1,179 matches
-
să frâneze și, instinctiv, a virat puternic spre dreapta pentru a evita tamponarea. A fost manevra care l-a scos din decor, spațiul pe șosea fiind prea îngust. Mașina a perforat malul de zăpadă și, Marian Malciu după zgomotul puternic auzit, a lovit glisiera, îndoind-o sau desprinzând-o de un stâlp, după care s-a răsturnat în hăul adânc pierdut în întuneric. Lucid fiind, a mai apucat doar să scoată cheia din contact pentru a opri motorul și să zică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
să audă nimeni... Nici mama sau... sora mea. Când vine? Știu că a mai fost... Mi-a vorbit și ea puțin sau doar... acel puțin... a fost recepționat de mine. În unele momente... mă întorceam în trecut... după unele fraze auzite aici... - Înțeleg fenomenul. Nu te îngrijora. Este normal să se întâmple așa... Știi? Vorbești foarte bine acum, după necazurile și șocurile suportate... Marian Malciu - Da? Mă bucur și eu... Sunt o povară pentru toți, pentru mama... - Nu este adevărat! Te
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
A mai fugit una de la părinți... - Nu mai spune! Care e aia? săreau în cor celelalte. Și până să se apuce să le povestească Mița, de afară striga Lixandra, surda, de avea o sută de ani, cu un glas abia auzit, subțire și-nalt. - Cine-o mai fi? se mira Marghioala. - Cine să fie, prietena dumitale, fornăia Chirița, care nici pe Lixandra n-o prea avea la inimă. Când intra și asta, mai aplecată de șale ca anul trecut, cu privirea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tristețe să măresc intensitatea acestora lunecând spre depărtările neamului și să mă chinuiesc scufundat în durerile lui. Iubesc blestemele aruncate de-a lungul vecurilor de acest popor și mă-nfioară resemnarea, gemeteleși toate jelaniile consumate-n umbră. Nu aveți momente când auziți trecutul nostru, când tot ce a trăit acest neam se actualizează în voi și se subtilizează într-o muzică de monotonie lungimi orientale, în tărăgăneala melancolică a melodiiilor noastre populare? Nu vă arde uneori ca o otravă toată seria umilințelor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Electric inspirate, zburau ca nevăzute asupra clapelor, aerul se auri de note divine, cerești: bătrânul se plecă ca pentru a îngenunchea, ochii murindei se deschiseră și ea începu să cânte. Cântecul unei murinde. Notele zburau când puternic, când încet, abia auzite, ca suspinele arpelor îngerești - era unul din acele cântece superbe a acelui maestro divin în țipetele {EminescuOpVII 190} sale, Palestrina. Murinda cânta... dar ce fel! Un timbru ca a unui clopot de argint... Cântecul pianului se stingea sub degetele uneia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nelăsând nici o urmă de pală măcar și era un întuneric cum nu mai fusese. Tăcere mortală... Cavalerul își legă calul de stâlpul unui fel de șură, s-apropie de casă și merse-n față-i cu pași lini și abia auziți. Era liniște ca-n mormânt. El se uita pin fereștile de jos, dar își fixa ochii într-un întuneric nepătruns și nu putu cunoaște nimica. După un scurt monolog merse la poartă, de-a cărei ușcior era atârnat, de-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
este o calitate intuitivă ce permite selectarea ideii decisive din masa de idei disponibile. Exprimată cu pompă și cu un interes extrem, ea trezește amintiri familiare. Ea duce imediat cu gîndul la o persoană ori la un lucru absent. Dcă auziți "de Gaulle" vă și apare-n fața ochilor silueta înaltă, cu pasul cumpănit și privirea ațintită-n zare. Noțiunea de "nazist" evocă o mulțime de indivizi mărșăluind în pas de paradă, ridicînd brațele în salutul hitlerist, urlînd slogane și agitînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceai" al ambasadorilor, ci un prilej istoric unic pentru construirea unui sistem de securitate și cooperare în Europa, în care statele mici și mijlocii cereau un loc și un rol egal cu "cei mari", doreau să se facă nu numai auzite, ci și ascultate. Prin aceasta, protestul guvernului român, larg mediatizat, devenea un mesaj clar nu numai și nu în primul rând pentru gazdele finlandeze, ci pentru toate statele participante. Este de menționat că după consumarea acestui moment, ideea privind rotația
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost mai mult decât atât. A fost comunicare instantanee. De fiecare dată când mă plimbam prin fabrică și clopotul nu mai sunase de ceva timp, ceilalți doreau să știe cum merge treaba. „Putem să facem ceva?” era o Întrebare des auzită. Sărbătorirea victoriilor este esențială din mai multe motive. Primul, și cel mai important, este acela că ne aduce satisfacție. Investind În noi Înșine cu un asemenea entuziasm, avem prilejul de a fi copii din nou, fie și doar pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
asupra succesului anchetei la domiciliu, teama că deschizând ușa unui necunoscut ai putea suferi o agresiune din partea acestuia fiind un sentiment normal și frecvent. Totuși, posibilitatea de a comunica direct cu persoana din casă, de a te face văzut și auzit, a topit în bună măsură aceste bariere. În ultima vreme însă, din cauza răspândirii largi a unor mijloace de blocare a accesului străinilor în locuință - și ne gândim în primul rând la închiderea ușilor marilor clădiri sau ale blocurilor de locuințe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în acest punct: în toată discuția privindmărimea și reprezentativitatea eșantionului nu intervine deloc problema mărimii populației; altfel spus, un eșantion format din n indivizi are, ceteris paribus, aceeași reprezentativitate, indiferent de mărimea populației din care este extras. De aceea, întrebările auzite adeseori cam în felul următor: „Ce proporție din populație trebuie să reprezinte un bun eșantion?” sunt lipsite de sens. Nu prezența unei câtimi suficient de mari din populație în eșantion îi asigură acestuia reprezentativitatea, ci mărimea absolută a eșantionului este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
seama cine este, dar mai curând să-și dea seama dacă ordinele religioase ar fi arătat vreun comportament suspect sau neîncrezător, dacă se aflau acolo ca simpli figuranți sau pentru a atesta înțelesul unei mărturii pentru popor. Cu glas abia auzit îi șopti lui Ponzio: Uită-te la ei! Tineri și decrepiți, năuci și prefăcuți: ar putea să treacă direct în cercul dantesc al ipocriților. Ba chiar, știi ce cred? Ar trebui să compunem un imn al ipocriziei, să facem din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
viață diferit. Dacă nu este un egoist, el este cel puțin un individualist, căci își drămuiește cheltuielile, nu caută decât bucurii moderate și rezonabile, se gândește la viitorul copiilor săi și, să o spunem de-a dreptul, economisește. Și trebuie auzit ce zice despre el omul vulgar! La ce bun acest bogat rău, acest cămătar? Fără îndoială, există ceva impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate veniturile. Locuința sa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ustensilică: gura nu i se mai închide cum trebuie, picioarele îl ajută prea puțin, din pantalonul pijamalei îi iese furtunul unei sonde de care nu se va mai despărți până la sfârșit, urechea e tot mai surdă și brodește rău cuvintele auzite, obligîndu-te să reiei de câteva ori ceea ce spuneai și făcând cu neputință conversația. Orice maestru își încheie cariera din clipa în care, nemaiputîndu-se domina, el ne obligă să "îl luăm în primire". În locul celui care fusese pentru noi autoritatea însăși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale guvernului; timpi în cari popoarele lăsau orice inițiativă pre sama cercurilor acelora, pre când ele însele se dedeau letargici și unei neiertate negligențe spirituale. Acuma nu mai poate succede o operă bună, decât atuncea când "vocea poporului" se face auzită tare și clar până, și în cercurile cele mai nalte, spre a li se face cunoscut cu preciziune: ceea ce vrem și ceea ce nu vrem. Într-un stat ca cel austriac nu e însă de ajuns ca fiecare popor să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Din moment ce URSS era cea mai mare putere din Europa, nici un sistem internațional viabil nu putea exista fără ea. Aceasta era, de fapt, una din tezele centrale ale diplomației realiste. Dacă statele nu reușesc să găsească modalități de a-și face auzite cerințele (Carr 1946), ele sînt silite să apeleze la mijloace nu neapărat pașnice. Kissinger (1957) critica într-un mod asemănător lumea internațională bazată pe state individuale izolate. Încă o dată, aceasta ar putea împinge statele să pună în discuție nu doar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
provincii. Am observat deja nemulțumirile CELIB, iar acest lucru a avut ecou și în alte regiuni franceze, mai ales în Corsica.24 Și geografii, care au fost menționați deja pentru tendințele lor regionaliste în capitolul precedent, și-au făcut vocile auzite. Cel mai remarcabil a fost Jean-François Gravier, a cărui carte Paris et le desert français, prima dată publicată în 1947, urma să aibă un impact profund în proiectarea planificării teritoriale. Până la începutul anilor 1970 se conștientizase necesitatea reducerii concentrării industriilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o percepție misogină a epocii medievale, care vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă Dumnezeu. Eva uzurpă cuvintele și puterea, Fecioara Maria se supune voinței și poruncii divinității.64 „Fecioara Maria devine un model pentru toate femeile deoarece vocea ei s-a făcut auzită atât de puțin, Sfânta Scriptură consemnează cuvintele rostite de ea doar de trei ori.”65 Eva a fost pusă de Dumnezeu sub autoritatea bărbatului, Adam. Este vinovată de căderea omenirii, mult mai mult decât bărbatul, al cărui rol de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le stăpânește și le folosește cu ușurință, este „Dame Rhetoric herself”315. Limba este cea care o face pe târgoveață primejdioasă, cu ajutorul ei distruge supremația masculină din sistemul social, dar și cultural, înlătură un adevărat „cod” pentru a se face auzită și acceptată.316 Personajul feminin chaucerian reprezintă tradiția orală, deoarece, pentru publicul medieval, avocatul era asociat cu vorbirea, nu cu scrierea. Iar intervenția lui orală asupra textelor, prin interpretări tendențioase, stârnea suspiciunea și neliniștea, așa cum se întâmplă și în cazul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar un răspuns contra ostilității și misoginiei masculine, împotriva unei culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se face auzită și în cele din urmă se impune, personifică exponenta unui univers în care femeia și-a recăpătat locul pierdut, o societate în care vrea să domine, căci are toate atu-urile pentru această poziție privilegiată. Târgoveța sugerează că singura posibilitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei, îi oferă o lecție despre ceea ce înseamnă virtute, îl înalță astfel prin îndemnurile pe care i le oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]