811 matches
-
când există doar funcții de autoorganizare sau de autoreglementare, dar în aceste cazuri este vorba despre o caracteristică autoproiectată a sistemelor, aceea de a avea o structură cu aceste funcții. Piața, de exemplu, este o structură care are funcțiuni de autoreglare, cu sens de aproximare continuă a echilibrului dintre cerere și ofertă, sistemul fiind, în acest caz, economia de piață cel mult, deși ar putea fi vorba, cum știm, despre un tip anume de economie de piață, cu încărcătură antropomorfă, singurul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
există sisteme cu grade diferite de reproducere a întregului funcțional, botezând după chipul și asemănarea omului structuri fizice sau procesuale ca fiind sisteme. Automatele industriale pot să beneficieze de puterea sugestivă și explicativă a conceptului de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise și au ca finitudine discernământul uman
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise și au ca finitudine discernământul uman. Un sistem antropic poate să cuprindă un sistem tehnic (ca infrastructură). Un sistem tehnic nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tip de schimbare care nu vizează și criteriile de ordine; ea validează, de altfel, metafora mecanismului și tipul său de ordine a cunoștințelor care ne vin de la Platon și Aristotel. Punctul culminant al acestei filiații explicative îl constituie mecanismele cu autoreglare, automatele electronice. Depășirea acestui vârf este autoreproducerea gândirii artificiale și inventarea roboților care proiectează urmași robotici. Cezura este produsă de altceva decât expresiile cele mai sublimate ale mecanismului: sisteme cu autoînvățare. Un astfel de „mecanism” nu este egal cu sine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe măsură ce lupta se apropie de centrul teritoriului pe care îl ocupă, scăzând ulterior, pe măsură ce se îndepărtează de acesta: "Dacă învinsul fuge înapoi, lentoarea reacțiilor la ambele animale duce la acel fenomen care se face remarcat întotdeauna atunci când un proces cu autoreglare se derulează cu încetinire, și anume la o pendulare. Celui urmărit îi crește curajul o data cu apropierea de domiciliu, în timp ce cel al urmăritorului scade pe măsură ce pătrunde în teritoriul inamic. În cele din urmă cel care până mai adineauri era pe fugă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trăsături proprii, cum ar fi (Cârstea, 1993, p. 36): o temeinică fundamentare științifică a practicării exercițiilor fizice; principii organizatorice specifice; caracter național, sistemul, subsistemele și relațiile dintre acestea fiind adaptate realităților și tradițiilor din țara noastră ; capacitate de reglare și autoreglare (conform teoriei cibernetice); Câteva dintre principiile organizatorice specifice sistemului românesc de educație fizică și sport, care de altfel ies mai bine în evidență în societatea actuală, sunt menționate în cele ce urmează (adaptare după Cârstea, 1993, p. 36). Asigurarea continuității
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
calități, deprinderi și priceperi motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv elevii, sunt informați asupra rezultatelor obținute, pe calea conexiunii inverse interne. Aceste două elemente principale, profesorul și elevul, vor contribui, prin măsurile pe care le întreprind în urma analizei rezultatelor, la autoreglarea ulterioară a procesului instructiv-educativ. De asemenea, pe calea conexiunii inverse externe, rezultatele sunt receptate de către factorii externi implicați în activitatea de educație fizică școlară (inspectorat, minister etc.) care vor contribui la reglarea procesului didactic prin intermediul unor decizii adecvate. Pentru realizarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inhibată de noradrenalină (prin acțiune pe adrenoceptori α2 presinaptici), NO de origine neuronală (fibre de tip NANC) și endotelială, acetilcolină ce acționează direct asupra receptorilor presinaptici muscarinici sau prin stimularea eliberării endoteliale de NO, ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai sus implicarea NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă de țesut, pe când vasomoția sfincterului precapilar poate opri complet perfuzia capilarului respectiv. Modificările presiunii transmurale condiționează statusul contractil al vaselor precapilare, astfel perfuzia capilarelor fiind corelată cu fenomenul de autoreglare, mai precis cu mecanismele sale miogene. In sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0,5-0,8 mm/s), datorită suprafeței totale de secțiune foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se produce prin reacțiile miogene ale musculaturii netede arteriale de la nivelul mai ales al arteriolelor aferente. Când presiunea arterială sistemică scade către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă. Fenomenul este mediat prin stresul parietal al arterelor, și de asemeni și NO endotelial pare a avea o contribuție în această situație. Feedback tubuloglomerular Autoreglarea se realizează și printr-o relație de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și activatorul ciclului Krebs. Creșterea nivelului energetic inhibă activitatea enzimei, iar c. Krebs rămâne întreținut de lipide și de protide (procesul de gliconeogeneză) până ce tendința de scădere a ATP-ului activează din nou enzimele ce readuc glucoza în circuit. Perturbarea autoreglării nivelului energetic se poate face prin anoxie sau hipoxie (din afară), cât și prin accelerarea fermentației în urma activării enzimelor ATP-azice (ce formează esterul difosfat al glucozei), precum și sub influența hormonilor. “Asfixia” anoxică (sau hipoxia) și “asfixia” aerobă apar ca mecanisme
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mișcările de instruire ale profesorilor sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare, cu o semnificație importantă. Autorii realizează următoarea clasificare: a) mișcări de instruire folosite în predare (de conducere, de interpretare și de mânuire); b) mișcări personale sau de autoreglare. În același timp, ni se atrage atenția asupra faptului că unele gesturi personale ale profesorilor pot intra în categoria ticurilor și pot perturba atenția elevilor: umezirea sau mișcarea buzelor, strângerea din dinți însoțită de o crispare a mușchilor feței etc.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestuia și de numărul de exerciții efectuate. Cu cât practica exercitării unor gesturi instrumentale este mai mare, cu atât viteza efectuării lor este mai bună. * Gesturi care personalizează: ,,gesturi caracteristice", tip ,,marcă", ,,semnătură" (Peter Collett, 2003/2005) sau "gesturi de autoreglare/personale 129". Denumirea dată de Peter Collett pleacă de la asocierea gestului cu persoana care îl face și de aceea îi aparține întocmai ca o semnătură sau ca un simbol de marcă. Așa cum unele personalități importante din istorie se disting și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la educatori prezența mișcărilor de instruire în predare (de conducere, de interpretare, de mânuire), cât și a mișcărilor personale sau de autoreglare. Studiile de caz realizate demonstrează faptul că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]