuși fuzionează, completând spațiul dintre miocard și peritoneul parietal. Această plică de țesut mezodermic numit mezocard dorsal este tranzitorie, dispare precoce
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]