2,578 matches
-
aprilie 1880, În ANIC, fond Casa Regală, dosar 34/1880, f. 1v. și urm. </ref>. Momentul ales este unul foarte propice, deoarece, de curând, alegerile din Anglia fuseseră câștigate de către liberalii lui Gladstone, susținători ai panslavismului, considerat un pericol de către austrieci. Mai mult, succesorul lui Andrassy, cel care afirmase răspicat la 1878 că „dacă va fi un rege la Dunăre, atunci el va fi Împăratul” <ref id="70"> 70 Ibidem, f. 1v.</ref>, și anume Haymerle, era mai moderat, existând posibilitatea
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
tranșante. Primul-ministru amintește constant că pericolul rusesc este foarte mare (aceasta fiind o altă idee-cheie care era folosită ori de câte ori venea ocazia) și că trebuie să acționeze. Șeful liberalilor știe că „cea mai bună armă este atacul”, așa Încât Îi acuză pe austrieci că s-au Înțeles cu țarul, iar „prețul este Împărțirea României” <ref id="101"> 101 Hoyös c. Haymerle, București, 9 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 5. </ref>, ceea ce justifică neîncrederea guvernului său și nevoia
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
puteau prinde ca „Într-un clește”. Așa cum am mai menționat, În afara britanicului White, toți ceilalți membri ai corpului diplomatic au fost luați prin surprindere de proclamarea regatului, survenită pe 14/26 martie 1881. De exemplu, de abia după două zile, austriacul Hoyös revine cu un raport mai amplu, În care afirmă că Îi este greu să-și dea seama dacă „guvernul s-a lăsat luat de curentul prezent sau dacă l-a dominat de fapt, lăsând numai impresia că s-ar
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
atmosfera confuză a anilor de după război. Confruntarea politică violentă din aceeași perioadă este o componentă esențială și în romanul Solemnitățile umiliților (1991), care încheie o trilogie istorică menită să reflecte destinul românilor din Bucovina de la intrarea ținutului, în 1775, sub austrieci până prin anii ’60 ai veacului trecut - primele două cărți fiind Solemnitățile supușilor (1980) și Solemnitățile fericiților (1983). Fluxul epic nu reconstituie evenimentele istoriei, ci dezvăluie consecințele acestora, implicațiile în viața obișnuită. Venetici de pretutindeni speculează în interesul rapacității lor tot
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Ilfovăț, în apropiere de Ogrezeni. Numeroase schimbări hidrografice naturale, unele fiind ajutate și de mâna omului, se constată în zona orașului București, între cursurile Argeșului și Dâmboviței. Informații edificatoare pot furniza cu privire la acest aspect hărțile Stolnicului Cantacuzino din 1700, ale austriacului Specht din 1790-1791 și grecului Rigas Velestinly din 1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și pentru traseul unei Via Carolina (este despre Carol al VI-lea de Habsburg). Nu este lipsit de interes să observăm, consemnat de Plinius cel Bătrân (Istoria
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Războiul Crimeii (1853-1856) a facilitat repunerea pe tapet a problemei Basarabiei. Marea Britanie și Austria erau dispuse să impună Sankt Petersburgului retrocedarea Basarabiei Principatului Moldovei. Napoleon al III-lea s-a opus Însă, din interese geopolitice franceze. Intenția diplomaților englezi și austrieci de a vedea Rusia răpusă și grav umilită nu coincidea cu strategiile de perspectivă ale celui de-al Doilea Imperiu. Napoleon al III-lea nu accepta o diminuare semnificativă a influenței rusești la Dunăre În beneficiul Austriei și Angliei, care
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
pe P. să uneltească și împotriva lui și - refugiat la Brașov între 1716 și 1718 - să facă front comun (el, vechiul dușman al Cantacuzinilor) cu cei ce voiau să îl aducă pe tron pe fiul lui Șerban Cantacuzino, sprijinit de austrieci. Valurile care au trecut peste el l-au făcut să îmbrace rasa monahală la mănăstirea Radu Vodă din București, în 1724. Devenit monahul Rafail, va lucra în continuare, în chilia sa, la cronica pe care o începuse de câtăva vreme
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Vlad Țepeș și legendele despre el au avut ecou în literatura umaniștilor europeni, interesați nu numai de originea latină a românilor, ci și de rolul acestora în stăvilirea expansiunii otomane. Povestirile germane au fost integrate în aceeași perioadă în cronica austriacului Thomas Ebendorfer, în comentariile lui Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius II), au fost folosite de legatul papal Nicolae de Modrussa și prelucrate în versuri în poemul lui Michael Beheim. Mai târziu anecdotele despre Vlad Țepeș sunt receptate de scrierile istoriografice
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
fost odată (1922), relatând istoria unei familii de clopotari, crâmpeie din viața „celor din urmă lăutari ai Bucovinei”, „cum a fost pe vremuri școala din Pătrăuți pe Suceava” ori călătoria la o biserică a lui Ștefan cel Mare distrusă de austrieci în 1917. Spiritul științific nu i-a lipsit lui M. și drept dovadă stau Morfologia verbului predicativ român, precum și mai multe studii filologice dedicate unor cărți vechi, religioase ori populare: Un nou manuscris vechi: Isopia voronețeană (1922), Codicele Pătrăuțean și
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
a primi de la Grigore I Ghica, în 1661, funcția de capuchehaie la Înalta Poartă. În anul 1664 Nicolae Milescu părăsea în grabă Stambulul, un oraș ce devenise primejdios pentru el, căci voievodul său fusese scos din scaun pentru simpatiile față de austrieci. Se va alătura, la Stettin, micii suite a pribeagului Gheorghe Ștefan, care pierduse și el tronul Moldovei și peregrina prin Apus în căutare de sprijin politic. În slujba fostului domn, M. a lăsat „urme” cărturărești în codicele de care se
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
arealul de dincolo de capitala Habsburgilor. Contactele și dialogul Orient-Occident, odată bine cunoscute, oferă o altă imagine a geografiei cultuale și culturale europene, aduc în lumină vechimea tentației lui homo europaeus, prezent în conștiințe nu numai la apuseni, la germanii și austriecii din Europa de mijloc, ci și la greci, sârbi, croați, români, bulgari, ruși, slovaci, cehi, polonezi, maghiari, sloveni. În Sud-Est mutațiile mai mici sau mai mari izvorăsc din interiorul religiei, ceea ce nu înseamnă că economia sau noile forme sociale nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apelând la cultura scrisă, la viața bibliotecilor, a oamenilor care au propagat cărți, informații, idei și care au încercat să renoveze societatea, am urmărit să descriu „coridoarele” facilitând comunicarea dinspre nordul göttingenez spre estul transilvan, dinspre universul flamand spre cel austriac, maghiar și românesc, dinspre mediile universitare și aulice din Halle și Berlin spre acelea din Buda, Karlowitz, Sibiu, Blaj, Iași, București, nu mai puțin spre Rusia lui Petru cel Mare ori spre Athosul grecesc. Căci, prin asemenea reconsiderări, ne apropiem
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. Pierre Chaunu, op. cit., p. 291. Vezi Voltaire, „Istoria lui Carol al XII-lea” (traducere de N. Roșea) în Voltaire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înfrângerea, dar nu se împacă cu ea. Victoria este deviza lui sfântă și pentru asta i se cere supremul sacrificiu. Lenea nu naște eroi”. Credincios devotat propriilor principii, Napoleon și-a îmbogățit palmaresul cu noi victorii, de data aceasta împotriva austriecilor, care îl trataseră cam cu nejustificată superioritate. în tot acest timp, însă, Parisul era frământat de tot felul de răbufniri politice. Directoratul nu stătea pe roze, iar generalul Napoleon Bonaparte nu părea un slujitor supus. Inițiativele pe care le avea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Fapta a fost numită ca instaurarea dictaturii marii burghezii franceze. A urmat o nouă Constituție. A venit numirea lui Napoleon ca prim consul, pe 10 ani. A fost înființată Banca Franței. După încă o victorie militară, cea de la Marengo, împotriva austriecilor, Bonaparte a trebuit să treacă printr-o încercare mai deosebită. Iacobinii au organizat un atentat la viața lui. Represaliile nu au întârziat nici măcar o clipă. Altor evenimente politice, diplomatice, religioase și militare a urmat un nou succes napoleonian: un
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
celebrului îndemn cântat: „Hai frați, hai frați, hai frați, / Năvală-n dușmani dați / Și țara o scăpați”. Fapt contestat de George Călinescu, care reproduce integral textul respectiv în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. în ziua de 4 decembrie, austriecii au propus armistițiul. Napoleon s-a întâlnit apoi cu regele Austriei, Francisc. Acesta a cerut împăratului să permită retragerea trupelor rusești, încercuite fără scăpare de cele franceze. - Vreau să fac pe plac țarului Alexandru. Voi lăsa cale liberă armatelor lui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
SUA, Italiei, Greciei, Olandei și, ulterior, României. Acestea au urmărit promovarea intereselor economice și politice ale statelor respective, având un rol și în înlăturarea unor abuzuri și nedreptăți locale. Dintre diplomații străini ce au activat la Tulcea, s-au remarcat: austriacul Pertazzi, englezul Gordon, francezul Emile Langle 108. Ulterior, în 1859, învățatul grec Papadopoulos-Vretos ajunge la Constanța, pe care o descrie astfel: "Kustendge este un oraș mic, cu o populație care nu trece de 3 000 de suflete (...) Are un port
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
număr de 10 419 locuitori, din care 2 519 erau români 1206. Alături de români, în orașul Constanța trăiau: 2 460 de greci, 1 060 bulgari, 2 202 musulmani, 855 evrei, 51 de francezi, 109 italieni, 559 armeni, 45 englezi, 181 austrieci, 331 germani, 5 olandezi, 33 ruși, 4 sârbi și 4 muntenegreni 1207. O statistică întocmită în anul 1894 menționa un număr de 10 374 de locuitori ai orașului Constanța, 6 391 dintre aceștia fiind bărbați și 3 983 femei 1208
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În timp ce ei se-mprăștiau și fugeau. Își aminti cum venise după aia Barker În popotă și se apucase să povestească totul. Și ce liniște se lăsase, și apoi cineva zicând: „A dracu’ bestie criminală ce ești“. Cu același gen de austrieci ca cei pe care-i omorâseră schiase el mai târziu. Nu, nu erau la fel. Hans, cu care schiase tot anul acela, luptase În Kaiser-Jägers și când s-au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fierbinte. Rinaldi, supraâncărcat, cu echipamentul revărsându-se din sac, zăcea cu fața către zid. Nick privea senin Înainte. Zidul roz al casei din față se desprinsese de acoperiș și scheletul de fier al unui pat atârna contorsionat deasupra străzii. Doi austrieci morți zăceau În moloz, la umbra casei. Se avansa În oraș. Lucrurile mergeau bine. Brancardierii trebuiau să sosească curând. Nick Își Întoarse capul cu grijă și-l privi pe Rinaldi: — Senta, Rinaldi. Senta. Tu și cu mine am făcut Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care se aflau Îți dădeai seama de felul În care se desfășurase atacul. Din cauza căldurii se umflaseră toți, indiferent de ce nație erau. Era evident că ultima linie de rezistență a orașului fuseseră mitralierele de pe drumul Înfundat și erau foarte puțini austrieci, poate chiar nici unul, care să fi căzut la impactul cu ea. Pe drum erau doar trei cadavre și păreau să fi fost uciși În timp ce alergau. Casele orașului erau distruse de bombe și strada principală era acoperită de moloz, de tencuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Când ieșeai din oraș dădeai de un spațiu deschis, unde drumul Începea să coboare, și de acolo putu să vadă râul curgând placid și cotitura leneșă pe care o făcea malul celălalt și nămolul Înălbit de soare, acolo unde săpaseră austriecii. De când Îl văzuse ultima oară, locul devenise foarte verde și luxuriant, și faptul că devenise un spațiu istoric nu-i adusese nici o schimbare, lui, râului. Batalionul se așezase de-a lungul malului stâng. Malul era punctat de gropi În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de care mă voi ocupa Întâi e perioada care a urmat ofenisivei austriece În Italia, În iunie 1918, considerând-o o perioadă În care s-a Înregistrat numărul cel mai mare de morți - asta având În vedere că după ofensivă austriecii au fost forțați să se retragă și mai târziu a urmat o contraofensivă, menită să recupereze teritoriul pierdut, astfel Încât, după bătălie, pozițiile celor două armate arătau exact la fel ca Înainte, excepția constituind-o prezența morților. Până să fie Înmormântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
rotunde ca un balon. Ce este surprinzător, pe lângă corpolența lor progresivă, este numărul hârtiilor Împrăștiate În jurul lor. Ultima poziție În care-i aflăm, Înainte de a se pune problema Înmormântării, depinde de locul În care sunt plasate buzunarele uniformei. La uniformele austriecilor, buzunarele pantalonilor erau așezate la spate, așa că morții ajungeau să zacă, În cele din urmă, cu fața În jos, cu cele două buzunare Întoarse pe dos și Înconjurați de hârtiile pe care le avuseseră În portofele, Împrăștiate prin iarbă. Căldura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]