852,023 matches
-
Fusese raționament exterior, dedus din sutele de pagini ale fiecăruia din cele cinci volume E. Lovinescu. Sburătorul. "Agende literare". Luciditatea, diversitatea, mobilitatea "notelor", alergările în prezent și în trecut, reconstituirile analitice, identificările relevante și, pînă a ajunge la ele, însușirea autorilor lor de a epuiza informarea și argumentele, logica interpretărilor, prin care "notele" ajung să provoace la lectură ca o bibliotecă de calitate, mă îndreptățește să revin asupra subiectului. Beneficiind acum de un nesperat spațiu pentru atît de necesarele exemple, încerc
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
demonstrez că în realitate se poate vorbi despre monumentalitatea epică a mai sus numitei ediții. Sfîrșeam cronica, aruncînd o nadă pentru incursiunea într-o realitate rămasă încă neștiută ori uitată, oricum, nefolosită, nevalorificată, de fiecare dată semnalată ca atare de autorii "notelor", cînd dădeau de ele. Alexandru George semnalează cariera de jurat a lui E. Lovinescu "despre care nimeni nu a pomenit pînă acum nimic". În aceeași ordine a pătrunderii în biografia lui E. Lovinescu, Gabriela Omăt, după ce s-a lovit
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
I. Călugăru beneficiar al unui nume, de veridicitatea căruia ajunge singur să se convingă, prin "descendența sa dintr-un presupus monah". Prilej de a ne reaminti de schițările de portret ale lui E. Lovinescu din "agende". Criticul îl apreciase ca autor, dar pînă să ajungă la semnatarul Cailor lui Cibicioc văzuse omul "cu aparența tîmpă, dar cu ochii extrem de șireți", "căruia îi scot mîna din buzunar, cînd dă mîna cu mine". Gabriela Omăt, informată în urma lecturii unui text al lui Romulus
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
al lui H.-R. Patapievici, resentimentele, invidia, ura și disprețul. Pentru că, să fim serioși: Omul recent nu e nici Mein Kampf, nici Biblia, nici Coranul, nici, vai, Capitalul. E doar cartea unui intelectual îngrijorat de anumite sminteli, așa cum le detectează autorul, ale lumii în care trăiește. Eventuala discutare, pro sau contra, a unui tom (remarcabil, în opinia mea, penibil, în a altora) s-a transformat însă într-o mobilizare de pasiuni, orgolii și ideologii absolut indecentă. Pot înțelege că în jurul unei
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
ar putea, din trei mișcări abile, utilizând poncifele corectitudinii politice, adică neroziile în numele cărora oameni întregi la cap se comportă ca niște apucați, să demonstreze că adversarii lui H.-R. Patapievici sunt xenofobi și antisemiți, în virtutea originii etnice complexe a autorului. Cum ar acționa Ion Bogdan Lefter în fața unei astfel de ipoteze, nu neapărat sci-fi? N-ar cădea în ridicol tot eșafodajul de supoziții și insinuări deloc inocente referitoare la persoana și ideile lui H.-R. Patapievici? Observ că eu însumi
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
un discurs care contestă legitimitatea ideologiei într-o lume în care identitatea umană, în general, este primejduită de ridicole parcelări în numele ideologiei de grup, e evident că nu va înțelege nici patetismul sfâșietor, complexitatea și expresivitatea acestei cărți în care autorul se consideră parte a dramei - vă amintiți: "Sunt un modern tulburat"? -, și nu judecător al ei. Procesul de intenție este atât de rău ascuns și argumentația "conjuraților" atât de aproximativă încât la încercarea de a le sistematiza am constatat că
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
unor chestiuni ale ortodoxismului. Mă dezamăgesc, însă, în egală măsură reacțiile vizibile la aceste atacuri năvalnic orchestrate: pentru că anti-Patapievicianii sunt ei înșiși puternic marcați ideologic, tot mai multă lume dinafara spațiului cultural vede în Omul recent nu ceea ce a pus autorul în ea - adică un eseu împotriva celor care-și ridică parti-pris-urile, oricare ar fi acelea, la rang de ideologie absolută și agresivă -, ci elucubrații pe care încearcă să le extragă, printr-o arheologie scremută, oameni incapabili să digereze succesul, într-
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
Antoaneta Ralian care a tradus din engleză optzeci de cărți de proză și de teatru, avînd așa dar, singură, activitatea unei edituri. Un semnal trist, editorialul dlui Ion Simuț: cronicarii literari sînt condamnați să scrie doar la cărțile oferite de autori, fiindcă nu-și pot totdeauna permite să cumpere cărțile care apar! * Să încheiem acest tur de orizont cu altă revistă din provincie: Antiteze, 10-11-12/2001, de la Piatra Neamț. Tema provinciei în raport cu centrul este chiar miezul unei anchete din ultimul număr pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
ca asta? Deoarece nu mai e loc în saloane pentru bolnavii atinși de sifilis și de alte boli "venerice". * Ce se mai fură în România? "Din portul Constanța s-a furat o navă încărcată cu fier vechi", anunță CURIERUL NAȚIONAL. Autorii au fost prinși informează ziarul, evident, pe prima pagină. Și tot din CURIERUL NAȚIONAL: "Urmînd îndemnurile președintelui Iliescu, Livia Mutică a bătut un tîlhar pînă la leșin". Pentru a risipi confuziile, să spunem că președintele Iliescu n-a sfătuit-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
universale. Instrumentele metodologice nu sînt atît cele ale semioticianului, cît mai degrabă ale istoricului ideilor, iar demonstrația urmărește să conducă, prin reconstituirea traiectului unei utopii, la concluzia că însăși istoria culturală a Europei ar trebui revizuită. În privința abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus Lullus, de la episcopul Wilkins la Francisc Lodwick ș.a.m.d.), toate avînd, evident, legătură cu tentativele de alcătuire a unei limbi
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
copleșitoare ale unui astfel de corpus, cercetătorul a procedat printr-o "decimare ponderată": și-a îndreptat atenția asupra acelor proiecte care i s-au părut exemplare, prin calități sau prin lipsuri, pentru restul trimițînd la lucrările anumitor perioade sau anumitor autori. Și așa însă, fără a avea pretenția exhaustivității, lucrarea este totuși foarte ambițioasă, densă, și cu atît mai incitantă, cu cît au fost luate adesea în calcul și reflecțiile asupra originii limbajului, asupra gramaticii universale, asupra structurilor biologice care preced
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de altfel dintr-o altă disciplină recentă, psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de psihosociologie traduse sau scrise de autori români, dintre care merită remarcat cel publicat în 1994 de I. Radu et alii, dar și studiile lui Serge Moscovici, căruia îi este dedicată cartea autoarei arădene (L'ère des représentations sociales, L'Âge des foules, Psihologia socială sau mașina
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
puțini reușesc să-i pună în valoare conținutul. Citirea teatrului lui Ionesco - publicat integral de Editura Univers în traducerea nuanțată și unitară a lui Dan C. Mihăilescu - este un act personal, solitar și individual al cititorului. Este relația directă cu autorul, o provocare asumată pe cont propriu. Fiecare se descurcă cum poate, recidivează în studiu ori de cîte ori simte nevoia. O punere în scenă unește, în principiu, toate aceste singurătăți cărora le este dirijată acum o percepție, acea interpretare a
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan Frunză s-a scufundat adînc în căutarea sensurilor cuvintelor și conceptelor autorului. A ținut seama de ce a scris, genial, autorul în piesă și în jurul ei. Fără să încarce, superficial sau comercial, fără să sșeculeze și să inventeze alte nuanțe decît cele, multe, existente în text. A construit, însă, atmosfera în care situația
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan Frunză s-a scufundat adînc în căutarea sensurilor cuvintelor și conceptelor autorului. A ținut seama de ce a scris, genial, autorul în piesă și în jurul ei. Fără să încarce, superficial sau comercial, fără să sșeculeze și să inventeze alte nuanțe decît cele, multe, existente în text. A construit, însă, atmosfera în care situația, replica, relațiile să fie puse în valoare cu
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
Cătălin Constantin Se poate ca o carte cu un autor celebru, bine vîndută în Occident - deși e o carte de filosofie - și bine tradusă în română să treacă neobservată? Realitatea ca proiect social a apărut la Polirom acum doi ani, în 2000, și, ca multe alte cărți bune, a fost
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
în 2000, și, ca multe alte cărți bune, a fost probabil prost difuzată - deși apare la o editură serioasă, din moment ce am văzut-o în puține librării din București; nu-mi amintesc nici să fi citit despre ea în presa culturală. Autorul ei, John R. Searle, profesor de filosofie a spiritului și a limbii la Berkley, este unul dintre cei mai cunoscuți și mai citiți filosofi americani contemporani, cu cărți traduse în peste douăzeci de limbi, revendicate de domenii și discipline extrem de
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
frecvent își aduce în prim plan contraargumentele cele mai puternice pentru a le elimina sau a le pune între paranteze printr-o uimitoare demonstrație de abilitate logică. Nu trebuie să fii un cititor erudit, nu trebuie nici măcar să fi parcurs autorii (de altfel, toți foarte cunoscuți) pe care Searle îi "atacă" (ținta favorită sînt deconstructiviștii - polemica lui cu Derrida a rămas celebră) pentru a putea citi această carte. E genul de text, destul de rar cînd e vorba de un discurs filosofic
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
repede unul de celălalt, se căsătoresc și pleacă într-un voiaj de nuntă. Autorea își scrie povestea la persoana a treia - omnisciența despre care vorbeam este aici mai puternică decît oricînd. Se simte că povestea conjugală este deja clasată, judecată. Autorul nu mai are nimic de adăugat. în spatele patetismului, al descrierilor nesfîșite, al frazelor pline de "ah" și "of", stă ascunsă o femeie extraordinar de liberă, în cel mai deplin sens al cuvîntului. Și, în primul rînd, eliberată de căsnicie... La
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
aventură... dar nu uităm nici cruciadele (se vorbește îndelung despre "al nostru" Nicopole, 1396, socotit "un dezastru istoric" pentru apuseni - regândire a războiului nu numai din punctul de vedere al "dreptății" sau "nedreptății" religioase) sau turnirurile, "barbariile și primitivismele". Uneori, autorul parcă ne face cu ochiul din peisajul strict contemporan: o căpetenie a poliției se duce la slujbă doar precedat de doi muzicanți în exercițiu ("strămoșii" girofarurilor...), un "ales" în Parlament refuză să primească funcția, și, oroare! este executat - iar capul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
la Calvino sau Umberto Ecco, se "joacă" și comercial. Profesor universitar, lusitanist, cu unele cochetării diplomatice (a fost director al Institutului Italian de Cultură din Lisabona între 1987-1989), trăitor în diferite capitale europene, inclusiv la Paris, traducător de poezie portugheză, autor al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
mulțime de cuvinte rău famate și sordide, care erau (și sunt) cuvintele capabile să exprime cel mai exact o umanitate extrem de largă, degradată dar recuperabilă, vrednică de compasiunea și solidaritatea noastră. Din perspectiva actuală, "teribilismul" cu care a fost etichetat autorul la publicarea romanului Familia lui Pascual Duarte ne apare într-o altă lumină, ca o modalitate modernă, lucidă de examinare critică, needulcorantă a unei umanități în suferință, confruntată permanent cu violența și cu o gamă extrem de variată de forme ale
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/ nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în volumul de care ne ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul nu mizează pe noutatea ideii, ci pe prelucrarea ei. Colajul de titluri sau de texte jurnalistice (a căror autenticitate e dovedită fotografic în volum) aduce surpriza juxtapunerii unei diversități de limbaje și situații, dar dovedește mai ales arta de a
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]