1,607 matches
-
au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București. Acum, liniște. Da, dar la doi pași de imunda zîzanie parietală, în Muzeul de Artă din Palat, se află autoportretul de trufaș hdalgo al picturii românești: Baba. Ce rictus ucigător! De revăzut. Profilactic. 25 iulie În fond, orice "oră de istorie" e bună la ceva. Chiar și una falsă. Depinde: 1. cine o produce; 2. cui se adresează. Dacă e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou ("panoul lui") locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște, panota singur și pleca. Incredibil! Într-un an, autoportretul lui de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncena privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maximum, hipnotic prin crîncena privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgă e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu celălalt, minunatul Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Fă, i-am furat mașina; ce pretenție mai ai? Sînt doi ("niște doi") cu una, bruneți, cu celularele pe masă.. Adică, la treabă. Vitrină de librărie, pe Grammont. La Arte, albume de o eleganță inhibantă. Ambitus total: Mantegna, Rubens, Dürer, Autoportretul în secolul XX, Louvre, Courbet, Picasso (se putea!), Miró, La grande parade (portrete ale artiștilor în clowni), dar și... și... Instalations (II). Dezolare, nicicînd consolabilă: mi-a scăpat (I). Dacă în personalele bucurește nu mi-am dus niciodată pînzele cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așezat pe șevaletele din preajma microfonului de vernisaj lucrări cu personaje vivante, lejere, ar spune francezul. Și asta pentru a nu-i supune pe cei prezenți să suporte doar tonalitatea grea a Apocalipsei, a Strigătului, din vecinătate. În plus, arătînd spre Autoportretul cu păsări și descriindu-i aerul țicnit-ludic, mi-am asumat, serios, cuvenita frivolitate. Sugerînd posibila diversitate picassiană. Să fim frivoli! (Cu măsură) 17 mai E de plecat înșelător anecdotic de la o emisiune t.v., provocată de show-ul moscovit al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe care ei le adoptă. Copiii sunt puși în situația de a imita diferite comportamente ale celorlalți copii după ce i-au observat în cadrul unor jocuri liber-alese (pozitive sau negativeă. Se va discuta cu preșcolarii, alegerea făcută, în timpul desfășurării jocului. 11. AUTOPORTRET Scop dezvoltarea comunicării. Materiale: foi de hartie , culori. Fiecare copil este rugat să realizeze un desen care să reprezinte propria persoană. La terminarea desenului, îl va prezenta în fața celorlalți copii, răspunzând și la întrebările colegilor referitoare la desen. 12. ÎNTÂLNIREA
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
prima gravura care anunța ceea ce va deveni stilul său caracteristic al "energiei joviale" debordante irezistibile intitulată Dance of Albion / Albion's Dance (ulterior cunoscută sub numele eronat, potrivit lui Damon Glad Day19), despre care Mona Wilson afirmă că ar reprezenta un autoportret. Va relua lucrul la ea peste circa 13-14 ani, cînd va realiza o versiune mărită și colorată (că. 1793-4). În iunie izbucnesc răzmerite la Londra stîrnite de predicile anticatolice ale lui Lord George Gordon, dar și de rezistență autorităților britanice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Aurel Dumitrașcu, Carnete maro, I-II, pref. edit., Iași, 2001-2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, Ceremonii lirice, AFT, 1986, 7; Ioana Bot, Poezia și textul, TR, 1988, 7; Țeposu, Istoria, 93; L. Ulici, Segmentul „decadent”, RL, 1993, 9; Andreea Deciu, Un autoportret foarte sincer, RL, 1994, 5; Nicolae Coande, Călătoria poetului, R, 1996, 4-6; Ioan Romeo Roșianu, Poezia unei revelații, TR, 1997, 10; Horia Gârbea, Să ceri părerea cititorului, CRC, 1998, 4; Petru Scutelnicu, „Complicitate”, ATN, 1999, 4; Mircea A. Diaconu, Un
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
Legende populare românești, postfața edit., București, 1983 (în colaborare cu Octav Păun); Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Octav Păun). Repere bibliografice: Al. Călinescu, Un studiu despre portretul literar, CRC, 1985, 32; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Eugen Simion, „Portretul literar”, RL, 1986, 39; Roxana Sorescu, Silviu Angelescu, „Portretul literar”, LL, 1986, 1; Marian Papahagi, Din vremea lui Mavrogheni, TR, 1988, 7; Nicolae Manolescu, Parodia burlescă, RL, 1988, 9; Șerban Foarță, Hronică literaricească, O
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
tends mes bras vraies langues de feu [...]. (Nous et la terre) (Romanescu, 1998 : 35) Fou, Comme des langues de feu je tends mes bras [...]. (Nous et la terre) (Miclău, 1978 : 145) Sufletul lui e în căutare în muta, seculară căutare [...]. (Autoportret) (Blaga, 2010: 225) Son cœur une quête muette et éternelle [...]. (Autoportrait) (Romanescu, 1998 : 58) Son âme est en quête, une quête éternelle et muette [...]. (Autoportrait) (Miclău, 1978 : 425) Numai sângele meu strigă prin păduri după îndepărtata-i copilărie că un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
construites sur des écarts sémantiques graves : " Lucian Blaga e mut că o lebădă./ În patria să/zăpadă făpturii ține loc de cuvânt. " " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans să patrie/la neige de l'être remplace leș mots. " (Autoportret/Autoportrait) (Miclău, 1978 : 425) ; " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans să patrie/ c'est la neige de l'être qui remplace la parole. " (Autoportrait) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 211) ; " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans son pays/la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la figure de départ, simplifiant en même temps le sémantisme du poème. El caută apă/din care curcubeul/își bea frumusețea și neființă. " " Să quête c'est l'eau où l'arc-en-ciel vient boire/La froide beauté et l'immortalité. " (Autoportret/Autoportrait) (Romanescu, 1998 : 58). Cette version contient un contresens : le nom " neființă " (" le non-être ") désigne la mort, l'absence d'existence et, par extension, le néant ; îl s'oppose donc à " l'immortalité " évoquée par la traductrice. " [...] dobitoace în trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de son œuvre. " Notre traduction. 799 V. Lucian Blaga, Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), în Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance), Editura Regală pentru Literatură și Arta, București, 1943. Le concept seră développé plus tard dans ce chapitre. 800 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 109 : " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans son pays/la neige des créatures tient lieu de parole./ Son âme interroge silencieuse,/séculaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vitres. " (Lucian Blaga, Melancolie (Mélancolie), traduction de Jean Poncet în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant ..., op. cît., p. 54). 855 Michel Camus parle d'une " poétique du silence " de Lucian Blaga et donne comme exemple le poème Autoportret (Autoportrait). V. Michel Camus, " La poétique du silence en amont du signe visible et du sens invisible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, textes des communications au Troisième colloque internațional Lucian Blaga, 24
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 52. C'est nous qui soulignons. 859 Texte source : " instinctul metafizic ", în Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, op. cît., p. 2. 860 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte source : " Sufletul lui e în căutare/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
24 février 2011, URL : http://noesis.revues.org/index 21.html. 883 Romul Munteanu, " Préface ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 59-60. C'est nous qui soulignons. 884 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 425. (Texte source : " până la ultimile hotare ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 885 Par exemple, le poème programmatique de Blaga, Eu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 14. 1458 Lucian Blaga, Trei fete (Trois visages), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 27. 1459 Lucian Blaga, Alean (Doux chagrin), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 53. 1460 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 58. 1461 Lucian Blaga, Primăvara (Printemps), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 59. 1462 Lucian Blaga, Anotimpuri (Saisons), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper. Proză semnează Ion Vlasiu, Ion Șiugariu, Mihail Șerban, Gabriel Țepelea, Ioana Postelnicu, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Liviu Bratoloveanu, N. Papatanasiu
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
unde firele erotice se țes printre „elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă”, iar noțiunea de „criză” generează „mărunte grămezi de cenușă”. Universul rarefiat, pudic, și stilul cultivând crochiul, sugestia, șoapta, melancolia aproape didactic expusă se continuă în Schiță de autoportret (1986) în caligrafii mai elaborate, trimițând spre haiku. Tabieturile nopții de vară (1989) duce epurările până aproape de evanescență, dar, pe de altă parte, cu un spor interesant de retorică macedonskiană (Noapte de iunie); desfășurată pe spații largi, caligrafia are efecte
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Virginia Woolf din măruntul acestor experiențe. Împletită cu voința scrisului ca terapie și cu presiunea lecturilor de romane ale adolescenței, banalitatea primește frecvent contururi previzibile, dar tocmai prin aceasta agreabile. SCRIERI: Măceșul din magazia de lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed. (Das Haus mit gelben Gardinen), tr. Michael Astner, Iași, 1998; Blanc, București, 2000. Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al zilelor de
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al zilelor de naștere, Iași, 2003. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Mariana Codruț, LCF, 1981, 33; Liviu Antonesei, Dragostea și melancolia, „Dialog”, 1983, 4; Al. Călinescu, Lirism și luciditate, CRC, 1986, 38; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Al. Călinescu, Floreta cuvântului, CRC, 1989, 14; Gheorghe Grigurcu, Profilul unei poete, SLAST, 1989, 32; Mircea Mihăieș, Strigăte și șoapte, O, 1989, 38; Valeriu Cristea, „... inima mea blândă de iubire”, RL
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
și a ratării, fiecare vers degajă deopotrivă exasperare și eliberare, motivul Clovnului, figurile Actorului (saltimbancul, cascadorul aflat mereu în opoziție cu un regizor dictatorial și un scenariu prestabilit, invariabil procustian), ale versificatorului sarcastic, văzut ca un „mim plictisit”, compun un „autoportret cu măști”, cum s-a spus, uneori dezabuzat, alteori revoltat de drama dedublării programate. Universul iluziei într-o realitate labirintică însetată de iubire, dar subminată de capcanele prezentului cotidian dă substanța povestirilor din volumele Marele premiu (1983) și Pluta răsturnată
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Iorgulescu, Scriitori, 48-49; Poantă, Radiografii, I, 279-280, II, 82-85; Felea, Aspecte, II, 190-193, III, 118-122; Cristea, Faptul, 189-192; Iorgulescu, Critică, 82-84; Ciobanu, Opera, 195-199; Cândroveanu, Printre poeți, 182-187; Raicu, Fragmente, 304-307; Tartler, Melopoetica, 168-171; Munteanu, Jurnal, IV, 247-249; Nicolae Manolescu, Autoportret în fereastra poeziei, RL, 1989, 3; Al. Călinescu, Tensiuni lirice, CRC, 1989, 10; Coșovei, Pornind, 15-21; Gabriel Dimisianu, Cotidian și fantastic, RL, 1991, 2; Eugenia Tudor-Anton, Daniela Crăsnaru, „Pluta răsturnată”, VR, 1991, 5; Elisabeta Lăsconi, Camera, podul, planta..., CC, 1991
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în țară, câteva, sau în biblioteci din Rusia, Germania, Polonia, Austria. Rigoarea compozițiilor, fantezia plastică, diversitatea repertoriului iconografic (transpusă în viniete, frontispicii, portrete și autoportrete) fac strălucirea unor piese unicat, împodobite cu anluminurile ierarhului, precum Tetraevanghelul de la 1609, Liturghierul din 1610 și un Apostol (din același an, actualmente conservat la Viena și provenit din fondul fostei Biblioteci Imperiale), alt Tetraevangheliar, datat 1614, Liturghierul și Psaltirea
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]